760 matches
-
and His Changing Society, 6 vol., Ginn and Company, Boston, 1929-1936). 90. McCarthy, „Multicultural Approaches...”, ed. cit., pp. 242-243. 91. Ibidem, p. 243. 92. Preluăm aici și aprecierea lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman, op. cit., p. 325. 93. T. Bridges, „Multiculturalism as a Postmodernist Project”, Inquiry: Critical Thinking Across the Disciplines, 7 (4), 1991, pp. 3-7. 94. Ibidem, p. 3. 95. Ibidem, pp. 4-5. 96. J. Willinski, After 1942-1922: A Postcolonial Supplement for the Canadian Curriculum, în curs de apariție, comentat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1991), Living with Our Deepest Differences: Religious Liberty in a Pluralistic Society, Carnegie Foundation for the Advancement of Teaching, Princeton. Brameld, T. (1971), Patterns of Educational Philosophy: Divergence and Convergence in Culturological Perspective, Holt, Rinehart & Winston, New York. Bridges, T. (1991), „Multiculturalism as a Postmodernist Project”, Inquiry: Critical Thinking Across the Disciplines, 7 (4), pp. 3-7. Broudy, H. (1988), „Aesthetics and the Curriculum”, în W. Pinar (ed.), Contemporary Curriculum Discourses, Gorsuch Scarisbrick, Scottsdale, pp. 332-342. Broudy, H., Smith, B., Burnett, J. (1964
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of George Bush”, Phi Delta Kappan, 70 (9), pp. 728-730. Giroux, H. (ed.) (1991), Postmodernism, Feminism, and Cultural Politics: Redrawing Educational Boundaries, State University of New York Press, Albany. Giroux, H. (1992), Border Crossings, Routledge, New York. Giroux, H. (1993), Living Dangerously: Multiculturalism and the Politics of Difference, Peter Lang, New York. Giroux, H., McLaren, P. (1989), Critical Pedagogy, the State, and Cultural Struggle, State University of New York Press, Albany. Giroux, H., Purpel, D. (eds.) (1983), The Hidden Curriculum and Moral Education: Deception or
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sexuality, University of Rochester, Graduate School of Education and Human Development, Rochester. Taubman, P. (1993), „Canonical Sins”, în L. Castenell, Jr., W. Pinar (eds.), Understanding Curriculum as Racial Text, State University of New York Press, Albany, pp. 35-52. Taylor, C. (1992), Multiculturalism and the Politics of Recognition, Princeton University Press, Princeton. Taylor, F. (1911), The Principles of Scientific Management, Harper Bros., New York. Tye, K. (ed.) (1991), Global Education: From Thought to Action, ASCD, Alexandria. Tyler, L. (1986), „Meaning and Schooling”, Theory into
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a Politicelor. Talentul de a polariza până la umoral taberele este reșapat în eseul Omul recent (2001) - critică structurată modular, prin antamarea de referințe din economie, epistemologie, politologie, sociologie etc. la adresa modernității și a exceselor manifeste în apendicele ei postmodern (relativism, multiculturalism, corectitudine politică etc.). „Azi, nimeni nu mai poate renunța la modernitate fără a produce o catastrofă de civilizație. În același timp, nimeni nu mai poate trăi doar cu ea, fără a fi în cele din urmă redus la un tip
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
spre viitor”, directorul revistei indică drept „strategie generală” „o «ideologie» culturală în sensul cel mai larg al cuvântului”, care ar putea fi configurată „prin termeni precum postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și proamericanism, antinaționalism, antifundamentalism și antiortodoxism, liberalism și multiculturalism, prodemocrație și corectitudine politică”. În dispozitivul acestei autodefiniri poate fi identificat modelul stângii culturale americane, în speță al liberalismului din SUA, remarcându-se în acest sens interesul constant pentru studiile de gen, pentru feminism, ideologiile minorităților - sexuale, etnice etc. -, pentru
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir și colectiv; I. Constantin; M. Merfea; G. Alexandrescu și colectiv; V. Veres și colab.); etnicitate, naționalism, modernizare În societatea românească (A. Roth; D. Dungaciu); multiculturalism (I. Culic, I. Horvath, C. Stan și colab.); - teorii asupra managementului și organizațiilor: teoria dublei tranziții (O. Hoffman); cultura organizării (M. Vlăsceanu); tipuri de culturi organizaționale (C. Mereuță, L. Pop, C. Vlaicu, L. Pop); schimbare organizațională și individuală (C. Zamfir
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp și spațiu, ce ar dispune de integrare funcțională și unitate interioară și transindividuală, nu mai are astăzi un corespondent empiric. A rămas o simplă abstracție care se confruntă cu o acută nevoie de deconstrucție și de reconstrucție teoretică. Globalizarea, multiculturalismul, accentuarea raporturilor de interdependență și interacțiune, individualizarea, construcțiile identitare multiple și altele de acest gen, atât de frecvente în viața socială, politică sau culturală și în discursurile ideologice sau jurnalistice, solicită un alt mod de înțelegere și teoretizare a raporturilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se poate spune că religia și alte surse de afirmare a identităților colective oferă posibilități de construcție a identităților