709 matches
-
raporturilor sociale locale. Și apoi, ce operație a efectuat N. Gérôme la capătul acestei analize? Ea a integrat simbolic colectivul de muncitori într-o comunitate culturală, suprimând orice clivaj, orice ierarhizare internă acestei categorii profesionale; a făcut din marginile sociale muncitoare o populație virtual străină de straturile sociale dominante (cadre, șefi); fără a interoga pertinența clivajului muncitori / cadre în situația observată, a fortiori fără a examina maniera în care acesta era eventual produs în spațiul muncii, a plasat cele două mari
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activității private; căci fraternitatea poate să îmbrace miliarde de forme necunoscute și, prin urmare, miliarde de decrete imprevizibile. Nenumărate proiecte vor veni în fiecare zi să amenințe toate relațiile stabilite. În numele fraternității, unul va cere uniformitatea salariilor și iată clasele muncitoare reduse la starea de caste indiene; nici abilitatea, nici curajul, nici asiduitatea, nici inteligența nu le vor putea ridica; o lege de plumb va apăsa asupra lor. Această lume va fi pentru ei ca infernul lui Dante: Lasciate ogni speranza
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
încă de când a început Revoluția Franceză în 1789, aceste trăsături adânc înrădăcinate au continuat să se manifeste până în anii 1960. A existat o remarcabilă stabilitate în relațiile dintre diferitele "Franțe" și dintre clasele sociale ale burgheziei, clasele de mijloc, clasa muncitoare și țărănime care alcătuiau națiunea franceză. Totuși, în ciuda acestor continuități, în prima jumătate a secolului al XX-lea, între cele două Războie Mondiale, Franța a suferit o serie de crize care au slăbit profund bazele sale economice și sociale. În timpul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și întărirea rolului soțului în viața familiei, ca cap de familie”1. Revoltele explicite împotriva Decretului nr. 770/1966 vin din partea unor femei care vorbesc din experiența lor referitoare la rolurile de gen în societatea românească din acea perioadă. O muncitoare arată că ...nu este de acord cu prevederile decretului, motivând că unii bărbați nu sunt interesați în închegarea unei familii, fac totul pentru rezolvarea intereselor lor și apoi părăsesc femeile, nerecunoscând copilul și ele sunt apoi obligate să îl crească
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Există un alt factor ce influențează speranța de viață a bărbaților și a femeilor, cel al categoriilor socio-profesionale. Într-adevăr, speranța de viață la 35 de ani a femeilor cu profesii intelectuale o depășește cu 3 ani pe cea a muncitoarelor 2. La 80 de ani și peste, există 6 644 664 bărbați și 13 780 930 femei. Studiu realizat de Monteil și Robert-Bobée pe baza unui eșantion demografic permanent și a stării civile (EDP, 2005). La bărbați, există o diferență
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și muncitori. Decalajul trece de la patru ani între bărbații și femeile intelectuali la 8,5 ani între funcționari și funcționare. Decalajul de speranță de viață la 35 de ani între cele două sexe este așadar mai redus la categoriile superioare. Muncitoarele, care au speranța de viață cea mai scurtă în rândul femeilor active, trăiesc astfel mai mult decât bărbații intelectuali care au speranța de viață cea mai mare în rândul bărbaților. Factorii care pot explica aceste diferențe sunt: condițiile de muncă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
unirii. Surprinde încă siguranța cu care autorii realizau acest sinuos decupaj de informație, pentru a răstălmăci complet faptele pe care atâtea generații le cunoscuseră altfel. În varianta "democrat-populară", unirea fusese doar un prilej de a nedreptăți tot mai mult "masele muncitoare" și "naționalitățile conlocuitoare", sistematic persecutate de guvernele unui "stat dușmănos". Marii culpabili, Partidul Național și Iuliu Maniu, erau înfățișați la fel de "șovini" ca și burghezia sau aristocrația maghiară 338. Erau, evident, fraze copiate din rechizitoriul proceselor politice din acei ani, îmbogățite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zece [...] patru ani, m-a uscat. [Eram] singur, n-aveam mâncare, mâncam pe unde apucam, pe la cantină [...]. De la servici, [mergeam] direct la școală" (D.M.). Cu toate străduințele personale și cu toată propaganda vremii, adevărul era că, sub nici o formă, "clasa muncitoare" nu ar fi putut dobândi o prosperitate ieșită din comun. Reușea, cel mult, o supraviețuire mai puțin dramatică: "bani n-aveam [în anii '50], era greu [...]