57,196 matches
-
Dumitru Hurubă Televiziunile ne informează prompt: Sunt la modă întâlnirile de taină la munte, la aer curat, la loc cu verdeață de cetină și fără scrâșnete de dinți, doar cu scârțâitul liniștitor și nepăsător al omătului. Plus că animalele sălbatice au coborât printre casele oamenilor (confomându-se instrucțiunilor din Apocalipsă): vulpile în județul Buzău, Mistreții
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
doar cu scârțâitul liniștitor și nepăsător al omătului. Plus că animalele sălbatice au coborât printre casele oamenilor (confomându-se instrucțiunilor din Apocalipsă): vulpile în județul Buzău, Mistreții în județul Cluj, iar urșii prin județele Brașov și Harghita etc. etc... Așadar, la munte! Guvern, pediști, pesediști, proaspeții parlamentari... Acolo, unde omul poate gândi liber, la o căldurică mirosind a foc de lemne, și unde se pot pune la cale multe, în vreme ce, pe geam se văd, eventual, niște fulgi valsând cu responsabilitate... Sigur că
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
numai a lui Ion Iliescu și Adrian Năstase, ci și a bicefalismului pesedist - dacă ar fi știut domnul Năstase ce a încălzit la sân!...; parlamentarii-pediști, sub comanda viteazului Cozmin Gușă, vechiul și afectuosul prieten al Președintelui Traian Băsescu, tot la munte au pus la cale strategia unui altfel de parlamentarism... Fiindcă va trebui găsită o soluție - ce Drrr...!, scuze - ce Dumnezeu! - de a-i detrona pe Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu de la conducerea celor două Camere ale Parlamentului - ce credeau ei? Dar
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
al intelectului uman, ca și a confuziei afective derivate, pe care instanțele oraculare nu sînt capabile a le limpezi. Așa încît un psalm dobîndește accente recriminatoare: "Zeu al păstorilor și al poeților/ Construindu-ți oracolele/ în măruntaiele păsărilor./ în măruntaiele munților,/ Construind din cuvinte/ Soluții de neînțeles,/ Salvări care-ar trebui mai întîi dezlegate;/ Putere-iertare/ în stare să ucidă șarpele,/ Dar simțindu-se vinovată/ După ce l-a ucis,/ Forță refuzînd să învingă,/ Așa cum lumina/ Ca să-și pedepsească victoria/ Naște poporul de
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
cu pseudonimul "Eremitul", pe care Eminescu îl cunoștea din lectura poeziilor sale din "Foaie pentru minte, inimă și literatură" din Biblioteca gimnaziului din Cernăuți adăpostită în casa lui Aron Pumnul. Imaginea "eremitului", ipostază a poetului-tribun pașoptist reverberează în versul: "Smulge munților durerea, brazilor destinul spune". Cele mai bogate exemplificări se fac din Alecsandri, acoperind aproape toată aria tematică a poeziei sale, Cipariu intuind supremația literară în epocă a poetului Doinelor și lăcrămioarelor, pe care Eminescu avea s-o fixeze în metafora
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
ia în piept o pantă abruptă, botul i se ridicase vertical, o privire fugară pe geam înregistră formații de nori, printre care zburam. La mari adâncimi, miriști acoperite de zăpadă se luminau când se risipeau norii, în depărtare șiruri de munți se profilau printre perdele de ceață. "- Cum ziceți că vă cheamă?", mă chestionă un altul, ce ținea în mână o listă. Mi-am deconspirat numele, insul îl trecu pe hârtie și-mi întinse un plic. Erau înăuntru cincizeci de mii
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
Dumitru Hurubă Aflat în plin proces de reconciliere familială ardeleano-moldovenească, prietenul meu Haralampy m-a sunat la celular entuziasmat miercuri seara (15.12.2004) zicându-mi pe nerăsuflate: -Mă, sunt într-o cabană la poala de nord-est a Munților Călimani; ninge cu niște fulgi cât obielele bunicului după ce s-a înscris în pecere pentru o baniță de mălai, iar în cabană e cald și bine; la televizor prind radio Chișinău și, când adie Austrul, văd și câte ceva de pe la televiziunile
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
de muzică savantă jelindu-se că publicul nu se lasă convertit, nu poți decît să zîmbești. Opera muzicală trebuie să absoarbă publicul, și nu publicul să se supună operei. Nu poți învinui bradul că nu e capabil să înalțe un munte.
