17,288 matches
-
expresia to go native (a te transforma în indigen) - mi s-a întîmplat și mie (eram, cert, predispusă). La sfîrșitul perioadei de teren în România, viața aiurea mi se părea ficțiune, realitatea era la București. Ce știați despre cum se muncește ŕ la roumaine cînd v-a venit ideea tezei de doctorat? Aveam multe prejudecăți, bazate pe experiența mea de "cetățean" și de "client" din anii 1990, cînd am revenit de mai multe ori în România. De aceea am și ales
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
România. De aceea am și ales sectorul de servicii, pentru că am vrut să văd ce se întîmplă dincolo de tejghea, de partea angajatului și de partea directorului sau patronului. În sondajele de opinii, majoritatea celor intervievați spuneau același lucru - lumea nu muncește. Înainte de a face cercetarea de teren, mi se părea că vocea poporului adevăr grăiește. Pe atunci, nici nu mi-a trecut prin minte că, în situația disperată din 2000, în condițiile în care majoritatea salariaților alergau între mai multe joburi
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
teren, mi se părea că vocea poporului adevăr grăiește. Pe atunci, nici nu mi-a trecut prin minte că, în situația disperată din 2000, în condițiile în care majoritatea salariaților alergau între mai multe joburi, aprecierea că totuși lumea nu muncește era cel puțin stranie. Ce fel de țară (antropologic vorbind...) ați (re)găsit în "expediția" din 1999? Nu foarte diferită de cea pe care o lăsasem în 1992 - o țară în marginea crizei de nervi. De-abia revenind după 2003
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
mod necesar simplistă. Ceea ce vreau să spun este că diferențele de contract și de remunerație creează premisele unor diferențe enorme între culturile diferitelor întreprinderi. Munca este etică, lenea - estetică (sic!). Cu ce argumente convingeți pe cineva că e frumos să muncești? Dacă am avea toți o vocație și ne-am putea-o toți urma, munca ar fi estetică. Cum nu este cazul, trebuie inventate mereu alte motivații. Munca nu este pur si simplu muncă în sine, ea se înscrie într-un
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
este pur si simplu muncă în sine, ea se înscrie într-un proiect - proiect de viața individual, proiect comun mai multor indivizi, ea poate fi o cale spre altceva. Probabil că aș invoca acest altceva pentru a motiva individul să muncească - dar cum nu sunt șef de întreprindere, nu am nevoie să o fac. Cartea mea nu e o pledoarie pentru muncă și nu mi-am propus niciodată să fac mai mult decît să analizez o stare de lucruri. Cît de
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
progresa în carieră, de a se desfașura conform potențialului pe care îl au. Un român care se respectă este un om care știe că face lucrul potrivit la locul potrivit. Ține etica muncii, în vreun fel, de managementul intercultural? De ce muncesc românii "cum trebuie" în străinătate? Managerii sînt primii responsabili de deficiențele din întreprinderi - fie că propun o organizație a muncii necorespunzătoare sau că sînt incapabili să-și mobilizeze oamenii, să îi facă să-și investească energia în folosul proiectului de
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
curs de restructurare sînt foarte nesigure și haotice și cer o implicare mare în condiții de muncă nesigure. Or, în România anilor '90, practic toate organizațiile erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
foarte nesigure și haotice și cer o implicare mare în condiții de muncă nesigure. Or, în România anilor '90, practic toate organizațiile erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
și haotice și cer o implicare mare în condiții de muncă nesigure. Or, în România anilor '90, practic toate organizațiile erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la o evoluție
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
condiții de muncă nesigure. Or, în România anilor '90, practic toate organizațiile erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la o evoluție a relațiilor de muncă ideale din firme spre
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
erau în situația asta. Românul e un angajat... dezangajat Pe vremuri, se zicea că muncim de frică. Acum muncim (cînd muncim...) de rușine? Concluziile mele sugerează că da: muncim de rușinea celorlalți, cel puțin în sectorul de servicii în care muncim pentru ceilalți, prin definiție. Personal, asta nu îmi ridică probleme etice. În ultimii ani asistăm în Vest la o evoluție a relațiilor de muncă ideale din firme spre relații mai personale - deci, avem vîntul în pupa. Modelul fordist axat pe
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
buzelor lăsate în jos a "la ce bun?" le-am avut în minte pe tot parcursul scrierii cărții și lor am încercat să le înțeleg rostul. Nimic nu e înscris în piatra sau în genele noastre Felul nostru de-a munci e original, sau compilat de pe la alții? Care alții? Unul din argumentele mele în această carte este că admirația deșartă față de Vest ne face să compilăm modelele lor de muncă și management, de multe ori neadaptate sau anacronice, sau pur și
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
din argumentele mele în această carte este că admirația deșartă față de Vest ne face să compilăm modelele lor de muncă și management, de multe ori neadaptate sau anacronice, sau pur și simplu prost compilate. Dar cum felul nostru de a munci oricum nu se conformează modelului, sigur că ajungem la forme originale. Propria mea experiență de muncă în alte țări și învățămintele sociologiei întreprinderilor sugerează mai multă modestie - nici disfuncțiile, nici reușitele din România nu sînt foarte originale. Absurditatea birocrației și
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
metropole cum ar fi, spre exemplu, Bombay. Dar și faptul că au foarte multe și lungi festivaluri și sărbători religioase, de care se preocupă atât de mult, încât nu mai au timp să-și facă curățenie și să mai și muncească, deoarece trebuie să realizeze decorații și aranjamente, ceea ce mă face să-i caracterizez prin două cuvinte: “gunoaie și decorațiuni”. Pe o parte a străzii vezi mlaștină, mormane de gunoaie și mizerie, iar pe cealaltă parte vezi ronduri de flori, curățenie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
