82,604 matches
-
sau Praga. orim, domnule Rebengiuc, toți cei de la România literară, să vă asigurăm de toată prețuirea și respectul nostru față de imaginea pe care ați imprimat-o în chipul teatrului și culturii românești. LA MULȚI ANI! Doresc, de asemenea, să-i mulțumesc Mihaelei Mihailov, secretar literar al Teatrului Bulandra, pentru sprijinul real și devotat acordat realizării acestei pagini. Ea are în pregătire o carte dedicată sărbătoritului nostru. Liviu Ciulei: Mi-l amintesc pe Victor acum 45 de ani. Visător, expansiv și retras
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
Virgil Economu, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei (...) și mi-a spus: «E Panait Istrati în țară. I-am aranjat situația militară - ce om! - și ne-am împrietenit.» Panait Istrati l-a întrebat: «Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru serviciul pe care mi l-ai făcut?». Generalul Economu i-a spus: «Vii cu mine în vizită la o tînără scriitoare.»". Panait Istrati și H. Y. Stahl nu s-au întîlnit în 1930, ci în 1931. În 1930, Istrati
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
și apoi cui să le trimit cînd toate sînt născute din vina dumitale? Dacă acum m-ai lovi cu un răspuns care m-ar durea, aș înceta să-ți scriu ca să nu te supăr, dar n-aș înceta să-ți mulțumesc." (Pagini..., p. 98) Între 8 și 18 aprilie, datele ultimelor două scrisori expediate de H. Y. Stahl, de la Viena și de la Berlin, Istrati a pus capăt relației. Scrisoarea lui se încheia, "în mod ciudat", în franceză: "Laissons le temps passer
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
legat pentru toată viața, chiar dacă nu ne-om mai vedea niciodată. De când te-am întâlnit îmi sunt gândurile mai limpezi și simt nevoea puternică să-ți înapoiez ceva din bucuria clară pe care mi-ai dat-o. Panait Istrate îți mulțumesc din tot sufletul și iartă-mă că nu găsesc alt cuvânt decât acest simplu: mulțumesc. Hai să nu murim încă Panait Istrate. Și ce groază îmi era în seara aceea în care ai venit la noi - că o să rămânem străini
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
îmi sunt gândurile mai limpezi și simt nevoea puternică să-ți înapoiez ceva din bucuria clară pe care mi-ai dat-o. Panait Istrate îți mulțumesc din tot sufletul și iartă-mă că nu găsesc alt cuvânt decât acest simplu: mulțumesc. Hai să nu murim încă Panait Istrate. Și ce groază îmi era în seara aceea în care ai venit la noi - că o să rămânem străini și că nu o să înțelegi! Peste câteva (5) zile plec din țară. Pot să-ți
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
iubit de Partidul Comunist și de Mama Biserică. Mi-am dorit să trăiesc într-un cântec folk, precum Joe Hill. Mi-am dorit să plâng pentru nevinovații pe care bomba mea avea să-i schilodească. Mi-am dorit să-i mulțumesc țăranului tată de familie ce ne-a hrănit când eram fugari. Mi-am dorit să port mâneca dreaptă îndoită pe jumătate, iar oamenii să zâmbească atunci când salut cu mâna care nu trebuie. Mi-am dorit să fiu împotriva bogătașilor, chiar dacă
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
numele adevărat al lui Tzara este Sami Rotenstock (sub pseudonimul S. Samyro a debutat Tzara). Iar locul nașterii este Moinești, nu București. Nu știu unde este eroarea, dar m-aș bucura să mă lămuriți dvs. Asist. univ.Cosmin Dragoste Craiova N. R.: Vă mulțumesc pentru precizare. Eroarea a fost a mea, la ediția din Biblioteca pentru toți. Republicînd-o, n-am făcut nici o modificare. Așa că am "uitat" pur și simplu să îndrept erorile de tipul celei semnalate de dv., unele, explicabile, în anii '60, prin
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
dramatic. Non-occidentalul are de ales între două ipostaze: cea a ignorării sau cea de mim, traducător, actor, dacă se supune atracției către centru. "Dar dacă se întîmplă, se întreabă exegeta, așa cum spunea Eliot despre scriitorul de geniu, care nu se mulțumește să imite, ci fură de-a dreptul, să transforme împrumutul în ceva mai bun? Dacă dorința de Celălalt este, în realitate, capacitate de dialog sau chiar de evaluare critică?". O întrebare de-o dureroasă realitate, pe care nu o dată o
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
naibii să caligrafiezi, mă străduiam, eram silitor, cuminte, fruntaș deh, și ce-am mai plâns când am luat un 5 pentru pagina cu litera D. Și la ce mi-a folosit? Niciodată n-am ajuns să scriu �frumos". M-aș mulțumi să știu că am scris adevărat. Primele poezii (cam printr-a IV-a) erau exerciții imitative după lecturile haotice din biblioteca de cartier de unde împrumutam cărți la voia întâmplării, întâi cărți pentru școală, Coșbuc, Alecsandri, Eminescu, desigur, dar și Victor
