656 matches
-
MUCENIC DIMTRIE ÎN PREZENT În anul 1889, s-a hotărât să se reconstruiască această biserică. S-a dărâmat ruina ce mai rămăsese din biserica de odinioară și la 12 octombrie s-a pus piatra de temelie. Catedrala mitropolitană SF. Mare Mucenic Dimitrie a fost restaurată de arhitectul francez Emile André Lecomte du Nouy. Arhitectul constructor a refăcut de jos și până sus monumentul cu elemente din cele vechi, imitând pe cât se putea linia generală, adăugând uneori și elemente noi. Du Nouy
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
se numește «apolytikion» («final»), câtă vreme τροπαριον se folosește pentru orice strofă. Troparul bizantin corespunde antifoanelor mari din riturile occidentale, ce se cântă la vecernie și utrenie înainte și după Cântarea Mariei și respectiv Cântarea lui Zaharia. Troparul sfântului mare mucenic Gheorghe (care se cântă cu ocazia sărbătorii sfântului Gheorghe - 23 aprilie -, precum și în bisericile închinate acestui sfânt): "Ca un apărător al celor robiți și celor săraci folositor, neputincioșilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]
-
lui Răzvan Ciucă, fostul director al Muzeului Național al Agriculturii, și a părintelui consilier Ion Florea, paroh al Bisericii “Sf. Voievozi” din com. Sudiți, au fost donate Episcopiei Sloboziei și Călărașilor în vederea înființării unei mănăstiri. În present, Mănăstirea “Sf. Mare Mucenic Pantelimon” găzduiește obștea monahală condusă de părintele stareț Ilarion. În încheiere, aș vrea să mulțumesc Sfinției Sale, Părintele Ion Florea, care mi-a pus la dispoziție informații și materiale și mi-a demonstrat că și în Ialomița “nasc oameni”. Bibliografie: 1
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
este o mănăstire de călugări creștini ortodocși din Bâldana, județul Dâmbovița, România. , având hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Mare Ierarh Nicolae” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost zidită de către preotul Gheorghe Baldanescu și soția sa Maria, între anii 1827 și 1831, ca mănăstire de călugărițe. Biserica a fost construită din zid, în formă de navă, având o singură turlă pe naos și pridvor deschis
Mănăstirea Bâldana () [Corola-website/Science/311657_a_312986]
-
Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. Satul Hobița este situat în partea superioară a văii Râu-Bărbat, înspre culmile înzăpezite ale Munților Retezat. Este păstrătorul unei biserici din piatră, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. De plan dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată, lăcașul este prevăzut cu un turn zvelt, ridicat deasupra unicei intrări apusene. Cu excepția coifului de tablă al clopotniței, la acoperișul propriu-zis s-a folosit țiglă. Edificiul a fost construit în anul 1876
Hobița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300550_a_301879]
-
drum asfaltat, dar care nu a fost întreținut. Potrivit tradiției locale, în anul 1415, domnitorul Alexandru cel Bun și mitropolitul Iosif Mușat au întâmpinat la marginea Iașului, în locul unde se află astăzi Mănăstirea Vlădiceni, alaiul care ducea moaștele Sf. Mare Mucenic Ioan din Trapezunt de la Cetatea Albă către Suceava, capitala de atunci a Țării Moldovei. Cu această ocazie, poiana unde a fost întâmpinat alaiul a fost denumită "Poiana Vlădicăi", denumire existentă și în cronici . Din acest motiv, după câțiva ani s-
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
la iveală, sub un strat de pictură mai nouă, pictura originală de o mare valoare artistică. Nota distinctivă a bisericii o dă bolta pictată, care amintește de bolta Capelei Sixtine de la Vatican. Actuala biserică a mănăstirii (cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe - purtătorul de biruință) a fost începută în anul 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Chior(1505-1517) și terminată de Ștefăniță Vodă (1517-1527) în anul 1522. A fost destinată a fi noul sediu al
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Porumbescu s-a mutat ca paroh la Biserica de lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. În anul 1887 , în timpul păstoririi parohului Onofrei Mironovici (1852-1929), a fost construită la Stupca o biserică nouă cu hramul "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir". La înălțarea lăcașului de cult au contribuit enoriașii, precum și boierul Alecu Popovici, înnobilat de statul austro-ungar cu rangul de cavaler. Biserica a ost sfințită la 27 octombrie 1889 de către IPS Silvestru Morariu-Andrievici, arhiepiscop al Cernăuților și
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
