1,225 matches
-
Iorga (de unde și critica tehnică), plăcerea de a intra într-o pădure virgină îi va fi refuzată. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii (1890-1893), București, 1893; Schițe din literatura română, I-II, Iași, 1893-1894; Amintiri din Italia. Giosuè Carducci, București, 1895; Cronicile muntene, București, 1899; Opinions sincères, București, 1899; Opinions pernicieuses d’un mauvais patriot, București, 1900; Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), I-II, București, 1901; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1969; Istoria lui Mihai Viteazul, București, 1901; Sate
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
românești, II-III, îngr. și pref. N. Simache și Th. Cristescu, București, 1942; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), îngr. și introd. Constant Grecescu și Dan Simonescu, București, 1960; Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (Letopisețul cantacuzinesc), în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 77-213. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. III, fasc. 2; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
Grecescu, Rostul „Vieții lui Nifon” în „Istoria Țării Românești de când au descălecat românii”, BOR, 1958, 9; Constant Grecescu, Dan Simonescu, Introducere la Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), București, 1960, I-LXII; Eugen Stănescu, Valoarea istorică și literară a cronicilor muntene, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, București, 1961, V-CXXVI; I.I. Georgescu, O copie necunoscută a „Letopisețului cantacuzinesc”, MO, 1961, 7-9; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Zamfirescu, Studii, 184-231; Pavel Chihaia, A fost Negru Vodă un personaj real sau legendar?, „Magazin
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
lui Nifon” în „Istoria Țării Românești de când au descălecat românii”, BOR, 1958, 9; Constant Grecescu, Dan Simonescu, Introducere la Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), București, 1960, I-LXII; Eugen Stănescu, Valoarea istorică și literară a cronicilor muntene, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, București, 1961, V-CXXVI; I.I. Georgescu, O copie necunoscută a „Letopisețului cantacuzinesc”, MO, 1961, 7-9; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Zamfirescu, Studii, 184-231; Pavel Chihaia, A fost Negru Vodă un personaj real sau legendar?, „Magazin istoric”, 1969, 5
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Continuitate și salt în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 11-88; Dicț. lit. 1900, 504-505; Mazilu, Vocația, 66-74; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994, 3; Mazilu, Noi, 189-193, 195-203. D.H.M.
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
treptat să îl încerce și se interesează mai des de ceea ce se întâmplă în țară, arătându-se satisfăcut de mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
se datorează programului celor doi oameni de cultură de a impulsiona viața culturală și literară din Țara Românească, în perioada imediat următoare instalării primilor domni pământeni. S.L. reprezintă o continuare a altei societăți, secrete, din 1822, întemeiată de unii boieri munteni refugiați la Brașov, între care Nicolae Văcărescu, Grigore Băleanu, Constantin Câmpineanu, Ion Câmpineanu, I. Em. Florescu, R. Voiculescu, Dinicu Golescu și episcopul Ilarion al Argeșului, cărora li se alătură brașovenii Vasile Pop și Ioan Barac. După dizolvarea acestei societăți, care
SOCIETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
și s-o pomeni, / că ei se gonesc / și nu se-ntâlnesc. Luna când lucește, / Soarele sfințește, / Soare când răsare, / Luna intră-n mare”. Acesta este primul și cel mai vechi tip al baladei Soarele și Luna, întâlnit în spațiul muntean, oltean, bănățean, dobrogean și moldovean. Balada se înrudește, totodată, cu basmele tratând tema incestului. Prin forma ei, se înscrie printre cele mai reușite creații populare, cu deosebire datorită elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
lor, domnii, [...] își căutau soții între neamurile mari ale țărilor vecine și, dacă se poate, între neamurile stăpânitoare ale lor. Neapărat că se cerea ca mireasa să fie de aceeași lege - ortodoxă deci, și nu catolică. în această privință, domnii munteni aveau alegerea mai ușoară. Dincolo de Dunăre erau, în adevăr, până la 1500, o mulțime de dinastii ortodoxe, mai vechi decât aceea de la Argeș, sau de la Târgoviște și București, așa încât pentru ai noștri era o cinste să se încuscrească [în cadrul unor relații
