1,239 matches
-
n-ajungem postul Sfintei Mării... Și tată-său n-avea cuvânt dinaintea nevestii. Eu știu, că întră vecini multe să știu. În ziua nunțî, n-o vrut să iasă din casă, venisă Niculae cu toate neamurile lui s-o ieie. Mumă-sa o bătut-o iar, așa mireasă cum era și cum o îmbrăcaseră măi cu sâla. Când o ieșit din casă, avea ochii roșii de-atâta plâns, da' - ziceau muierile- cum să nu plângă de nărocu' ce-o dat păstă
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
duși. - Da' ce-ați tăcut așe? Zâceți, mă, una, că nu sântem la mort! i-o îndemnat chiar Ana, dacă tăt n-o fugit undeva la capetu' lumii, ori nu și-o pus capet zâlelor înainte de-a o da mumă-sa de-acas'. Să vede c-așe o vrut Dumnezeu, și-o fi zâs. Și uspățu' s-o făcut. Când or ieșit de la biserică, Niculaie o prins-o strâns de mână și i-o spus apăsat: - De-acuma ești a me, Ană
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
acu', cătă sară, or încins jocu-n ocol. Era acolό și Ion a lu' Misarășu, fetele or strâgat-o să ieie o bucată de plăcintă. Ion a luat-o la joc... Doamne, dor i s-a mai făcut deodată de anii de la mumă-sa!... Vorba o ajuns ‘năintea ei acasă. La pόrtă, Ana s-o oprit întâi să vadă domnișorii înfluriți lângă gard. Niculaie se-ntorsesă și el de la moară și- acu' șede lângă fântână și scufunda biciu' și nește hamuri în vălău' cu
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă ie plânsu', maică!. Mult o măi cusut la cămeșa aia în vara dinainte de-a o mărita mumă-sa! - Plângi și rabdă, maică, rabdă, ăsta-i datul muierii pe pământ, i-o zâs soacră-sa. Și tată-so, Dumnezeu să-l ierte, m-o bătut. Asta-i soarta nόstă, a muierilor, nu știu de ce ne-o fi lăsat Dumnezău
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
de o mie s-o și răzgândit. Fata avea doi ani, acasă să-nsurasă frati-so, un' să să-ntόrcă? Și-apăi, satu'! Ce-o să zâcă lumea?! Iote, avere și bărbat bogat i-o trăbuit, acu nu-i stăpână! Și nu-ndrăznea nici lu' mumă-sa să-i spună ceva. Și-o rămas. Mai mergea duminica la biserică, să așeza în jenunțî la icoana Mântuitorului pă cruce și plânge înfundat , că acuma știe și ie ce-o pătimit Isus. Măi îmi spune mie năcazu'ei
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
VILEI / ZI Patru lăutari, trei instrumentiști: unul cu vioara, unul cu acordeonul și altul cu țambalul și o cântăreață sunt prezenți la ritualul de îmbrăcare al miresei. Formația cântă cântecul miresei. CÂNTĂREAȚA: „Ia-ți mireasă ziua bună / De la tată de la mumă, / De la frați de la surori,/ De la grădina cu flori!”... INT. / LA PRIMĂRIE / ZI În interiorul primăriei primarul oficiază căsătoria, apoi tinerii semnează actul de căsătorie. Soțul își sărută lung și leneș proaspăta soție în uralele și aplauzele celor prezenți la ceremonia cununiei
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
cincizeci de poeme, publicate în 1984, sub titlul Iarna de la sfârșitul lumii (AmNS, 249 - 271), reverberează spații și timpi din misterioasa, etern-enigmatica zonă a „marii treceri“, de la ființă la neființă, de la lumină la întuneric. Zona oranj este guvernată de o Mumă ca «iarnă» / «primăvară» dintre fâșiile de hotar / sfârșit al „lumilor“, Alba Lume și „Neagra Lume“, [ara-cu-Dor și „[ara-fără-Dor“: Mama era iarna de la sfârșitul lumii / toată stătea pe câmp / copacii se albeau din tâmplele lui de țărm nătâng / timp de un
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
furați hulpavi... Cereți țării tot ce are Și pe Dumnezeu i-l luați, Ca să-i smulgeți îndurare, Hoți demenți și desfrânați Dară, țării, voi ce-i dați? Bestii sunteți, fără nume, Fără chip sub măști cu măști, Leprelor din sfinte mume, Ticălos ce mă urăști Ascuns în puroi de găști...! Cereți țării să vă ierte, De nu v-ar ieta nicicând, În scursoarea lumii, fierte, Vii să fierbeți blestemând Ale voastre mame-n gând! Din minunile minunii De a fi român
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
și baba Ana închise ochii pentru întotdeauna. Panait se întoarse acasă și după ce dădu toate lucrurile de pomană, vându casa, dar de motan nu putu să scape. Nimeni nu-l vroia pe leneșul Ispas-Motan Gras. Până la urmă, din respect pentru mumă-sa, luă și motanul cu el pe corabie. Ajuns acolo, pentru „leneșul cel negru”, cum îl numise Panait, se termină cu binele. Adio ficat prăjit, ouțe fierte în lapte și smântână proaspătă! Mâncarea marinarilor era peștele, care la început, lui