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
așa că volumul a trebuit să apară cu titlul Insomnii lângă munți. A doua e cea numită în întrebare. Amândouă mi-au fost cerute și, deci, oferite cu generozitate de editori: poeții Ioan I. Iancu și, respectiv, Gellu Dorian - cărora le mulțumesc și pe această cale. Dacă nu mi-ar fi fost solicitate, nu m-aș fi gândit să scot o antologie din poeziile mele. Amândoi editorii m-au lăsat să-mi fac voia cu alegerea textelor, așa că răspunderea cuprinsului lor îmi
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
să trecem prin acel soi de jargon universal, cu mijloace minimale de expresie, ce tinde să se impună, care sărăcește complet, care reduce și aplatizează semnificațiile și care se impune așa de mult în acest moment în universul mediatic. Vă mulțumesc foarte mult. Cluj, mai 2002
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
o reprezentare vizuală cît de cît adecvată. Iar farmecul retrograd ce se desprinde din astfel de descrieri de portrete și de interioare, provocat tocmai de neînțelegerea cuvîntului, nu e o scuză suficientă pentru a trece în aceste pasaje peste sens, mulțumindu-te cu pitorescul sonorității. Dar, cum distanța ce ne separă de astfel de realități e mare, avem nevoie de medierea unor lucrări de specialitate. A apărut anul trecut, la editura Maiko, o carte frumos scrisă, al cărei autor, Adrian-Silvan Ionescu
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
de mult. După care alergasem cu ani în urmă prin Piața Romană, când îi apăruse primul volum din Moromeții, și, gâfâind, în colțul pieții de unde, pe Ana Ipătescu, dădeai spre Gazeta literară, îl felicitasem, foarte mișcat. Preda murmurând aproape sfios: Mulțumesc, dacă o spui dumneata... Iar acum era invers; mie îmi apăruse o carte despre care se spunea că ar fi fost bună, și momentul de care mă temeam cel mai mult, ce va zice Preda, venise; și dacă mă temeam
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
ambiguu? E posibil, într-adevăr, asta să fii; atunci, însă, dacă îți ești ție însuși dușman cine va mai îndrăzni să-ți fie prieten? În ce constă, fericirea unui catâr? N-ai decât să fii, dacă așa îți place, și mulțumește-te să-ți porți samarul, asta este tot ce ți se mai poate dori. Ca să nu mai spun că te-ai lăsat amarnic înșelat. Nu există cale între cele două, ba chiar nu există cale deloc. Poate că nu există
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
obârșia sa, curat la suflet și la sânge, într-o eternă stare de beatitudine pricinuită (pesemne) de fericita sa viață. Cu unele deosebiri înnoitoare, care probează că în decembrie 1989 au avut totuși loc unele evenimente: românul nu se mai mulțumește să zburde printre arbori de carton sau printre case de muzeu; el își permite acum să-și afișeze preferința pentru un fel de cârciumă din poliestiren expandat. (Reamintesc că, până în 1989, cârciuma era un lăcaș rău famat). Iar universul poetic
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
aș vrea, absența - ca și pensia - e numai o fata morgana. Un miraj. Nu pot să mi-l permit". Neavînd la îndemînă forța blasfematoare, demonia țîșnitoare precum un vulcan din adîncimile ființei dizgrațiate, deci vocația marii damnări, Livius Ciocârlie se mulțumește cu o damnare medie, lîncedă, aidoma unui foc scăzut. Hiperbola morală e înlocuită cu litota. Discursul apare marcat de o lamentație modestă, vag ironică. Idealizării existențiale dezumflate nu-i răspunde grandioasa deznădejde, ci umila irealiziare formală care e ironia. Bucuros
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
pe rînd toate operele. Să se găsească hibele unor opere trecute pe care mai toată lumea le-a primit cu entuziasm la vremea lor (și nu în scris, să ne înțelegem!, așa mai pe la colțuri). N-a mai fost chip să mulțumească pe nimeni. Cărtărescu s-a transformat într-un soi de Mendebil al literaturii române contemporane - cîndva hipnotiza criticii cu măiestria lui, acum trage ponoasele. Nici autorul nostru nu a beneficiat de cea mai "deșteaptă" politică editorială. Humanitasul l-a promovat
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