după standardele de astăzi modul în care aceasta mergea pe atunci lasă mult de dorit, succesul nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a și urmat cursuri universitare care ne-au ajutat. Muncind împreună, ne-am apropiat: aprecierea reciprocă a declanșat sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai rămăsese nimeni. Undeva izbucnise un incendiu. O mașină evitase coliziunea intrând în vitrina unui magazin de stofe. Benzină din rezervor făcuse explozie, aprinzând totul în jur. Regimentul era în alarmă. Mașinile militare începuseră transportul materialelor explozibile. Sute de soldați munceau la încărcarea lor, urcându-se care cum apucau în mașinile arhipline. Unitatea de pompieri, cu efectivele complete se îndrepta în fruntea coloanei militare, cu sirenele deschise. Câteva mașini de patrulare militare pline cu civili se îndepărtau în mare viteză de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
însuți (Deut. 15, 9), îți vei aminti că plăcerea de acum va avea sfârșit amar, că gândirea de acum din trupul tău, pricinuită de plăcere va naște viermele cel înveninat (Is. 66, 24, Mt. 9, 44, 48) care te va munci în veci în iad și că înflăcărarea trupului va ajunge mama focului veșnic. Ei bine atunci plăcerile vor pleca îndată fugărite; și minunată potolire și liniște se va pogorî în sufletul tău<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântăriă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
rămas acasă, s-au mutat la rampele unde sosesc mașinile din Italia și Portugalia - noile ținuturi Ťde lapte și miereť. Dau năvală acolo la fiecare sfârșit de săptămână pentru a-și ridica pachetele și banii trimiși de rudele plecate să muncească la negru". Realitatea e că, deocamdată, atracțiile literare la sat sunt inexistente: ,Escapadele scriitorilor români în mediul rural au devenit rarisime. Nu există un program al acestora, nimeni nu-și bate capul în Moldova să le organizeze. Șansa oferită de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
vârsta medie a autoturismelor este între opt și zece ani l Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a comunicat că în cursul lunii iulie, aproape 1 700 de români au fost returnați din străinătate, majoritatea fiind depistați cu șederea ilegală, muncind la negru sau practicând cerșetoria l S.N. CFR va contracta un credit extern de 25 de milioane de dolari pentru extinderea sistemului informatic de vânzare a biletelor și rezervare a locurilor la trenurile de călători l În localitatea Frumușeni din
Agenda2003-34-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281380_a_282709]
-
M. O.“ nr. 588/19. 08. 2003. l Ordonanța de urgență nr. 68 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995: M.O. nr. 590/19. 08. 2003. din sălile tribunalului Călători frauduloși Nu puțini sunt cei care își doresc să muncească în străinătate, iar pentru aceasta sunt dispuși să recurgă la tot felul de metode, unele nu tocmai legale, care atrag dosare penale. Într-o asemenea situație se află I.Z.K. , de 29 de ani, din Timișoara, și I.P.P. , de
Agenda2003-35-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281404_a_282733]
-
lui care ilustrează o mentalitate de om împăcat cu soarta, dar și de optimist... Optimismul îl determină să nu clacheze și să continue lupta... Tânjește - îmi spunea într-o altă discuție - după vremurile de odinioară când putea să meargă, să muncească și să trăiască normal... E convins însă că vremurile acelea au apus și că niciodată n-au cum să revină. I-am spus însă un lucru pe care sunt sigur că îl știa: tehnica a avansat mult, există acum proteze
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
desfășurate pe raza localității Moravița, doi inși - Vasile M. , de 28 de ani, și Cristinel C. , de 27 de ani, din Piatra Neamț - care voia să încerce să iasă ilegal din țară. Ei intenționau să ajungă în țara vecină, pentru a munci „la negru“. Plecați din localitatea de domiciliu în 6 iunie, ei au ajuns a doua zi după-amiază în zona frontieră. Au rămas la marginea localității Moravița până la lăsarea întunericului, apoi au luat-o pe jos, peste câmp, spre frontieră, însă
Agenda2003-24-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281127_a_282456]
-
pe care îl consider mai puternic decât iubirea, dorul de a fi cine simți că ești“. Orice se ivea în preajma Elenei și avea ceva românesc în el, încerca să și-l apropie. A adus mulți români din satul ei să muncească în Spania, să-și îmbunătățească viața, colabora, sprijinea și ajuta pe oricine venea cu vești de pe pământ românesc. În anul 2000, a apărut la Barcelona și un preot român, Aurel Bunda, pe care l-a ajutat, l-a îndrumat și
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
a participat partea românească, deoarece componenții erau patrioți fără patrie, școlarizați la Moscova. Planul adoptat în cadrul acestei întâlniri de taină avea zece puncte, în condițiile în care, la București au fost chemate încă trei divizii sovietice, deoarece partidul celor ce muncesc se clătina pe picioare firave, neavând aderenți. 1. Ruinarea moșierilor și o nouă reformă agrară. 2. Desființarea armatei române și înlocuirea ei cu alta populară, pe temeiul diviziilor Tudor Vladimirescu și Horia, Cloșca și Crișan. 3. Lichidarea băncilor. 4. Desființarea
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
țăranii și-au cerut parcelele înapoi. Haos total. Evidențele fuseseră distruse. Se considera că, luminosul comunism va fi etern. Dar, cum o minune nu durează decât trei zile, țăranul s-a confruntat cu alt necaz. Nu avea cu ce să muncească pământul. În aceste condiții au apărut chiaburii de tip nou. Au răsărit indivizi îmbogățiți peste noapte, care aveau tractoare și alte acareturi, cumpărate pe doi lei de la IAS-uri și SMT-uri. Interesant este că, într-o comună din județul
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]