493 matches
-
Debutează la „Cronica” în 1974, colaborând ulterior la „Amfiteatru”, „Dialog”, „Echinox”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A tradus scrieri de Jacques Derrida, Michel Foucault, Georges Bataille, Gilles Deleuze. Alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina, G. debutează în volumul colectiv Cinci (1982), cu ciclul Fragmente din Manual, prin care toarnă în tipare cel mai adesea aforistice textualismul lucid al colegilor de generație din Cenaclul de Luni. Texte autoreferențiale, vorbind despre cum se face poemul, se
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
Înainte și după licență practică diverse meserii, iar după ce se stabilește în Brașov, este dispecer de producție la Nivea, referent literar la Teatrul Dramatic, redactor la revista „Astra”, instructor cultural-sportiv. Frecventează Cercul literar 19 din Brașov (alături de Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Al. Țion, Ovidiu Moceanu, Paul Grigore ș.a.). Martor al revoltei anticomuniste a muncitorilor brașoveni de la 15 noiembrie 1987, le vorbește ziariștilor francezi Michel Labro și Alexandra Lavastine despre mișcare. Reportajul apare în „L’Événement de jeudi” (ianuarie 1988). Între 1990
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
sau Ochelarii lui Nenea Iancu, postfață Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002; Logodnica mecanicului Gavrilov, Cluj-Napoca, 2002. Antologii: Șase basme minunate toate într-o singură carte..., [Brașov], 1989; Repere ale gândirii românești, pref. Alexandru Surdu, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Liviu Petrescu, Debuturi în proza scurtă, ST, 1988, 8; Dan Grădinaru, „Doisprezece prozatori”, RL, 1988, 38; Ioan Holban, O privire către cei care vin, CRC, 1988, 42; Gheorghe Crăciun, Alibi pentru un prieten
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
de versuri, la „Luceafărul”. Figurează în volumele colective Cinci (1982), Desant ’83, Experimentul literar românesc postbelic (1998), a coordonat lucrarea Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic (I-III, 2000-2001). Alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Mariana Marin și Alexandru Mușina, L. este prezent în volumul Cinci cu poezie de tip avangardist, în care gustul pentru palpabil este dublat de capacitatea de a încorpora abstractul, ca și de o dezvoltată conștiință livrescă. Prima carte personală, Globul de cristal (1983; Premiul Uniunii
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
R.l. față de poeții din generația ’80, ale căror nume pot fi întâlnite mai cu seamă după 1989, când opreliștile cenzurii, dar și un anumit conformism literar al redacției dispar. Au putut colabora acum Florin Iaru, Liviu Antonesei, Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina, Liviu Ioan Stoiciu, Magda Cârneci, Paul Daian, Dorin Popa, Ion Stratan ș.a., ba chiar s-a manifestat o mai mare receptivitate față de autori și mai tineri, ca Simona Popescu, Cristian Popescu sau Iudith Meszaros. La fel de diversă, de abundentă și adeseori
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
a poeziei optzeciștilor. Criticul dedică o primă secțiune problematicii generale („nașterea optzecismului”, „trăsăturile optzecismului” și ale poeziei optzeciste, raporturile acesteia cu postmodernismul). În a doua secțiune, analizează opera câtorva optzeciști reprezentativi (Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Mariana Marin, Ion Mureșan, Alexandru Mușina, Liviu Ioan Stoiciu). SCRIERI: Pauză de respirație (în colaborare de Caius Dobrescu, Marius Oprea și Simona Popescu), București, 1991; Cursa de 24 de ore, Timișoara, 1994; Poezii patriotice, Timișoara, 1995; Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Mircea Cărtărescu
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
teme ale romanului postpașoptist, Pitești, 2002. Antologii: Romanian Poets of the ’80s and ’90s, introd. edit. în colaborare cu Romulus Bucur, Pitești, 1999; Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. edit., Brașov, 2003 (în colaborare cu Caius Dobrescu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1988, 23; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea brașoveană, VTRA, 1991, 12; Traian T. Coșovei, „Pauză de respirație”, CNT, 1993, 28-29; Al. Cistelecan, Poetica
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
Pitești, 2002. Antologii: Romanian Poets of the ’80s and ’90s, introd. edit. în colaborare cu Romulus Bucur, Pitești, 1999; Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. edit., Brașov, 2003 (în colaborare cu Caius Dobrescu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1988, 23; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea brașoveană, VTRA, 1991, 12; Traian T. Coșovei, „Pauză de respirație”, CNT, 1993, 28-29; Al. Cistelecan, Poetica de sub Tâmpa, LCF, 1994
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