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
că nu s-au dus la vot fiindcă au vrut să vadă ce fac ceilalți. Sau pentru că n-au avut timp: program încărcat! Ce însemna asta? Trebuia să merg în weekend, am avut treabă la țară, m-am dus la munte, după o săptămînă de muncă, decît să mă enervez cu votatul. Îmi pare rău, dar, dacă am stat acasă, asta înseamnă că nu ne prea interesează cine iese din căciulă. Ca să nu spun că aici se ascunde un vot în
Vaccinul pervers al corupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12225_a_13550]
-
altul. Mă înlocuiește cu altă victimă, mă lasă în pace. Terase, o doamnă masându-și glezna, un soi de templu chinezesc unde se bea bere. Mâine mă întorc în Germania, trebuie să fie corbi la München, mesteceni. Măcar vântul din munți în zilele cu ploaie. Trebuie să fie viață înainte de moarte. Călugări budiști pe aeroport așteaptă să fie transportați pe acoperișul lumii. Mă așez mai bine pe scaun. în fața porții zborului meu, las să coboare somnul peste mine, încetișor. Scriitorul Dinu
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
este uluit de atâta lumină, de "curata orgie publicitară", sentiment pe care l-am încercat și noi, aproape cu un deceniu mai înainte, întorcându-ne din Berlinul fostei R.D.G. și de la Praga. De asemeni, se miră de abundența alimentară, de "munții de carne" și prețurile modice, care-i stârnesc o justificată întrebare: "Va fi perestroika șlui Gorbiț un adevărat început sau o cosmetizare a trecutului?" Până la urmă, el nu poate să nu observe că Moscova e numai o firmă luminoasă, "Rusia
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
îl consider pe Julien Gracq un imens peisagist și nu pot uita că toată viața, sub numele de Louis Poirier, el a fost profesor de geografie. Sînt convins că nimeni în lume nu știe să vorbească asemenea lui despre un munte, un fluviu, despre mare și despre cîmpii... E un peisagist miraculos. Mă enervează că atunci cînd lumea vorbește de peisagiști, se gîndește întotdeauna la pictori. Dar scriitorii sînt și ei peisagiști, mai mult sau mai puțin, unii nu sînt defel
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
până aici era poruncă să ajungă, și apoi se apropia iarna... De altfel, se spune că această mare e leneșă și greoaie pentru vâslași și că vânturile n-o prea răscolesc. Cred că aceasta provine din faptul că țările și munții, cauza și hrana furtunilor, fiind cam rari, o masă imensă a unei mări neîntrerupte și adânci este pusă în mișcare mai greu. (Cadență perfectă a traducerii n.n. ). Nu e scopul acestei lucrări de a cerceta natura oceanului și cauza fluxului
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
Aș adăuga numai că nicăieri marea nu-și întinde mai departe stăpânirea, că ea aduce într-o parte și alta o mare cantitate de apă a râurilor și că nu crește și scade până la țărm, ci pătrunde între coline și munți ca în albia sa. În capitolul următor, XI, întâlnim și o comparație între gali și britani, viitorii francezi și englezi. Psihologie fină apropiată de cea modernă.. (...) Superstițioși... Îndrăzneți, când înfruntă primejdiile, sunt cuprinși de groază când acestea se ivesc (exces
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
înainte din țară; puțină vreme mai târziu nu mai era director; sau de profesorul de fizică Florescu de la Liceul Caragiale care în calitate de diriginte organiza discuții culturale în adevăratul sens al cuvântului - am aflat de curând că fusese în legătură cu partizanii din munți. Asemena oameni trebuie amintiți cu recunoștință, căci ei, prin spiritul pe care-l întrețineau, în ciuda riscurilor, au asigurat supraviețuirea noastră spirituală și prin atitudinea lor exemplară ne-au dovedit că nu este totul pierdut. Când ne întâlneam colegi și prieteni
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
merge cu orice perspectivă... * 8. Sau este vreun popor mare, care să aibă astfel de așezăminte sau legi drepte, cum este toată legea aceasta pe care v-o înfățișez eu astăzi? (...) 11. Atunci v-ați aropiat și ați stat sub munte, muntele ardea cu foc până la cer și era negură, nor și întuneric. 12. Iar Domnul s-a arătat de pe munte din mijlocul focului; și glasul cuvintelor lui l-ați auzit, iar fața lui n-ați văzut-o, ci numai glasul
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
cu orice perspectivă... * 8. Sau este vreun popor mare, care să aibă astfel de așezăminte sau legi drepte, cum este toată legea aceasta pe care v-o înfățișez eu astăzi? (...) 11. Atunci v-ați aropiat și ați stat sub munte, muntele ardea cu foc până la cer și era negură, nor și întuneric. 12. Iar Domnul s-a arătat de pe munte din mijlocul focului; și glasul cuvintelor lui l-ați auzit, iar fața lui n-ați văzut-o, ci numai glasul i