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai multe gesturi inamicale ale lui Radu cel Frumos (instigări la rebeliuni și comploturi) l-au făcut pe Ștefan cel Mare să ia o decizie. Ca urmare, oștile moldovene trec Milcovul în noiembrie 1473 și angajează confruntarea cu armata Domnului muntean la pârâul Vodnău [Vodna] (Cursul Apei), afluent al râului Prahova, aproape de Gherghiță. Trei zile s-au lovit oștile, de joi până sâmbătă (18-20 noiembrie 1473), și, în cele din urmă, Voievodul muntean a fugit, încercând - fără succes - să reziste în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
noiembrie 1473 și angajează confruntarea cu armata Domnului muntean la pârâul Vodnău [Vodna] (Cursul Apei), afluent al râului Prahova, aproape de Gherghiță. Trei zile s-au lovit oștile, de joi până sâmbătă (18-20 noiembrie 1473), și, în cele din urmă, Voievodul muntean a fugit, încercând - fără succes - să reziste în București (castelul Dâmbovița). A fost obligat să se retragă și de acolo și să lase învingătorului tot ce avea. Zice Letopisețul anonim (trad.): „La 24 ale aceleiași luni, miercuri, a luat Ștefan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de oameni) aducea cu sine și pe un pretins fiu al lui Petru Rareș. Iliaș Vodă își zicea el: „Ci Petru Vodă prinzând veste le-au ieșit înainte de Prut, la sat la Bogdănești [alți istorici spun că satul se numea Munteni - n.m.], cu câți oameni au putut avea într-acea dată, și acolo i-au înconjurat. Fiind cazacii la strâmtoare mare, căutatu-le-au a se închina...” 47. Pretendentul a fost învins și a căzut în prinsoare. într-una din luptele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai credincios dentâi și întingea într-o solniță cu dânsul, apoi îl vându jidovilor”, îl „mozavirea” și îndemna „gloatele ca să-l ucigă, și să șază în locul lui”? Poate... Hrizea din Bogdănei („Hrizică-Vodă”, cum îl numesc ironic Miron Costin și cronicarii munteni) s-a alăturat răsculaților și aceștia l-au proclamat Domn („domn din mijlocul mărăcinilor” - observă acid Stoica Ludescu), căci Constantin Șerban se repliase pe lângă trupele intervenționiste. Bătălia de la Șoplea și luptele care au urmat i-au fost defavorabile lui Hrizea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zisă pe un ton înalt (Stavrinos știe să facă apel la referințele antice) se transformă într-un blestem aprig la adresa celor ce au pus la cale stingerea acestui sublim moment de glorie românească. Iar Stanca (înrudită cu multe familii boierești muntene), cea care înainte de Mihai fusese măritată cu postelnicul Dumitru din Vâlcănești, fiica Neacșei și nepoata postelnicului Dragul din Mănești, a rămas văduvă. Cronicarii au însemnat în cărțile lor și „morți bune”, când se părea că viața se sfârșea din pricina numărului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vremea lui Brâncoveanu - este un individ cu burta proeminentă, cu fălci puternice și ceafa groasă, sangvin și violent, suferind de gută, de ficat și de tulburări ale circulației, adeseori victimă a congestiilor cerebrale (dambla). Este cazul și al unor domni munteni și moldoveni din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, ca Radu cel Mare (1495-1508), bolnav de gută, Gheorghe Duca, Ieremia Movilă și Istratie Dabija”. De podagră (boală pe care cronicarii au diagnosticat-o exact), maladie a marilor consumatori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu Greceanu, care nu scăpa nici un prilej de a introduce știri despre originea umilă - „fata Ghieții negustorului de abale” - a personajelor sale, mai ales când era vorba despre inamici ai Brâncoveanului; „lipsa blagosvodaniei” era un concept important cu grila cronicarilor munteni), mă voi mai întoarce în paginile ce urmează, căci această neobosită autoare și expeditoare de „scrisori” în străinătate, fosta soție a lui Șerban Cantacuzino, se află între văduvele însemnate 114. Opresc aici înșirarea întâmplărilor din istoria veche a românilor în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui” (și un inel cu briliante)276. într-adevăr, istoricii vorbesc despre interesul lui Despot-Vodă pentru o alianță cu țara Românească („Schimburi de solii și cu Petru cel Tânăr însoțite și de proiecte de căsătorie ale domnului Moldovei cu o domniță munteană”277, se vorbește chiar despre o „ambasadă” de pețitori în 1562, compusă din boierii moldoveni Avram, Banilovski, pârcălab de Hotin, și Ion Moțoc, despre portretul („icone sponse”) pornit spre Moldova 278. N-a reușit nimic (Despot fixase și nunta, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau rochiei, brodate și ele în flori de fir, alese. De sub coroana neobișnuit de înaltă, cu pandantive de împărăteasă răsăriteană, coboară, lăsat pe spate, mândrul mesal vărgat, pe care, în vremea lui Lăpușneanu, la 1565, îl avu până și boieroaicele muntene...”318. Hainele, a căror croială nu se modifica, fac ca personajele încoronate din tablourile votive, în solemnitatea lor de mare ceremonie, să semene - uneori până la amănunt - unele cu altele. Purtătorii și purtătoarele acestor straie prețioase (aflate în mai multe rânduri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
gâtului 329. Veșmintele unei văduve pribege Inventarul obiectelor aflate în tezaurul Doamnei Voica, văduva lui Mihnea Vodă cel Rău (ucis în Ardeal. „Și veni mâniia lui Dumnezeu pre Mihnea Vodă, al doilea Iulian - scrie cutremurat Gavriil Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu rănit de viteazul Dumitru Iacșici și muri. Pre carele trimisese Dumnezeu ca și pre sfântul mucenic Mercurie asupra păgânului Iulian, și ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie...”), ne poate furniza
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
versiunii românești: Evul Mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Steliana Oancea, București, Editura Meridiane, 1992 ( versiune citată și mai sus). 2. Georges Duby, op. cit., [vers. rom.], p. 5. 3. Am folosit textele editate în Cronicari munteni, selecția textelor, studiu introductiv, note, comentarii și glosar de Dan Horia Mazilu, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă - București, Editura Univers enciclopedic, 2004. 4. Vezi și Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche, vol. II, București, Editura Universității
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Editura Univers enciclopedic, 2000, p. 118. Opinia lui Dan Cernovodeanu în Știința și arta heraldică în România, București, Editura științifică și enciclopedică, 1977, p. 113. 23. Vezi Constantin C. Giurescu - Dinu C. Giurescu, op. cit., vol. II, p. 296. 24. Cronicari munteni, ediție de Mihail Gregorian, prefață de Dan Horia Mazilu, vol. II, București, Editura Minerva, col. BPT, 1984, p. 103. 25. Ibidem, vol. I, p. 137. 26. Ibidem. 27. Ibidem, vol. II, pp. 101, 104-105. Și Matei al Mirelor, cărturarul grec
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bogdan, București, Circe, 1916, p. 263. 41. Op. cit., p. 171. 42. Vezi Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 269. 43. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 313. 44. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 158-159. 45. Vezi Nicolae Iorga, încă un pretendent muntean - Ioan Viezure, în „Revista de istorie”, XVII, 1931, nr. 7-9, p. 176; Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 213-214) trimite și la două acte din D.R.H., B. țara Românească, vol. IV, pp. 235-236, 285-286. 46. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, ed.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acte din D.R.H., B. țara Românească, vol. IV, pp. 235-236, 285-286. 46. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, ed. cit., pp. 248-249. 47. Ibidem, p. 252. 48. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 197. 49. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 335. 50. Pentru textele cronicarilor munteni m-am folosit - mai sus am mai trimis la ele - de ediția lui Mihail Gregorian, retipărită parțial la Editura Minerva, în colecția B.P.T., vol. I-III, prefață și tabel cronologic de Dan Horia Mazilu, București, 1984 (un alt „decupaj” al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sus am mai trimis la ele - de ediția lui Mihail Gregorian, retipărită parțial la Editura Minerva, în colecția B.P.T., vol. I-III, prefață și tabel cronologic de Dan Horia Mazilu, București, 1984 (un alt „decupaj” al scrisorilor) și de Cronicari munteni, selecția textelor, studiu introductiv, note, comentarii și glosar de Dan Horia Mazilu, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă - Editura Univers enciclopedic, 2004 (cu „decupajul” meu operat pe edițiile academice). 51. Rivalul lui Stoica Ludescu, nenumitul cronicar al Bălenilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]