KorAP: Find »[drukola/base=muncitoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...30 >

735 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314

mondială în curs de globalizare 1. La începutul acestui proces, în anii ’60 și ’70, femeile erau angajate doar în sectorul slab remunerat al producției pentru export. Feminizarea forței de muncă din industriile exportatoare a constituit o caracteristică fundamentală și muncitoarele au fost recunoscute public ca fiind „coloana vertebrală” sau „soldații” industriei în cadrul „miracolului economic” sud-coreean. În anii ’70, diverse forme de încălcare a drepturilor omului la locul de muncă au determinat implicarea femeilor în activitatea sindicală. Sindicaliștii preocupați de situația

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
în cadrul „miracolului economic” sud-coreean. În anii ’70, diverse forme de încălcare a drepturilor omului la locul de muncă au determinat implicarea femeilor în activitatea sindicală. Sindicaliștii preocupați de situația femeilor au adoptat tactici pașnice, radicale și militante, iar muncitorilor și muncitoarelor li s-au alăturat studenții și funcționarii. Lucru important, activitatea sindicală feminină a deschis pentru femei o nouă bază strategică în afara sferei private (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996; Bayesxe "Bayes, Jane H.", Kellyxe "Kelly, Rita Mae", 1998) și, mai mult, acest

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
și prelucrarea metalelor. Începând cu anii ’80, 71% dintre femeile angajate în sectorul industrial lucrau în asemenea domenii (Kimxe "Kim", Soo-Kon, 1984, pp. 19-21). Această feminizare a industriilor exportatoare era rezultatul direct al strategiilor de industrializare orientate spre export, iar muncitoarele tinere și necăsătorite, cu un nivel de educație scăzut, erau exploatate agresiv pe piața muncii, pentru a se obține avantaje concurențiale în cadrul diviziunii internaționale a muncii. Femeile erau preferate bărbaților la angajare datorită disponibilității lor de a lucra pentru salarii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
că, de acum înainte, mișcarea feministă sud-coreeană depinde de menținerea și creșterea ratei de angajare a femeilor”. Contrar imaginii tradiționale a asiaticelor - a căror feminitate, maternitate, sexualitate, pasivitate, docilitate și hărnicie pot capta, într-o primă etapă, atenția unui observator -, muncitoarele din fabricile sud-coreene au stat în fruntea activității sindicale din sectorul industrial. Mișcarea sindicală industrială a fost susținută de muncitoare în special de la mijlocul anilor ’70 și până la procesul de democratizare de la mijlocului deceniului nouă, ele protestând față de condițiile de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
a asiaticelor - a căror feminitate, maternitate, sexualitate, pasivitate, docilitate și hărnicie pot capta, într-o primă etapă, atenția unui observator -, muncitoarele din fabricile sud-coreene au stat în fruntea activității sindicale din sectorul industrial. Mișcarea sindicală industrială a fost susținută de muncitoare în special de la mijlocul anilor ’70 și până la procesul de democratizare de la mijlocului deceniului nouă, ele protestând față de condițiile de muncă opresive (de pildă, salariile mici, mediul de lucru toxic și violarea drepturilor omului), față de politicile sindicale represive și față de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
aveau salarii care abia dacă le asigurau subzistența (Cumings, 1997, p. 370). Lupta lor avea o triplă țintă, fiind îndreptată împotriva guvernului represiv, a conducerii fabricilor și a liderilor sindicali bărbați care, deseori cooptați de putere, reprimau cererile venite din partea muncitoarelor (Launiusxe "Launius, Michael", 1991). Tinerele angajate în sectorul industrial exportator au constituit o adevărată avangardă a sindicalismului și au contribuit la prăbușirea regimului militar autoritar al lui Parkxe "Park" Chungxe "Chung, Hyun-Back" Hee și la procesul masiv de democratizare din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
angajate în sectorul industrial exportator au constituit o adevărată avangardă a sindicalismului și au contribuit la prăbușirea regimului militar autoritar al lui Parkxe "Park" Chungxe "Chung, Hyun-Back" Hee și la procesul masiv de democratizare din anii ’80. Activitatea sindicală a muncitoarelor de la Y.H. Trading Company (producător de peruci și îmbrăcăminte), la sfârșitul anilor ’70, este un bun exemplu. Când s-a hotărât închiderea companiei din motive de management defectuos, muncitoarele au pus stăpânire pe clădirea principalului partid de opoziție (condus