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
română. *** Tu că o patrie te recreezi permanent Și ții laolaltă tot ce e mai trainic în lumea cuvintelor ce le naști creator Așa cum soarele face să rasară lumină Peste tot ceea ce este acum și aici cu noi. În patria muma. *** Prin ține, patrie nemuritore, asemeni soarelui , faci să nască înțelesurile cele mai adânci ale firii ascunse A celui ce poate să plângă și să se roage în cuvintele Ce numai tu le ții atât de ascuse în inima Ce devine
CUVANTUL de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342493_a_343822]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > POETULUI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului De la genunea lumii Înainte de a ți se naște muma, Când universul se crea pe sine Și apoi omul, Tu ți-ai muiat degetele și pana În sângele neamului tau Și l-ai binecuvântat Pentru a se întrupa în poeme. După mersul soarelui Rotund ai tânjit Și te-ai născut
POETULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342526_a_343855]
-
sufletului. Apa unduită poate dezvălui un chip hain sau de blândețea unui înger. O fi FIREA celui oglindit chiar așa? Înțelepciunea populară a gravat în folclor și noua realizare tehnică a vremurilor adecuate oglinda. Oare când a fost inventată oglinda? Muma Pădurii și-a admirat „frumusețea” în oglinda lacului sau în oglinzi de bronz? Antica Sfânta Vineri garantat că nu s-a oglindit în sticlă argintată. Abia tizul, Sfânta Paraschiva, o fi avut ocazia să o facă deși m-ar mira
OGLINDĂ OGLINJOARĂ … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341589_a_342918]
-
se vor pune , poate, antene Se vor transmite versuri de departe Dar cartea, undele de radio Nu vor putea păstra ce-ai fost aievea Și părul ca și râsul în cascadă Zeița mea mai îndrăgită decât Geea Mi-ești soartă, mumă și mormânt Cum să te mulțumești cu un cuvânt? Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 109 Uitarea nu este trădare Poate fi moarte-n propriul duh Nu te-am trădat nicicând, vioara Din multe despărțiri s-a smuls Plutind pe alte
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
drept hotar o plută (un plop - după explicațiile autorului). Acest hotar devine pretextul povestirii. La marginea moșiei boierului, străjuia o plută (plop, n.n.) mai înaltă și decât turla bisericii din Bibești. Trei oameni nu puteau să o cuprindă. Îi spusese muma Dina că la umbra ei se oprise și Tudor Vladimirescu să mănânce cu pandurii lui, acum o sută de ani, iar mai înainte, aici adunau turcii copii și fetele pe care îi prindeau, să îi ducă departe, să îi facă
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
înainte, aici adunau turcii copii și fetele pe care îi prindeau, să îi ducă departe, să îi facă robi. Asta era... Pluta! Pluta este, așadar, nu numai un reper geografic, dar și un simbol. Apar drept personaje, Nicolae, Nicu Luții, muma Dina - văduvă de război rămasă cu cinci copii. Personajul central - Nicolae, aflat la vârsta copilăriei, împreună cu Nicu Luții merg cu vitele și, din nebăgare de seamă intră în porumbul boierului, drept pentru care sunt aspru pedepsiți. Proza ne aduce aminte
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
de jăratic peste oamenii care se fereau în toate părțile de crengile în flăcări ce-și luau zborul ca niște berze roșii, uriașe și speriate . Este o descriere apoteotică. Aici doar, autorul își caracterizează personajul feminin cu măiestria unui romancier : Muma Dina stătea la poartă de vorbă cu câțiva oameni. Era o femeie frumoasă și necăjită. Înaltă, cu ochii verzi din care izvora un zâmbet amestecat cu tristețe, cu părul castaniu, împletit într-o coadă groasă care îi trecea puțin de
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
am apreciat că aparține lui Ion Neculce. Într-un fragment al lucrării „O samă de cuvinte” din „Letopisețul Țării Moldovei” cronicarul menționează următoarele: "Ștefan-vodă cel Bun, bătându-l turcii la Războieni, au mersa să intre în Cetatea Neamțului. Și fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre și au dzis că pasărea în cuibul său nu piere. Ce să se ducă în sus, să strângă oaste, că izbânda va fi a lui. Și așe, pe cuvântul mâne-sa
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