numire ca episcop al acesteia pe protoiereul mitrofor Gheorghe Botnari, după tunderea în monahism și ridicarea sa la rangul de arhimandrit. La data de 28 august 1998, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în cadrul slujbei de seară din Catedrala "Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron" din Chișinău, mitropolitul Vladimir al Chișinăului l-a tuns în monahism pe pr. Gheorghe Botnari (preot de mir văduv), care a primit numele de Anatolie, în cinstea Sfântului Mucenic Anatolie (prăznuit în ziua de 23 aprilie/6 mai
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
Domnului, în cadrul slujbei de seară din Catedrala "Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron" din Chișinău, mitropolitul Vladimir al Chișinăului l-a tuns în monahism pe pr. Gheorghe Botnari (preot de mir văduv), care a primit numele de Anatolie, în cinstea Sfântului Mucenic Anatolie (prăznuit în ziua de 23 aprilie/6 mai). Două zile mai tâziu, la 30 august, în cea dea 12 duminică după Cincizecime, în cadrul Sfintei Liturghii a fost ridicat, conform deciziei sinodale, la treapta de arhimandrit de către IPS Vladimir. La
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
îndemnuri, "arta povestirii" -este primul nostru povestitor, înfățișînd țărănește chestiunile teologice. Sfîntul Nicolae, auzind că un tată sărac vrea să-și împingă fetele spre prostituție, aruncă pe geamul casei câte o năframă cu 300 de galbeni pentru fiecare fecioară. Sfîntul mucenic Tiron caută într-o pădure un balaur și negăsindu-l se culcă sub un copac. Este trezit de o „muiere giupîneasă” care-i spune unde se pitea fiara.
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
și redactor-șef pe PS Dorimedont. De asemenea, PS Dorimedont a înființat pe teritoriul Eparhiei de Edineț și Briceni pentru formarea viitorilor preoți următoarele școli teologice: Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Teologul” și Seminarul Teologic Liceal (de băieți) „Sfântul Sfințit Mucenic Foca” din Edineț (ambele având sediul la Mănăstirea „Nașterea Domnului” din satul Zăbriceni, raionul Edineț), Seminarul Teologic Liceal (de fete) „Sfânta Cuvioasă Muceniță Elisabeta” din orașul Edineț (având sediul în clădirea Episcopiei de Edineț și Briceni) și Centrul de Studii
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
loc în preajma jubileului de 2000 de ani de la Nașterea după Trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Pe lângă acest Praznic, Mănăstirea mai are un al doilea mare hram, la 4 august, când se marchează întemeierea Mănăstirii și este prăznuit Sfântul Sfințit Mucenic Foca și Sfânta Maria Magdalena, în cinstea cărora s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. În mănăstire mai există un paraclis închinat Cuvioșilor Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul - mari povățuitori ai monahilor. În 2008
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon se află în București, pe strada Iancu Căpitanu nr. 24. Ea mai este cunoscută și sub denumirea Biserica „Sfântul Pantelimon“ - Foișorul de Foc, deoarece se găsește în apropiere de Foișorul de Foc. Pe acest amplasament a existat până în 1790
Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din București () [Corola-website/Science/331852_a_333181]
-
Biserica „Sfântul Sava” este o biserică din Iași aflată pe strada Costache Negri nr. 44, între liceul „V. Alecsandri” și Biserica Armenească. Are hramurile „Sf. Cuvios Sava cel Sfințit” (5 decembrie), „Sf. Mucenic Trifon” (1 februarie), „Sf. Mare Mucenic Marina” (17 iulie) și „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Din punct de vedere cronologic este considerată ca un edificiu și așezământ monahal aparținând secolului al XVI-lea, dar originile ei se pierd în negura secolelor, fiind mult mai veche decât
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
instituții centrale și locale, mii de credincioși. Prin bunăvoința Prea Sfințitului Casian, Episcopul Dunării de Jos, au fost aduse la Slobozia moaștele Sfântului Andrei și ale Sfântului Ioan Casian. Din Silistra (Bulgaria) au fost aduse la aceste ceremonii moaștele Sfântului Mucenic Dasie. De asemenea, pentru a fi venerate la această sărbătoare, au fost aduse de la Constanța, de către înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, moaștele Sfinților Martiri de la Niculițel (Zotic, Atal, Camasie și Filip), care au rămas la catedrala din Slobozia. Biserica
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
istoric în anul 1915, în prezent fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională, având codul de clasificare . Ansamblul monahal este format din: Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, Casa Domnească, chilii, construcții anexă și zid de incintă, toate incluse pe lista monumentelor istorice. Legendele referitoare la începuturile mănăstirii menționează două variante principale. Conform primei variante, mănăstirea a fost ridicată în amintirea unei lupte cu tătarii care îl