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
procesul masiv de democratizare din anii ’80. Activitatea sindicală a muncitoarelor de la Y.H. Trading Company (producător de peruci și îmbrăcăminte), la sfârșitul anilor ’70, este un bun exemplu. Când s-a hotărât închiderea companiei din motive de management defectuos, muncitoarele au pus stăpânire pe clădirea principalului partid de opoziție (condus de Kimxe "Kim", Youngxe "Young, Gay"-Sam Park). Moartea uneia dintre ele din cauza folosirii excesive a forței de către poliție a stârnit o reacție socială de amploare împotriva guvernului (demonstrații sindicale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
soluționare a problemei au dus la asasinarea lui Park, în 1979, de către directorul propriilor servicii secrete. Acesta a fost sfârșitul conducerii de optsprezece ani a lui Park Chungxe "Chung, Hyun-Back" Hee și al sistemului antidemocratic Yushin. Lupta tinerelor pentru drepturile muncitoarelor din fabrici a contribuit mai mult la prăbușirea regimului Yushin decât orice alt grup social sau membru al Adunării Naționale. Activitatea sindicală orientată spre problemele femeilor desfășurată în anii ’70 își are originea în numeroase fabrici. Mai întâi, s-a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
asigurarea numărului necesar de muncitori și, la un nivel mai subtil, în menținerea stabilității regimului condus de elite (de exemplu, Parkxe "Park" Chungxe "Chung, Hyun-Back" Hee și Chunxe "Chun" Doo-Whan), căruia îi lipsea legitimitatea politică. În al doilea rând, deși muncitoarele nu se bucurau de sprijin din afara clasei lor sociale (de exemplu, din partea categoriei de mijloc, a organizațiilor feminine), negocierea colectivă a fost un instrument util în lupta pentru drepturile lor și pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru. Un lucru important este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
bucurau de sprijin din afara clasei lor sociale (de exemplu, din partea categoriei de mijloc, a organizațiilor feminine), negocierea colectivă a fost un instrument util în lupta pentru drepturile lor și pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru. Un lucru important este faptul că muncitoarele din sectorul industrial au adus în discuție chestiuni precum drepturile și egalitatea, care lipsiseră de pe agenda mișcării feministe tradiționale sud-coreene. Ele au introdus, de asemenea, noi tactici de protest și au continuat să extindă spațiul politic pentru a negocia cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
protestele sindicale ale femeilor au fost izolate și sporadice, implicând un număr mic de participante, la nivel de fabrică. Din cauza barierelor legale, coalițiile cu alte grupuri sociale sau grevele de amploare în sectorul industrial erau practic imposibile. Cu toate acestea, muncitoarele au dovedit hotărâre, solidaritate și conștiință de clasă. Dormitoarele comune ale fabricilor au fost importante „baze strategice” pentru organizarea de întâlniri sindicale fără amestecul conducerii și pentru clădirea conștiinței de clasă. În al patrulea rând, lupta sindicală a muncitoarelor este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
acestea, muncitoarele au dovedit hotărâre, solidaritate și conștiință de clasă. Dormitoarele comune ale fabricilor au fost importante „baze strategice” pentru organizarea de întâlniri sindicale fără amestecul conducerii și pentru clădirea conștiinței de clasă. În al patrulea rând, lupta sindicală a muncitoarelor este importantă pentru că a ridicat probleme precum drepturile și egalitatea. Deși nu aveau o conștiință feministă, ele au cerut clar drepturi pentru muncitori și lipsa discriminării la locul de muncă (de exemplu, lupta împotriva discriminării sexuale în ceea ce privește salarizarea, promovarea și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
clar drepturi pentru muncitori și lipsa discriminării la locul de muncă (de exemplu, lupta împotriva discriminării sexuale în ceea ce privește salarizarea, promovarea și clasificarea posturilor). Unora dintre aceste cereri li s-a răspuns pozitiv. La Haetae Cookie Companyxe "Haetae Cookie Company", cererea muncitoarelor de reducere a programului de lucru la opt ore pe zi a fost acceptată de conducere (Leexe "Lee", 1996, p. 269). Agenda prezentată de sindicaliste, cuprinzând drepturi și egalitatea în drepturi, este o noutate pentru mișcarea femeilor din Coreeaxe "Coreea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
că femeile implicate în politică ar fi contribuit la ameliorarea drepturilor angajaților. Le lipsea conștiința feministă și, mai mult, făcând parte din elită și având un alt statut social, ele se situau mai degrabă de partea guvernului decât a angajaților. Muncitoarele nu aveau nici un mijloc de a negocia, deoarece majoritatea femeilor își obțineau locul în Adunarea Națională prin favoritism politic, și nu prin alegeri directe. Până acum, nici o femeie ajunsă în Adunarea Națională nu a provenit din clasa muncitoare, pătura urbană

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
coaliții fiind un element important al procesului de democratizare în Coreea de Sud. Deși la școlile de noapte predau atât studenți, cât și studente, predominau primii. Per ansamblu, principala categorie beneficiară a acestor programe de educare a forței de muncă au fost muncitoarele tinere (Cho, 1993). Având în vedere că erau implicate organizații religioase, femeile se simțeau în siguranță și au putut să își dezvolte o conștiință de clasă departe de controlul guvernului. Nici chiar Serviciul Coreean de Informații nu și-a putut