individuale, dar pot deveni și surse de diferențiere și mai ales de scindare și tensiune socială. Din acest punct de vedere, multiculturalismul identităților colective cuplat cu un stat național tot mai slab și cu erodarea „programelor instituționale” clasice anunță sursele unor segregări și tensiuni sociale pe care terorismul în creștere le exploatează tot mai insistent. Biografia ca poveste Cred că nimeni nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asistența medicală mai mult sau mai puțin specializată și alte servicii publice sunt greu accesibile sau de-a dreptul intangibile. Dar, curios, pseudoliberalii americani de stânga, frecvent instalați în posturi bănoase și vieți burgheze (desigur, cu o tentă suplimentară de multiculturalism și postmodernism), deci în existențe foarte puțin deosebite de cele ale capitaliștilor înrăiți, nu atacă realmente (excepțiile sunt rare și cu atât mai onorabile) fundamentele inegalității din lumea lor (atât de frapante pentru străini!), ci par mai degrabă mulțumiți să
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
paradoxul oricărei reforme care se legitimează prin revenirea la surse -, încetăm a fi anacronici: societățile (post)moderne sunt complexe, plurale axiologic, ba încă din ce în ce mai mult astfel! Oamenii moderni deja, iar cei postmoderni într-un grad înalt, fiindcă sunt stimulați de multiculturalism, prăbușirea generală a canoanelor și permisivitatea sporită a societăților și statelor (cel puțin în Occident), adoptă deseori (succesiv sau simultan) mai multe stiluri de viață dintre cele aflate parcă la alegere în supermarketul identitar. Prin urmare, este mai inteligent și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
repliindu-se pe identitățile lor „de acasă” în spațiul lor privat și comunitar, adoptând eventual, selectiv și temporar, din rațiuni de oportunitate, anumite principii, valori și comportamente ale societății care îi primește. Procesul, al cărui context ideologic și cultural este multiculturalismul, este potențat de revitalizarea identităților „de acasă” în rândul generațiilor care păreau că acceptă asimilarea - „creuzetul”. Imigranții asiatici, musulmani, latino etc., tot mai numeroși, cu o pondere procentuală crescândă în Statele Unite (unde, alături de negri și descendenții lor combinați, vor constitui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
printre subiecți. Discursul despre comunitate pare destinat să rămână undeva între discursul public și discursul privat, așa cum pentru mulți comunitatea are deopotrivă trăsături publice și trăsături private: expresia collective/group privacy, în mod riguros oximoronică, este astăzi standard printre promotorii multiculturalismului. În The Limits of Privacy, Etzioni a abordat frontal exact evanescentele granițe și suprapuneri dintre public și privat. Eseul care deschide colecția și îi dă titlul conține teza majoră a lui Etzioni: societatea americană actuală, în ciuda diversității etno-culturale crescânde a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și privat. Eseul care deschide colecția și îi dă titlul conține teza majoră a lui Etzioni: societatea americană actuală, în ciuda diversității etno-culturale crescânde a populației - pe care, până la urmă la fel de rasist, unii o deplâng apocaliptic, iar alții o preamăresc în numele multiculturalismului -, nu se află (din aceste motive) în criză, ci se îndreaptă către o condiție fericită în care originea etno-culturală și rasială, simbolizată sau chiar indicată de culoarea pielii, nu mai este determinantă pentru biografiile individuale și de grup. Nici nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în California, Texas, New Mexico și Florida, se duce un adevărat război civil pentru dreptul imigranților (chiar ilegali, și aceștia „legalizați” periodic, din nevoia de forță de muncă ieftină) la educație în limba maternă în școli publice obișnuite, cu binecuvântarea „multiculturalismului monoglot” (cum spune Matei Călinescu), obișnuit să lucreze exclusiv în limba engleză 20. Liberali ca Rawls își pun mari speranțe în emergența unui fel de consens palimpsestic, realizat prin suprapunere parțială a viziunilor și valorilor, sub constrângerile judecății (overlapping consensus
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
altfel asemenea construcții sintactice) sloganului conservator al republicanilor, „națiunea de națiuni”. În Germania, ideea (mai bine zis, sloganul) construirii „statului social” (Umbau des Sozialstaates) s-a pretat vocabularului comunitarist, fiindcă social-democrații au găsit în acesta din urmă ceva mai mult multiculturalism decât admite însuși Etzioni, pe când creștin-democrații au apreciat ceea ce credeau a fi proiectul conservator al comunității tradiționale, cu o familie tradițională în care femeia stă în continuare acasă, ca mamă și vestală (o vestală care și gătește, deretică etc.). În
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sinteză care are meritul de a prezenta și discuția germană, vezi Notker Schneider, „Über Toleranz und ihre Grenzen”, în volumul colectiv Interkulturalität. Grundprobleme der Kulturbegegnung, Mainzer Universitätsgespräche, Studium generale, Johannes-Gutenberg Universität Mainz, f.a (2000). Pentru „recunoaștere”, vezi Charles Taylor, Multiculturalism and „The Politics of Recognition”, Princeton University Press, Princeton, 1992, cf. ediția germană, însoțită de mai multe comentarii și de un text al lui Habermas, îngrijită de A. Gutman: Multikulturalismus und die Politik der Anerkennung, Fischer, Frankfurt/Main, 1997. Pentru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
