1,285 matches
-
INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 164 Se cere plătirea salarului înv. Șt. Băncescu pe sept., oct. , noiemv. și dec. 875 Domnule Ministru, Prin raportul meu N-o 332, din a. trecut, v-am arătat că învățătoriul Ștefan Băncescu din Muntenii de Sus (jud. Vaslui), care ceruse permutarea sa la Borăști, renunțase la această permutare și a funcționat mai departe în Muntenii de Sus, pentru că primăria com. Borăștii s-au declarat în neputință de a susține școala din această din urmă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Domnule Ministru, Prin raportul meu N-o 332, din a. trecut, v-am arătat că învățătoriul Ștefan Băncescu din Muntenii de Sus (jud. Vaslui), care ceruse permutarea sa la Borăști, renunțase la această permutare și a funcționat mai departe în Muntenii de Sus, pentru că primăria com. Borăștii s-au declarat în neputință de a susține școala din această din urmă cotună. Dar, pe când am trimis acest raport (privitor la permutările școalelor rurale fără știrea autorităților scolastice), trimisesem deja statele de prezență
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
școala la care servește nu e identică cu aceea sub care el e trecut în state. De-aceea vă rog, domnule ministru, să binevoiți a ordona caseriei ca să plătească învățătoriului Ștefan Băncescu salariul său, notîndu-se în state că funcționează în Muntenii de Sus. Revizor școlar: M. Eminescu Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice 133 [PETRE P. CARP] Iași, în 27 mart 876 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 169 Raport asupra Școalei Primare de Fete N-o 1 din orașul Roman
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
așa cum au Încercat s-o facă o serie de filologi, cu inexactitatea exactă și Încîlcită specifică lor, că Old Catawba de astăzi este un superb anacronism, populat de elisabetani zgomotoși și aventuroși ce „cîntă“ (după cum afirmă cu Încîntare filologii cu privire la muntenii din Catawba), „exact acele cîntece, păstrate practic nealterate, pe care le cîntau străbunii lor din Anglia cu patru secole În urmă“ sau de celții războinici cu ochi fioroși, ÎngînÎnd aceleași balade ca pe vremea cînd se repezeau dincolo de frontieră conduși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Doilea Imperiu Francez). Domnia lui se caracterizează printr-o modernizare rapidă. Pe plan extern, s-a implicat în războaie pentru extinderea Imperiului (Crimeea, Mexic). Ca și Rusia, s-a proclamat apărătorul popoarelor mici, aflate sub stăpânire otomană. Unioniștii moldoveni și munteni l-au convins să susțină unirea Principatelor, fie și formal, pe durata vieții lui Al. I. Cuza (vezi Alexandru Ioan Cuza). Napoleon Bonaparte (1769, Corsica -1821, Sf. Elena) - numit și Napoleon I, fondatorul Primului Imperiu francez (1804-1815). A făcut o
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
pustii, Acasă să nu mai vii Și să te topești gândind, Cum ocolesc eu plângând. 164 Cine strică dragostele Mînce-i grâul pasările Și n-aibă pîne pe masă Nici sănătate -n oasă. 165 Țipai ochii peste deal, Văzui fata de muntean Periîndu-și păr galbenu, Periînd și blăstămînd Pre Ilie pe câmpie, Ca cosașii să-l cosască, Ciobanii la boi să-l deie, Boii-n coarne să mi-l iee. 166 Ajungă-te mîndr - ajungă Dorul care mă alungă, Ajungă-te - un
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în cele ce urmează: O audiență anevoioasă la un boier P.C.R. Era în anii de grație 1954-55. De puțin timp eram în Bârlad și-mi desfășuram activitatea la Școala Pedagogică și o clasă în completare la Școala generală din cartierul Munteni, ambele depărtate de locuința provizorie ce o obținusem cu vai-nevoie pe str. Ana Ipătescu. Munceam cu tragere de inimă, cu responsabilitate de profesor necalificat, student în anul I la Facultatea de Filologie București. Simțeam eu că mărimile care mă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în interbelic de către N. Davidescu și T. Vianu - dintre simbolismul moldovean (liric, autentic melancolic, introvertit, cu atmosfera lui de sanatoriu, spital, provincie alienantă), reprezentat de Bacovia, Fundoianu, Petică, D. Anghel, A. Moșoiu, Al. Vițianu, I.M. Rașcu, Gabriel Donna, și cel muntean (prețios-decorativist, extravagant și exterior, pe linia „clarității/raționalității latine”), reprezentat - între alții - de Macedonski, Minulescu, N. Davidescu, I.C. Săvescu, Traian Demetrescu, Ion Pillat, Al. Colorian, E. Ștefănescu-Est. Elena Farago, Barbu Solacolu, este simptomatică în acest sens. De acum, mediile boeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