și de a „aproxima cu scepticism”. Ceea ce și face în antologia de texte însoțitoare și care ocupă cea mai mare parte a cărții, una cu declarat scop didactic, în care își află loc texte semnificative semnate de Mircea Cărtărescu, Al. Mușina, Florin Iaru, Romulus Bucur, Ion Stratan, Cristian Popescu, Magda Cârneci, Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Mariana Marin, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu ș.a. În studiul Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate (2002), D. subscrie opiniei lui Nicolae Manolescu că despre autorul
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Tendențioasă este și dezbaterea asupra poeziei românești contemporane, inclusă în rubrica „Spirale” (1982). Aici Eugen Barbu identifică „poeți calofili” (Dan Botta, Grigore Arbore, Vasile Nicolescu), „calofili și livrești” (Daniel Turcea, Cezar Baltag, Modest Morariu, Cezar Ivănescu), „poeți în derivă” (Alexandru Mușina), „poezia fără sare” (Ana Blandiana), „zglobii” (Mircea Dinescu), „poezie zidărită” (Mircea Cărtărescu) ș.a.m.d. Revista consacră studii în serial operei lui Dimitrie Cantemir (1973), Mihai Eminescu (1975), Mircea Eliade (1978), George Enescu (1981), dezbate, de asemenea tendențios, sincronismul și
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
pronunță cu extremă asprime la adresa lui Eugen Simion, Alex. Ștefănescu combate complicarea, considerată inutilă, a limbajului critic, dar tot el, în alt articol, ia apărarea tinerilor poeți coautori ai volumului Cinci (Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina), contestați agresiv de Corneliu Vadim Tudor în „Săptămâna culturală a Capitalei”. Cu o politică editorială ezitantă, marcată de situația din epocă - alternări de întăriri și relaxări ale controlului de partid, limitări și interdicții impuse de cenzură, rivalitate între protocroniști, care
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său. Observațiile judicioase și analiza atentă a operei lui Nicolae Manolescu sunt însoțite de afirmații neașteptate și de comparații originale. SCRIERI: Nemuritor în păpușoi, pref. Alexandru Mușina, Chișinău, 1997; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare), Chișinău, 1997; Nicolae Manolescu, Brașov, 2000; Caiet cu zmei de care n-am mai ridicat niciodată nici măcar în copilărie, cu ilustrații de Dan Perjovschi, București, 2002; TU (în colaborare cu
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
toate nivelurile sale ca să exprime un inexprimabil profund, de natură metafizică și religioasă”. Alți critici (Nicolae Manolescu, Cornel Regman, Radu G. Țeposu) au insistat pe ermetismul poeziei sale, asupra dimensiunii livrești (Laurențiu Ulici) sau a componentei textualiste (Octavian Soviany, Al. Mușina). În primele cărți - Ieșirea din apă, apoi Cinci cântece pentru eroii civilizatori (1983), Lumină de la foc (1990) -, deși vocea poetului se exersează în diverse game și arpegii optzeciste, poate fi recunoscut un stil unitar. S. optează pentru o lirică a
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
tradițional de cultura română modernă, ci cel nord-american, chiar dacă prestigiul exegezei europene, mai ales al celei filosofice, îl consolida. Termenul era, de pildă, folosit cu naturalețe de Nicolae Manolescu în 1986, într-un eseu despre poezie. După mărturia lui Alexandru Mușina, cam în aceeași epocă „termenul în cauză a fost dezbătut în două (furtunoase) ședințe ale Cercului de critică al Facultății de Limba și Literatura Română (condus de criticul Eugen Simion)”. Un moment însemnat a fost marcat de apariția în 1986
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
nu se bucură de o acceptare unanimă. Contestările comportă, și ele, un sistem de argumentație convingător. Unul dintre cei mai energici contestatari, considerând imaginea p. românesc inautentică, idilic-voluntaristă, manipulată și confecționată, va fi - de la începuturile dezbaterii - poetul și eseistul Alexandru Mușina, tot un reprezentant al generației ’80. Încă din 1986, într-un text intitulat Postmodernismul la porțile Orientului, pregătit pentru numărul special din „Caiete critice” - și, se pare, refuzat sau omis de la publicare de redacție, poate pentru caracterul lui net „în
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Încă din 1986, într-un text intitulat Postmodernismul la porțile Orientului, pregătit pentru numărul special din „Caiete critice” - și, se pare, refuzat sau omis de la publicare de redacție, poate pentru caracterul lui net „în răspăr” față de sensul general al discuției -, Mușina își exprima scepticismul față de posibilitatea de a se vorbi despre un p. românesc în condițiile istorice date. Constatând „manifestarea - în câmpul literelor române - a două fenomene, de anvergură diferită”, și anume: „apariția unei remarcabile și «revoluționare» (în plan literar) generații
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