. Am avut o pensie de la tata, o pensie de urmaș, tata a fost în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978. Idem, Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, ilustrații Valentin Tănase, vol. I-III, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982-1984. Idem, 1933. Eroicele lupte ale clasei muncitoare, ilustrații de Valentin Tănase, Editura Ion Creangă, București, 1983. Aylett, J. F., The twentieth century world, Hodder & Stonghton, Londra, 1991. Djuvara, Neagu, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Editura Humanitas, București, 1999. Idem, Cum s-a născut poporul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cunoscută voința politică a celor ce muncesc și în special a mișcării sindicale și cooperatiste. Acestea sînt numite cînd de "stînga", cînd "socialiste". Se pot califica drept "partide muncitorești", după baza lor sociologică, fiindcă numitorul lor comun îl constituie clasa muncitoare organizată. Clivajul dintre proprietarii mijloacelor de producție, deținătorii de averi în general, și muncitori, este cel mai studiat dintre toate fenomenele conflictuale care afectează societatea industrială capitalistă. Marxismul a făcut din acesta motorul istoriei și numeroși politologi, mai ales francezi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
trunchi. Evidențiem două trăsături constitutive: acțiunea mișcării sindicale și rolul Internaționalei. Vom adăuga aici a treia: programul politic. 1. Acțiunea mișcării sindicale. Partidele muncitorești au luat naștere din mișcarea muncitorească, adică din mișcarea protestatară și de apărare a intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX-lea o dată cu crearea sindicatelor și a cooperativelor. Această mișcare, plecînd de la bază, deci din întreprinderi, s-a organizat treptat-treptat pe plan național. Gradul de indiferență a diferitelor sisteme politice față de revendicările muncitorilor va
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
văzut că partidele burgheze majoritare puteau atrage o parte din electoratul muncitoresc. Cazul creștin-democraților este foarte diferit. Atunci cînd working-class Tories se manifestă printr-o conștiință de clasă slabă și printr-o absență a sindicalizării, muncitorii creștin-democrați participă la clasa muncitoare organizată. Democrația creștină se sprijină pe organizațiile sindicale puternice și revendicative, privilegiu pe care-l împart cu partidele muncitorești. Acolo unde, ca în cazul Flandrei, clasa muncitoare nu s-a decreștinizat, creștin-democrații obțin mai multe voturi de la proletari decît Partidul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
configurație multipolară, ca în cazul alegerilor din Ungaria din 1990. 1. Partidele totalitare. Familia de partide totalitare se compune din partide comuniste normalizate și, în anumite cazuri, reîmprospătate în vederea alegerilor libere. Chiar dacă ele au păstrat încrederea anumitor sectoare ale clasei muncitoare, acestea nu ezită să mediatizeze și voința politică a celor care, altădată, făceau parte din aparatul de Stat al democrației populare. Imaginea este clară în Polonia unde partidul s-a prezentat alegătorilor sub forma unei coaliții Sojusz Lewicy Demokraty Czej
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
intenționat, exhaustiv sau științific, adăugând listei de mai sus câteva sute de portrete. Se regăsesc printre ei: Luc Bădescu, prietenul cel mai bun al lui Virgil Ierunca; Mihai Fărcășanu, inițiatorul secției românești la Europa Liberă; Eftimie Gherman directorul publicației "România Muncitoare"; Stroe Lupescu propunătorul lucrării L'Amérique n'a pas encore parlé; Ion Pârvulescu, personalitate excentrică în permanentă mișcare și schimbare; Maria Botta actriță apreciată în România, bună prietenă a mamei. Analizând memorialistica Monicăi Lovinescu, Nicoleta Sălcudeanu ridică șirul de portrete
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de masse, Hommes et Techniques, Paris, 1966, pp. 3-36. 4. Robert Castel, Les métamorphoses de la question sociale, Fayard, Paris, 1995, p. 336. 5. Între mijlocul anilor 1950 și sfârșitul anilor 1970 se poate observa deja o reducere a particularităților clasei muncitoare, repartiția cheltuielilor ei bugetare apropiindu-se de repartiția medie, cf. Henri Mendras, La Seconde Révolution française, Gallimard, „Folio essais”, Paris, 1994, p. 373. 6. Pentru marea distribuție ca „avatar comercial al fordismului”, vezi Philippe Moati, L’avenir de la grande distribution
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
actuală a statului providențial. În ciuda economiei globale „fără frontiere”, majoritatea bărbaților și femeilor continuă să depindă de solidaritatea și de „soarta comună” a societăților naționale. În fond, statul național a fost cel care a extins drepturile politice și la clasa muncitoare și i-a integrat pe membrii ei drept cetățeni. Teritoriul statelor naționale a devenit astfel „casa socială și politică” a clasei muncitoare. În cadrul granițelor naționale, garanțiile keynesiene de angajare totală a forței de muncă au furnizat criteriile de stabilitate economică
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
durata studiilor lor, precum și mai târziu, în carierele lor, astfel încât le e deosebit de greu să adopte un rol deferent față de soții lor. În schimb, femeile care consideră firească dualitatea sunt cele ce și-au început carierele mai târziu sau sunt muncitoare necalificate, ce sunt obișnuite să fie deferente. Descoperirile semnificative ale studiului reflectă tendințele importante și tranzițiile care apar în majoritatea societăților. Munca în afara căminului devine etalon pentru femei, așa cum a fost pentru bărbați timp de secole. Mai important, devine model