falită“, „Idilă“ ș.a.) confirmă, cu asupra de măsură, această întîlnire. Pe de altă parte, sintaxa minulesciană rămîne una cvasitradițională: s-a observat de la început faptul că mimul Minulescu „maschează” sub forma verslibrismului o prozodie clasică, alexandrină, similară celei a pașoptiștilor munteni, prin puneri în pagină improvizatorice: rimele devin astfel interioare, încorporate ritmului acestui discurs paradoxal-grandilocvent, afectiv, spumos ca o șampanie franțuzească bine agitată. Destructurarea sintactică nu afectează nici pseudosimbolismul bonom al simulantului Minulescu, nici estetismul ostentativ polemic, antiromantic al imagistului Adrian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
română. Contribuții bibliografice, București, Biblioteca Centrală Universitară, 1968 Morar, Ovidiu, Avangarda românească în context european, Editura Universității din Suceava, 2003 Morar, Ovidiu, Avatarurile suprarealismului românesc, Editura Univers, București, 2003 Morar, Ovidiu, Avangardismul românesc, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2005 Muntean, George, „Per aspera ad astra”, în Manuscriptum, nr. 3/1975 Negoițescu, Ion, Istoria literaturii române, vol. I (1800-1945), Editura Minerva, București, 1991 Negoițescu, Ion, Analize și sinteze, Editura Albatros, București, 1976 Negrici, Eugen, Figura spiritului creator, Editura Cartea Românească, București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
palatul patriarhal împreună cu Fortunato, ai cărui primi apărători erau. M-au primit cu dragoste și cu bucurie. Chiar și patriarhul mi-a arătat simpatia sa, ca să fiu drept, cam forțată. Nu numai că avea năravul armelor, dar era și un muntean fost arhipresbiter în episcopatul din Zuglio, și păstrase ceva din asprimea acelor munți în felul cum arăta și în caracter. I-am lăsat să vorbească și i-am ascultat: continuau să-l bănuiască pe Grasulf și pe prietenii săi romani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să merg cu capul în pământ și cu răsuflarea tăiată. A bătut cu ciocănelul la o frumoasă poartă din lemn de cedru. Servitorul care a deschis s-a uitat la noi, așa cum obișnuiam eu să mă uit la păstorii și muntenii care veneau cu treburi la cancelaria ducală din Cividale: cu un amestec de neîncredere și dispreț. Ne-a lăsat să așteptăm în drum; când a revenit, comportarea i se schimbase puțin și, trecând pe lângă el, l-am văzut strâmbând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Și Încă unul. Umbra ne Îmbrățișa, știam că venea să ne ia dar, măcar să mai am putere cât să-i văd chipul: de mic Îmi spusesem că, atunci când avea să sosească, o s-o Înjur cum se cade, așa cum numai noi, muntenii, știm s-o facem. Scrr, scrrr, scrr. I-am văzut mai Întâi picioarele. Bun Înțeles că erau negre, subțiri și aproape descărnate. Erau Înfășate Într-un fel de piei Înguste. Semăna, Tată, semăna cu Umbra așa cum bine o știa orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vorbe din alea cum știu ei nu au putere căci iată: Scept face acum ce vrea, cu toată vorbăria lor. După ce spus asta, Scept și ai lui plecat la oameni răi care vin după tine. Capete de cerb, femei și munteni de la munții tăi. Și-au băut sânge unul din palma altuia. Au zis: hai peste Minos, că Minos vrea să Împartă vorbe din alea vechi. Minos a băut sânge cu Krog, hai să-l omorâm. - Dar nu ne-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ierburi și mai știu să dea de leac. Fiecare cu limba lui. Nu-i așa, Scept? - tot Întrebau. Scept zicea că da. Dacă tot era să fie cuvinte, să fie fiecare neam cu cuvintele lui. Uriașii erau uriași, femeile, femei, muntenii, niște... era să zică proști, dar n-a mai zis, pentru că primii care luat urma la Krog erau munteni și erau mulți. - Fiecare cu limba lui... am Înțeles, În sfârșit. Vor ca fiecare neam să vorbească pe limba lui, of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