stimulatoare este, pentru înțelegerea literaturii contemporane, pentru nivelul discuțiilor teoretice și pentru producerea literaturii înseși, folosirea vocabulei postmodernism?”. Propriile-i răspunsuri la chestiunile formulate erau marcate de rezervă și scepticism. Trecând în revistă utilizarea termenului p. aplicat la literatura română, Mușina conchidea asupra impreciziei și confuziei vădite de accepțiuni foarte diverse și contradictorii: „Sintetizând și ordonând, postmodernist e Mircea Cărtărescu (Mircea Cărtărescu), postmoderniști sunt poeții Cenaclului de Luni (Florin Iaru), postmoderniști sunt «textualiștii» (Cristian Livescu), postmoderniști sunt poeții generației ’80 (Ion
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
oare Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Alexandru Vlad, Sorin Preda, Viorel Marineasa sau Daniel Vighi, șase dintre cei mai importanți prozatori tineri, postmoderniști? Eu cred că nu[...]”. După o pledoarie detaliată în favoarea scepticismului față de utilizarea dată la noi termenului p., Alexandru Mușina considera îndreptățit să reafirme, între altele: „ - a susține că întreaga poezie română contemporană e postmodernistă e un generos și frumos sofism, care funcționează compensator și calmant (în plan socio-cultural) și narcotizant (în plan estetic); [...] - poeții și prozatorii generației ’80 nu
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
termen nou nu ne face neapărat mai inteligenți sau mai talentați, că literatura noastră nu devine mai valoroasă sau mai «competitivă» pe plan universal dacă «avem și noi postmoderniștii noștri».” Optzecist disident - față de vulgata lefterianistă și cărtăresciană privind p. românesc -, Mușina și-a afirmat poziția critică, a susținut necesitatea și legitimitatea în poezie a unui „nou antropocentrism”, pe care l-a teoretizat, și a continuat să critice îndârjit fetișizarea fenomenului prin texte cu caracter cvasi pamfletar: Să-avem și noi postmoderniștii noștri
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
redefiniri pro domo, uneori fanteziste și discutabile. Repere bibliografice: Postmodernismul, CC, 1986, 1-2 (număr special); Radu Enescu, Despre postmodernism. După sau dincolo?, F, 1988, 1; Mircea Mihăieș, Bazar postmodernist, F, 1988, 4; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina, Pitești, 1993; Țeposu, Istoria, passim; Gianni Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, tr. Ștefania Mincu, postfață Marin Mincu, Constanța, 1993; Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994; Emilia Parpală- Afana, Poezia semiotică
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995, 221-259; Le Postmodernisme dans la culture roumaine, „Euresis”, 1995, 1-2 (număr special); [Postmodernismul], „Echinox” , 1995, 6-9; Magda Cârneci, Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, București, 1996; Alexandru Mușina, Unde se află poezia?, Târgu Mureș, 1996; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996, 93-169; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, 1996; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
oglinzile. Însemnări despre literatura și arta postmodernă, București, 2000; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000; Mihaela Constantinescu, Post/postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001; Cristian Moraru, Rewriting. Postmodern Narrative and Cultural Critique in the Age of Cloning, New York, 2001; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-66, 99-128, 183-220; Dan Eugen Rațiu, Disputa modernism-postmodernism, Cluj-Napoca, 2001; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 213-321; Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, tr. Dan Popescu, București, 2002; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Carmen Mușat
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
tânără în vreme de tranziție, ST, 1994, 7-8; Ion Moldovan, „Locus periucundus”, F, 1995, 6; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 99-100; Cornel Ungureanu, Boema, după 20 de ani, O, 1996, 10; Aurel Pantea, Fragmente dintr-o singurătate, VTRA, 1998, 3; Alexandru Mușina, Antologia poeziei generației ’80, Pitești, 1993, 203-210. Dl.B.
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
MUȘINA, Alexandru (1.VII.1954, Sibiu), poet, eseist și editor. Este fiul Vioricăi Mușina (n. Flucuș), vânzătoare, și al lui Alexandru Mușina, chelner. Urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1969-1973) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1974-1978
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
MUȘINA, Alexandru (1.VII.1954, Sibiu), poet, eseist și editor. Este fiul Vioricăi Mușina (n. Flucuș), vânzătoare, și al lui Alexandru Mușina, chelner. Urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1969-1973) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1974-1978). Lucrează ca profesor la Liceul Industrial din Întorsura Buzăului (1978- 1989), cultivator și
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]