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
în vedere că erau implicate organizații religioase, femeile se simțeau în siguranță și au putut să își dezvolte o conștiință de clasă departe de controlul guvernului. Nici chiar Serviciul Coreean de Informații nu și-a putut da seama dacă decizia muncitoarelor de a deveni sindicaliste a fost influențată de religie sau de comunism (Oglexe "Ogle, G.E.", 1990). Începând cu anii ’80, activitatea sindicală din Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" și-a schimbat caracterul. Muncitorii bărbați din industria grea și cea chimică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
militar de peste doi ani). Tortura este o metodă folosită frecvent de poliție în cursul interogatoriilor, însă împotriva femeilor s-a optat pentru violența sexuală ca un mijloc al statului de a le ține sub control pe activistele sindicale din rândul muncitoarelor și studentelor. Această chestiune va fi discutată pe scurt mai jos. Mișcarea feministă și democratizareatc "Mișcarea feministă și democratizarea" Mișcarea sud-coreeană a femeilor a evoluat datorită istoriei coloniale deosebite a țării, divizării poporului în Coreeaxe "Coreea" de Nord și Coreea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
1996). Prima realizare majoră a mișcării femeilor din Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" a avut loc în anii ’70 și s-a bazat pe patru factori, interni și externi. La nivel intern, a fost, în primul rând, lupta sindicală a muncitoarelor (după cum remarcam mai devreme). În al doilea rând, sistemul politic represiv Yushin a fost amenințat de mișcarea de protest a studenților care cereau democratizarea și garantarea drepturilor fundamentale ale persoanei. Astfel, la activismul grupărilor de femei conservatoare și tradiționale s-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
și Conferința Mondială a Decadei ONU pentru Femei le-a oferit femeilor din Coreea de Sud o perspectivă internațională grație datelor comparative. În anii ’70, studentele au început să adere la mișcările mai mari de democratizare și să activeze în cadrul sindicatelor alături de muncitoarele din industrie, ajutându-le să dobândească un nivel mai înalt de conștiință socială și să își reanalizeze situația din punctul de vedere al drepturilor omului. Ulterior, unele studente au intrat în organizații feminine consacrate, cum ar fi Uniunea Femeilor din cadrul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
care a fost supusă Kwonxe "Kwon, In-Sook" In Sook (1986) și moartea lui Parkxe "Park" Chong-Chul (1987). În ambele cazuri, organizațiile de femei au jucat un rol crucial. În primul, Kwonxe "Kwon, In-Sook", o studentă activistă care se deghizase în muncitoare pentru a intra în fabrică și a sprijini mișcarea sindicală, a fost agresată sexual în timpul anchetării activității ei antiguvernamentale. Cu ajutorul organizațiilor de femei și a 166 de avocați specializați în drepturile omului (cea mai mare echipă de avocați din istoria

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Sudxe "Coreea de Sud" (Yoonxe "Yoon", 1997). În al treilea rând, micile organizații de femei, centrate pe o singură problemă, erau extrem de numeroase în prima parte a deceniului nouă, câteva exemple fiind „O altă cultură”, „Pyongwoo Whoi”, „Comitetul de Contramăsuri pentru Dreptul Muncitoarelor la Viață”, „Comitetul de Contramăsuri împotriva Torturii Sexuale” și „Coaliția Femeilor Boicotează Plătirea Taxei TV Sistemului de Transmisii Coreean”, aceasta din urmă fiind îndreptată împotriva controlării mass-media de către putere (Yoon, 1997). Mai mult, ele au creat o organizație-paravan pentru coaliție

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
problemelor. Ele nu au participat însă la luarea deciziilor decât mult mai târziu, la începutul anilor ’80, când un mare număr de femei s-au alăturat mișcării de democratizare, aducând în discuție chestiuni sociale specifice condiției lor. Mișcarea sindicală a muncitoarelor tinere din fabrici a fost un element esențial pentru deschiderea de noi spații politice pentru femei. Dată fiind creșterea continuă a numărului de salariate, chestiunile profesionale vor fi și în viitorul apropiat în atenția femeilor. Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
partidului, bărbat, a rugat-o să nu vină cu ei la cină. Interviu cu dna Parkxe "Park" Youngxe "Young, Gay"-Sook, Seul, Coreeaxe "Coreea", 5 septembrie 1998. 8. Interviu, Seul, august 1999. 9. Așa cum se întâmplă de obicei la bănci, muncitoarele trebuiau să semneze un contract de muncă obligatoriu, prin care promiteau să părăsească locul de muncă după căsătorie. Decizia unui tribunal cu privire la un caz de la mijlocul anilor ’80, în care era implicată angajata unei companii de asigurări, a stabilit vârsta

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
din industriile exportatoare. Create în 1976, școlile fabricilor își aveau sediul în întreprindere, erau frecventate numai de muncitorii care lucrau aici și ofereau o programă de studiu de nivel mediu și superior. Funcția lor latentă era de a ține departe muncitoarele de activismul sindical militant prin intermediul educației. Acest sistem de școli a fost un mijloc de cooptare, deși beneficiile educaționale în sine nu pot fi negate (Choxe "Cho", 1993). 12. Există numeroase motive care explică de ce au devenit femeile principalii participanți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]