zicea că da. Dacă tot era să fie cuvinte, să fie fiecare neam cu cuvintele lui. Uriașii erau uriași, femeile, femei, muntenii, niște... era să zică proști, dar n-a mai zis, pentru că primii care luat urma la Krog erau munteni și erau mulți. - Fiecare cu limba lui... am Înțeles, În sfârșit. Vor ca fiecare neam să vorbească pe limba lui, of, of... - Da. Asta spus Minos să spun la tine. Fiule Logon, du-te la Krog și spune că asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
of... - Da. Asta spus Minos să spun la tine. Fiule Logon, du-te la Krog și spune că asta vor vrăjmașii: fiecare cu limba lui. Asta Învață la toți: voi ăștia din pădure, ce să vorbiți ca pelticii ăia de munteni? Dacă vreți vorbe, spuneți vorbe de pădurari! Tatăl spune că suntem mulți oameni acum. Tatăl spune că ne trebuie multe limbi și că Moru doar minte. De ce să Înțeleagă pescarul ce spun femeile cu ierburi de leac? - Ah, și Minos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
lăsau Însă și, la Început, urmăritorii n-au avut ce să le facă pentru că erau prea puțini. Pe urmă, Însă, au găsit tot mai mulți răzvrătiți care să le țină partea, așa că i-au luat alături de ei: pădurari de la Miazănoapte, munteni care țin oi pe lângă casă, pescari de la Marea cea mare și tot așa. Dacă se simțeau În putere, Îi ucideau pe cei ce țineau de vorba lăsată la Început de Tatăl din Cer. Dacă nu, Îi luau cu binișorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
căruia se află localitățile Sofronești, Drăgești, Valea Popii și Siliște din comuna Todirești, Durducul, cu acumularea de la Căzănești, al cărui nume provine de la satul din apropiere, Rebricea, pe care se află satul Rebricea, Vasluiețul (localitățile Dănești, Zăpodeni, Văleni, Miclești, Codăești, Muntenii de Jos), care dispune de acumularea Solești, nume preluat de la localitatea din preajmă. Urmează Crasna și Lohanul care curg în apropierea localităților Bunești, Botești, Tătărani și Tanacu (ultima pe malul Lohanului), la care se adaugă acumularea Mânjești. De dimensiuni mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în Vrancea pe la Boghești, iar după ce continuă prin Tănăsoaia, pătrunde prin apropierea Gohorului în județul Galați. Așadar, cei doi afluenți amintiți se unesc în același loc, între Brăhășești și Gohor, după care se varsă în Bârlad între localitățile Ghidigeni și Munteni. La granița dintre județele Vaslui și Galați, cursul Bârladului își continuă drumul spre vărsare, astfel că de la Tutova el pătrunde pe teritoriul gălățean pe la Ghidigeni, după care străbate localitățile Munteni, Tecuci, Drăgănești, Umbrărești, Ivești, Liești, Fundeni (Fundenii Noi) și Nămoloasa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Noi) și Nămoloasa, unde se varsă în Siret (zona de câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează spațiul bazinului bârlădean, apar în răspunsurile oferite de învățătorii fostului județ Vaslui la Chestionarul arheologic al scriitorului Al. Odobescu (1871-1874), unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele lui Gr. Tocilescu (descoperiri monetare la Oșești) și ale lui P. Polonic (amintesc, în special, șanțurile și întăriturile Cetățuii de la Vaslui). Inițierea cercetărilor de teren din zona mediană a bazinului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 32-33; Zaharia N.1955, p. 909; Coman 1980c, p. 195, nota 5; Teodor 1997c, p. 121. 83. Negrilești (comuna Munteni), județul Galați a) Grădina lui Zaharia - Școala Generală: în 1981, în curtea școlii din sat, pe locul amintit, au apărut fragmente de vase (semnalate de cetățeanul Gh. Chiscop, însă găsite de T. Bolohan) făcute la roata înceată și decorate cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
incizat ori lustruit, specifică culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1954. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 56; Teodor 1997c, p. 144. 109. Secuia (comuna Muntenii de Jos), județul Vaslui a) Marginea vestică a satului: pe dreapta șoselei Vaslui-Crasna, dinspre marginea vestică a satului, s-au găsit fragmente ceramice specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
noaptea cădea, peste noi, ca un tăvălug negru și amenințător. Hai, Îmi spune el, gata!, nu mai mergem, În seara asta, nicăieri. Dar ce facem? Rămânem aici. Unde, aici; cum, la cine? Hai cu mine. Văzuse un mic grup de munteni, stând, la o vorbă, ceva mai Încolo. Hai la ei! De ce? Să vedem ce facem. Hai. Ne-am dus. Le-am spus. Le-am spus că nu mai putem ajunge, În seara asta, la Prislop, și, că, am dori să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]