spre cele mai vechi): gândirea lui Leo Strauss, teologia lui Franz Rosenzweig, noua gândire liberală (în Columbia History of Twentieth Century French Thought), opera literară (atât de filozofică!) a lui Michel Houellebecq, cele două concepții ale libertății în America post-1968, multiculturalismul și corectitudinea politică, sionismul, Luminismul și anti-Luminismul (în excelentul Dictionnaire de philosophie politique apărut în 1997 la Presses Universitaires de France sub coordonarea lui Philippe Raynaud și Stéphane Rials), Vico etc. Următoarea carte a lui Mark Lilla, programată pentru 2007
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Dacă societatea occidentală pare perfect refăcută după șocul anilor ’60 (inclusiv în ceea ce merita abolit ori reformat cu adevărat, dincolo de discurs), universitatea nu și-a mai revenit niciodată: mergând din nonconformism în relativism, din postmodernism în constructivism social și din multiculturalism în postcolonialism și corectitudine politică, lumea academică vestică, în special cea nord-americană, s-a separat tot mai net de societate, eșuând în irelevanță. Deși inginerii, medicii, avocații, economiștii, informaticienii și alții continuă să fie evident necesari, utilitatea socială a științelor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
terapia de familie în secolul XXI, terapia focalizată pe soluție, terapia narativă și modelele integratoare. Totodată, autorii se focalizează pe răspunsul terapiei de familie dat sistemului de sănătate instituționalizată: terapia focalizată pe soluție, modul de lucru în cazul cuplurilor violente, multiculturalismul, rasa, sărăcia și clasele sociale, drepturile homosexualilor și ale lesbienelor, terapia de familie comunitară, serviciile sociale oferite la domiciliu, terapia medicală de familie și psihoeducația. În ultima parte - „Evaluarea terapiei de familie” -, autorii realizează o analiză comparativă a modelelor utilizate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
avea nevoie de consiliere. În cele din urmă, am acceptat să mergem. Nu am să uit niciodată cum își mușca Adrian buzele să nu îi plesnească de râs văzând gradul până la care a trebuit să cedez moral din respect pentru multiculturalism. Am urcat scările la intrare. La capătul lor ne aștepta ceremonios ambasadorul, care l-a îmbrățișat frățește pe Adrian (fratele lui, bărbatul). Eu am venit spre el și i-am întins mâna. A urmat un gest-șoc pentru mine: ambasadorul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din satul Pipera e la fel de brează ca și a colegilor mei de aici, universitari la Indiana. Dar această lume e plină de căsuțe cu pajiști deschise, fără trufii, fără demonstrații de prosperitate, fără garduri. Azi am luat-o pe strada multiculturalismului culinar (cea cu restaurante în salbă: eritreean, indian, grec, marocan, thailandez, chinez). M-am oprit să îmi pun CD Colibri, Cântece de bivuac. Uite cum amân momentul... Când mă apropiam de spațiul care separa restaurantul marocan de cel eritreean, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
despre Sine și despre Celălalt care permite și ultimului gurmand să învețe antropologia mîncînd și să înțeleagă cîte ceva despre societatea (sau societățile...) în care trăiește. Luați pe rînd, de pildă, cîteva „restaurante etnice” și veți înțelege ce-i aia multiculturalism. Mergeți apoi într-un local cu bucătărie „fusion” și gustați diferența dintre multiși intercultural : în primul caz, fiecare restaurant oferă mîncărurile culturii sale, cît se poate de specifice și unice (prezentate de regulă în limba lor natală, astfel încît impresia
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
imaginarul local, de la „Dobrogea, pămînt românesc” spre „Dobrogea, pămînt multietnic” sau „spațiu geografic multicultural”. „Păstrînd proporțiile, [Dobrogea este] o Californie românească și totodată un model etno-cultural pentru Balcani”, declară V. Nicoară într-o recentă lucrare de referință. Descoperirea sau preluarea multiculturalismului ? Ușurel, nu pare să fie totuși cazul. Doar că, dată afară pe ușă de laborioasa construcție națională, diversitatea pare să revină pe fereastră și să populeze țara cu Californii exemplare. În mod clar, identitatea națională nu mai este discursul dominant
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fost vreodată...) ! Ceea ce este interesant, din acest punct de vedere, e o redescoperire și reinventare a localului și regionalului, care începe să se facă tot mai vizibilă în prezent. De la Sibiu, care s-a prezentat ca o capitală culturală a multiculturalismului, la Dobrogea, care a început să mai renunțe la exclusivitatea emblemei sale de „pămînt românesc” pentru a pune în scenă și diversitatea comunităților și tradițiilor sale etnice, și de la festivalul cartofului din satul X la festivalul cepei din satul Y
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]