din orădeana Familie, dl Luca Pițu se arată (din nou!) preocupat, în Vorbele de șpriț pe care le tipărește lunar, de statutul politic și literar al directorului României literare. Ca modest colaborator al publicației cu pricina, Cronicarul ține să-i mulțumească dlui Pițu pentru atenția acordată vieții și operei dlui Manolescu. Se teme totodată de nașterea unui cult al personalității și-l invită cordial pe dl Pițu să se uite și prin biografiile altor eminenți intelectuali români de astăzi. În fine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
LIBERĂ comentează: "soția președintelui României, doamna Nina Iliescu, i-a reproșat lui Ion Iliescu declarația nesăbuită pe care acesta a făcut-o la adresa ziarului nostru. (n. Cr. Dl. Iliescu a numit recent România liberă "fițuică murdară") Pe această cale îi mulțumim unei jumătăți din familia prezidențială pentru bunul simț dovedit", scrie România liberă citînd surse de la Cotroceni. Tot în acest ziar se scrie pe prima pagină că faimosul Ristea Priboi ar avea unele relații de afaceri cu doi sirieni, frații Omar
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
Sinapse, noua carte publicată la editura proprie, sînt adunate articolele, interviurile, sentințele, rețetele trimise țării dinspre oaza Brașov. Plus cîteva articole publicate cel puțin a treia oară, (unele sigur a cincea oară), dar de a căror receptare autorul nu e mulțumit: Postmodernismul la Porțile Orientului, S-avem și noi postmoderniștii noștri, Paradisul din tomberon. Declarația de la început, cu lipsa de interes față de cronica literară, nu e în măsură să ne liniștească și să ne asigure că într-adevăr nu-l va
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
țară a lui Petru Dumitriu, - după ce apăruse în revistă articolul amintit. Prima scrisoare a fost trimisă din Metz la 2 iulie 1996: Dragă Constantin Țoiu, ți-am citit cu mult interes și cu plăcere remarcabilul articol intitulat "Opera magna". Îți mulțumesc pentru constatările literare extrem de pătrunzătoare, de amintirile relatate extrem de viu și regret amintirea contractului rupt în patru pe care ai păstrat-o despre mine... Eu nu-mi amintesc nimic, nimic, nimic în legătură cu asta - nici articolul de care pomenești, nici contractul
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
nimic, nimic în legătură cu asta - nici articolul de care pomenești, nici contractul, dar m-aș mira dacă Mioara X (îi uit numele de familie, dar o țin minte ca excelentă secretară) ți-ar fi povestit basme. În orice caz, spre a mulțumi pentru giuvaerul de articol și a-mi face iertat gestul neasemănător mie de acuma o jumătate de veac, te rog să binevoiești a accepta să faci traducerea cărții pe care o scriu acuma, pe englezește, cu titlul (latin, ca al
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
Ca să scrii un roman ai nevoie de ani. Să faci un volum de versuri îți poate lua o bună bucată din viață. Atât de mulți oameni, care merită a fi citiți, se dedică scrisului? Am impresia că singurii care sunt mulțumiți, în această mare a nemulțumirilor, sunt producătorii și vânzătorii de hârtie și de cerneală tipografică; și tipografiile, legătoriile, producătorii de mașini de legat, machetatorii de cărți, camionetele de transportat cărți, producătorii de camionete, copertatorii și producătorii de hârtie de împachetat
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
s-a părut a fi cel puțin discutabilă. În dialogul dintre actori și cei aproximativ două sute de elevi ce-au asistat la spectacol nu s-a discutat nimic din toate acestea. Folosind însă prilejul oferit de Teatrul Național, căruia îi mulțumim și pe această cale, vrem să remarcăm faptul că, dincolo de episodic și conjunctural, există, în cultura română, o constantă a unor spirite alese care, în pofida tuturor vicisitudinilor, s-au situat și se situează de partea Adevărului. Dificultatea cea mare o
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
spectacolul înfățișează ceea ce era mai simplu, mai evident în piesa lui Gombrowicz. Se lasă deoparte însă exploatarea acelor ambiguități ale scriiturii din valorificarea cărora s-ar fi putut naște originalitatea. Altfel spus, e greu să-i găsești montării vreo supratemă. Mulțumindu-se cu o "regie provizorie" contând pe frumusețea învelișului vizual bine gândit de scenograful începător Adrian Buzaș, Alina Hiristea nu a pătruns în miezul textului, nu l-a interpretat. Or, după cum scria Paul Ricoeur, a interpreta un text înseamnă "a
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]