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
sfinți militari, pe lângă sfântul Mercurie de la Plătărești putând fi amintit hramul arhanghelilor Mihail, Gavril și Rafail de la Mănăstirea Brebu. Primul izvor scris care atestă data de 3 aprilie 1646 ca data certă a sfințirii bisericii mănăstirii, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, este pisania din piatră cioplită de deasupra intrării în pronaos. Aceasta este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: Totuși, mai multe surse consideră că există dovezi că mănăstirea ar fi fost de fapt întemeiată
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
restaurată, fără nici un adaos sau ciuntire - întocmai cum a fost ea ctitorită de Matei Basarab.”" Prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 29 din 1 august 2000, se aprobă reînființarea mănăstirii de maici Plătărești, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. Prima obște a mănăstirii va fi formată din 3 maici având ca stareță pe monahia Mihaela Dumitrescu, în vârstă de 24 de ani la acel moment (2001), licențiată în drept și doctor în teologie. În anul 2004 mănăstirea este
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
naosul de pronaos a fost desființat, în locul lui apărând stâlpii care unifică în realitate spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. În colțul de nord-vest al incintei este situată Casa Domnească, o clădire dreptunghiulară având în subsol o pivniță sprijinită pe un pilon central, iar pe mijlocul laturii vestice a incintei se află turnul clopotniță (adăugat la începutul secolului XX
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din măreția de odinioară a mănăstirii. Abia începând cu reparațiile din anii 1931-1932, arhitectul Ștefan Balș a cerut imperativ ca lucrările efectuate să urmărească cât mai fidel planurile originale ale mănăstirii. Elemente de arhitectură ale Bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie” În anul 1985, Ministerul Culturii a inițiat demersurile pentru întocmirea primului studiul istoric și primului proiect științific de restaurare a bisericii, desemnând pentru executarea acestor lucrări un colectiv de istorici și arhitecți condus de arhitectul Mihai Opreanu. Punerea în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
sunt grupate în două secțiuni: cea din stânga cuprinzând patimile sfântului, iar cea din dreapta cuprinzând aducerea sa în fața împăratului roman Decius, judecarea și decapitarea sa. În registrele superioare sunt prezentate scene din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Deasupra panoului cu Sfântul Mare Mucenic Mercurie, într-un spațiu mic, este pictat arhanghelul Mihail. Alte scene reprezentate sunt uciderea în temniță a Sfântului Dimitrie și decapitarea Sfântului Nestor, ucenicul său, precum și scena sfâșierii de către lei a sfinților Pafnutie și Ignatie. Picturile care s-au conservat
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de patru icoane de hram, de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă pe: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Mare Mucenic Mercurie și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Icoanele sunt doar pictate, fără ornamente și ferecături de aur sau argint, fiind protejate în prezent de rame de sticlă. Icoanele au fost cel mai probabil pictate tot de zugravul rus Grigorie, cel care
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă pe: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Mare Mucenic Mercurie și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Icoanele sunt doar pictate, fără ornamente și ferecături de aur sau argint, fiind protejate în prezent de rame de sticlă. Icoanele au fost cel mai probabil pictate tot de zugravul rus Grigorie, cel care a realizat și pictura murală
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
sticlă. Icoanele au fost cel mai probabil pictate tot de zugravul rus Grigorie, cel care a realizat și pictura murală a bisericii. De o deosebită valoare artistică, unicat în România, este icoana de hram, gravată în aur, a Sfântului Mare Mucenic Mercurie. Icoana este categorisită în rândul icoanelor făcătoare de minuni, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe Române. Pictura din naos și altar a suferit distrugeri importante în urma prăbușirii turlelor la cutremurul din 1802, dar mai ales datorită devastărilor făcute de trupele otomane
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]