își întind catrafusele spre vânzare în buricul lui Bucur și, deși e ilegal, nici că au habar. De aici, fără îndoială, revolta celor care simt - și nu sunt deloc puțini - că poliția aplică legea preferențial. Cu alte cuvinte, pentru unii mumă, pentru alții, ciumă. Nu, firesc ar fi ca ea să fie ciumă pentru toți care o încalcă. Nu unii să se bată pe spate cu polițiștii, iar alții să îi știe de frică. Câtă vreme nu se va ajunge în
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
România? Când ai fost ultima dată în țară și cu ce impresii ai plecat de acolo? - În general, de trei ori pe an îmi vizitez părinții, iar ultima dată, am fost în vacanța de Paști. Sărbătorile religioase petrecute în țară muma sunt incomparabile. România este foarte frumoasă, dar păcat că nu știm s-o arătăm lumii. Care străin are curajul să o viziteze, daca nu există autostrăzi? După 20 de ani de la Revoluția începută la Timisora, aș fi dorit să văd
O ROMANCA DIN TIMISOARA TRATEAZA INIMI IN FRANTA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 134 din 14 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344290_a_345619]
-
nu găsiseră leac de vindecare. Imnul lui Brâncoveanu Cândva a fost un domnitor, Om onest, cu frică de Dumnezeu, Nerenunțând la credința strămoșească Mănăstirile și bisericile cele multe Le-a-mbrăcat într-o nouă podoabă Care a adus frumusețe și grandoare. Patria mumă n-a lăsat-o-n voia osmanilor barbari Care nu se mai săturau de atâtea subjugări, Cucerind fără milă an după an Popor după popor... Au lăsat numai bălți sângerii În lunga memorie a timpului istoric. Pace și înflorire țării
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
ai născut. Ajutătoare grabnică a celor ce se pocăiesc - Scut apărător al celor asupriți de-ale lumii ispite... Pe Tine te fericim și cântare-ți aducem Ție, lumină călăuzitoare a celor ce te cheamă. Preabinecuvântată Stăpână Născătoare de Dumnezeu... Ah, Muma pământului străbun! Ție uneia-ți aducem mulțumire și te fericim - O, Măicuță Sfântă... Ocrotitoarea neamului decadent. Potența celor slabi cu duhul, Mângâierea celor ce n-au mângâiere, Hrana celor ce flămânzesc după al tău Fiu... Pe Tine te fericim până la
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
rămas vie. O apartenență sufletească irevocabilă. V-a urmărit mereu acest univers tainic, invadat de blajinătate, învăluit într-o atmosferă de Eden, de bunătate divină, de bucurie beatificatoare, mirosind a dumbrăvi și busuioc. Grigore Vieru E atâta tăcere/ În casa mumei,/ Că se-aude în jur murmurând/ Plânsetul humei. Divinizez pământul care se urcă până-n vârful frunzelor, numai el, numai biata asta mână de lut urcă atât de departe în Univers, până în vârful frunzelor. Nimeni n-a zburat încă mai sus
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
barosanii... Intrebare retorică. In politica de aici Totul merge astăzi brici. Tăiem pensii și subvenții Si renunțăm la pretenții. Pănă când?Nimeni nu știe! E guvern? Sau frizerie? Legea la extreme. Legea e o glumă De mare cutumă... Pentru unii mumă, Pentru alții cimă! Viteza melcului. Azi justiția, e în formà Dupà pretinsa reformà, Dar dosarele mai grele Stau cu praful gros pe ele Si-așteaptà cu-nfrigurare, Ca sà intre...la casare! Turism înfloritor. Ne având stràini” la mare, S-a
UMORISTICE DUPĂ REALITATE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343044_a_344373]
-
rămas vie. O apartenență sufletească irevocabilă. V-a urmărit mereu acest univers tainic, invadat de blajinătate, învăluit într-o atmosferă de Eden, de bunătate divină, de bucurie beatificatoare, mirosind a dumbrăvi și busuioc. Grigore Vieru E atâta tăcere/ În casa mumei,/ Că se-aude în jur murmurând/ Plânsetul humei. Divinizez pământul care se urcă până-n vârful frunzelor, numai el, numai biata asta mână de lut urcă atât de departe în Univers, până în vârful frunzelor. Nimeni n-a zburat încă mai sus
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
român vine în ajutorul lor.: îi invită la București să le „rezolve” cererea. De ce nu, la Timișoara? Sau la Arad, ori Satu-Mare? Acolo să se ducă sutele de mii de basarabeni, să obțină „cetățenia română”. Să cunoască și ei Patria MUMĂ. Unii zic că ar fi mult mai bine să „miște” statul român vreo sută-două de funcționari, pe la Chișinău, pe la Cahul, la Soroca și în orice fund de Basarabie, și acolo să le dea cărțile de identitate de...români. Nicht organization
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]