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
este toată legea aceasta pe care v-o înfățișez eu astăzi? (...) 11. Atunci v-ați aropiat și ați stat sub munte, muntele ardea cu foc până la cer și era negură, nor și întuneric. 12. Iar Domnul s-a arătat de pe munte din mijlocul focului; și glasul cuvintelor lui l-ați auzit, iar fața lui n-ați văzut-o, ci numai glasul i l-ați auzit... (...) * Urmează două capitole dedicate Dumnezeului impersonal, abstract, contrar imageriei creștine, marelor arte plastice, - să nu-ți
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
marelor arte plastice, - să nu-ți faci chip cioplit. Evreii nu ne dădură un Michelangelo... Al lor e Einstein, cu teoria relativității. * 15. Țineți, dar, bine minte că și ziua aceea, când Domnul v-a grăit din mijlocul focului, de pe muntele Horeb, n-ați văzut nici un chip. 16. Să nu vă stricați dar și să nu vă faceți chipuri cioplite, sau închipuiri ale vreunui idol, care să înfățișeze bărbat sau femeie." (...) * Interzise în sens idolatru și stelele, constelațiile, corpurile cerești. Adorate
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
din cu totul altă vreme, cel al poetului chinez Han-Shan, care a trăit în secolul al III-lea după Hr. "Purta", spune primul său biograf, "haine rupte, un acoperământ de cap din scoarță de copac, încălțăminte din lemn"; trăia în munți, pe lângă un templu ai cărui slujitori îi ofereau uneori adăpost, și-și scria textele "pe bambuși, pe pomi, pe stânci, pe faleză sau chiar pe zidurile caselor." Aceste poeme au fost totuși copiate, s-au cules trei sute dintre ele și
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
și Tiberiu Iliescu și-ar fi luat soții niște țigănci borîte sau niște țigăncușe de iatac, ce menaje ideale ar fi dus, așa cum a dus Pamfil Șeicaru cu țiganca lui la Constanța, așa cum a dus Gh. Tătărăscu, acest țigan din munții Gorjului, cu Aretia Fotino, fiica profesorului craiovean de muzică, un țigan get-beget. Căsătoriile se asortează în primul rînd după rasa identică, în al doilea rînd după clasă similară, în al treilea rînd după secrețiuni hormonale la paritate, în al patrulea
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
trebuie să țină seama un fotograf, acesta din urmă demonstra simplu și frumos că pentru el nu contau nici tehnica și cu atât mai puțin regulile unei fotografieri din care să rezulte comunicarea mesajului preluat din natură. Ce mesaj ? Care munte ? Un răsărit de soare ? Valurile ? Dar acestea se petrec tot timpul. Îi poți spune privitorului unei fotografii ceva nou despre toate acestea ? Oricare om cu minte sănătoasă și interesat, le poate vedea singur, în starea lor naturală, se putea înfioara
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
pare o miză pentru care merită să dai bătălii multe! Și Chiriac știe să le dea" A demostrat-o! În cămăruța de la mansarda unui hotel pe care îl ador, "Împăratul romanilor", m-am simțit mult mai aproape de cer. Am văzut, uneori, Munții Făgărașului, cu zăpadă încă pe creste, semeți, verticali, mîndri. E ceva să-ți începi ziua cu o astfel de priveliște! Derizoriul se estompează, se topește pur și simplu, ca gheața cînd dă de căldură. Și atunci, lucrurile în jur se
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
majores terrae", adică cei mai mari ai pămîntului. Ei sînt considerați, sînt convins că sînt strămoșii boierilor români. Bine, dar acuma m-ați întrebat de familia paternă, care nu e din boieri mari. Djuvăreștii sînt o familie aromânească, deci din Munții Pindului, în Dicționarul lui Papahagi zice neam de celnici aromâni, adică trebuia să fie șefi de clan. Și sînt cîțiva care au jucat un rol politic și sînt foarte frumoase poezii epice, cîntece bătrînești, și românești, și grecești, care cîntă
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
secții și secțiuni, o mie de activități pe zi, de spectacole și spectacolașe, de întîlniri și conferințe, bursa de spectacole, ziarul festivalului, concerte, animații de stradă. Trebuie, după părerea mea, și o înălțare pe verticală. O tendință de aliniere la munții din jur, o creștere sistematică a valorii montărilor selecționate. La unele ediții, a pierdut teatrul. A cîștigat, însă, orașul. Și, sînt sigură, vom primi înapoi ceea ce merităm. Pe măsura unei Capitale europene a culturii. SPECTACOLE DE AUTOR Dacă citești programul
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]