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
urbane îi înmânează în întregime salariul bărbatului, cap al familiei, cele aparținând clasei mijlocii-inferioare își păstrează venitul, având permisiunea bărbatului pentru aceasta. Conform lui Kabiria, nici unul dintre cele două modele nu contestă relațiile patriarhale existente în familie. Bărbații din clasa muncitoare asociază munca remunerată a femeii cu propria lor impotență economică, iar controlul asupra veniturilor soției constituie un gest prin care ei își afirmă rolul conducător în familie. Dimpotrivă, bărbații din clasa mijlocie-inferioară își afirmă autoritatea economică tocmai permițând soțiilor lor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
școală între opt și zece ani, patru, între unsprezece și treisprezece, iar două și-au încheiat studiile liceale. Această mare varietate a nivelului educațional al lucrătoarelor se poate explica prin apartenența lor la companii diferite, știut fiind faptul că majoritatea muncitoarelor de la Dimple Jewelers au o educație elementară, în timp ce angajatele de la BharatRatna Jewelers au, în general, cel puțin doisprezece ani de școală. Educația medie se consideră a fi anul zece (respectiv unsprezece ani de școală). Dintre cele șaisprezece respondente, paisprezece migraseră
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Laredo, la nivel local. Cei care au organizat aceste centre muncitorești, împreună cu cei ce s-au ocupat de crearea altor organizații locale, cum ar fi Pastoral Juvenil Obreraxe "Pastoral Juvenil Obrera", Comitetul de Frontieră al Muncitoarelorxe "Comitetul de Frontieră al Muncitoarelor" (sau Comité Fronterizo de Obreras - CFO), finanțat de American Friends, colaborează cu CJM în ceea ce privește partea cea mai dificilă a muncii de organizare. Multe dintre aceste persoane sunt femei care au lucrat în întreprinderile maquila și sunt numite acum promotoras, fiind
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
le raporteze orice manifestare suspectă din cadrul comunității (interviu telefonic cu Sora Susan Mikaxe "Mika, Susan", 11 mai 1998). Acest tip de activitate constituie baza multor acțiuni ale coaliției, unele dintre ele având ca punct de plecare cererile de ajutor ale muncitoarelor din maquiladoras, plângerile privind condițiile sanitare, de siguranță sau accidentele, cum ar fi ruperea membrelor sau decesul cauzat de deșeurile toxice. În zece ani de existență, coaliția a organizat mai mult de treizeci de campanii pe probleme de contaminare a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de Obra S.A. (EMOSAxe "Exportadora de Mano de Obra (EMOSA)"), companie-satelit, cu sediul în Tijuana, a firmei americane American United Globalxe "American United Global", cunoscută și ca National O-Ringxe "National O-Ring", cu centrul în Downey, California. Cele 150 de muncitoare de la EMOSAxe "Exportadora de Mano de Obra (EMOSA)" câștigau între 5 și 7 dolari americani pe zi, verificând garniturile produse de National O-Ring și folosite la automobile și alte produse. În septembrie 1994, la picnicul firmei, responsabil era directorul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
prin asigurarea socială (United Nations, 1995, p. 138), însă pentru a nu trebui să plătească aceste beneficii, companiile fac tot posibilul pentru a nu angaja femei gravide, impunând inclusiv teste de urină ca o condiție de angajare. Unele firme angajează muncitoarele doar pentru perioade de douăzeci și opt de zile, care să coincidă cu ciclul menstrual al femeii, iar dacă rămân gravide nu mai sunt reangajate. Alte companii le cer femeilor să arate o dată pe lună tampoanele pătate pentru a demonstra că nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mondială în curs de globalizare 1. La începutul acestui proces, în anii ’60 și ’70, femeile erau angajate doar în sectorul slab remunerat al producției pentru export. Feminizarea forței de muncă din industriile exportatoare a constituit o caracteristică fundamentală și muncitoarele au fost recunoscute public ca fiind „coloana vertebrală” sau „soldații” industriei în cadrul „miracolului economic” sud-coreean. În anii ’70, diverse forme de încălcare a drepturilor omului la locul de muncă au determinat implicarea femeilor în activitatea sindicală. Sindicaliștii preocupați de situația
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în cadrul „miracolului economic” sud-coreean. În anii ’70, diverse forme de încălcare a drepturilor omului la locul de muncă au determinat implicarea femeilor în activitatea sindicală. Sindicaliștii preocupați de situația femeilor au adoptat tactici pașnice, radicale și militante, iar muncitorilor și muncitoarelor li s-au alăturat studenții și funcționarii. Lucru important, activitatea sindicală feminină a deschis pentru femei o nouă bază strategică în afara sferei private (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996; Bayesxe "Bayes, Jane H.", Kellyxe "Kelly, Rita Mae", 1998) și, mai mult, acest
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]