941 matches
-
pentru digestie; echilibrează pH-ul stomacului; 2 lingurițe într-un pahar cu apă, de 2-3 ori pe zi, după necesități. Alte alimente benefice: migdale; melasa; merele crude; roșiile crude; papaya. Alimente contraindicate: mâncărurile prăjite în grăsime la temperaturi înalte; alimentele murate și afumate; alimentele conservate în sare; oțetul (în afara celui de mere); ardeii iuți; muștarul; alcoolul; cafeaua; băuturile răcoritoare carbonatate dulci. Obezitate Țesutul adipos excesiv depus în întregul corp, mai ales pe abdomen, fese și șolduri, din cauza consumului excesiv de amidon și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sau suc, 0,5-1 kg pe zi, în mod exclusiv, timp de 1-3 zile. Alte alimente benefice: laptele crud de capră; gălbenușul crud; cireșele negre crude sau sucul acestora; papaya. Alimente contraindicate: oțetul (în afara celui de mere); alimentele afumate sau murate; carnea gătită excesiv; ardeii iuți; muștarul; curry; cafeaua, alcoolul. Sistemul excretor: colon, rinichi, vezică, noduli limfatici, piele Acnee, furuncule, coșuri Aceste afecțiuni ale pielii sunt cauzate, în principal, de o cantitate excesivă de materii reziduale putrezite în canalele excretoare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
3.1 Lucrări generale, tratate, dicționare *** États du polémique, coord. și co-autor Anette Hayward, Éditions Nota bene, col. Les Cahiers du Centre derecherche en littérature québécoise, Québéc, 1998. *** La parole polémique, Champion, Paris, 2003 (Études réunies par Gilles Declerq, Michel Murat et Jacqueline Dangel). *** Le discours polémique: aspects théoriques et interprétations, G. Narr, Tübingen, J.-M. Place, Paris, 1985, coord. Georg Roellenbleck. Angenot, Marc, La parole pamphletaire. Les typologies des discours modernes, Payot, Paris, 1982. Aristotel, Organon
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
3.1 Lucrări generale, tratate, dicționare *** États du polémique, coord. și co-autor Anette Hayward, Québéc, Éditions Nota bene, coll. Les Cahiers du Centre derecherche en littérature québécoise, 1998. *** La parole polémique, Paris, Champion, 2003 (Etudes réunies par Gilles Declerq, Michel Murat et Jacqueline Dangel). *** Le discours polémique: aspects théoriques et interprétations, Tübingen, G. Narr, Paris:J.-M. Place, (c)1985,coord. Georg Roellenbleck. Angenot, Marc, La parole pamphletaire. Les typologies des discours modernes, Paris, Payot, 1982. Aristotel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Marc Angenot, op. cit.; Catherine Kerbrat-Orecchioni, coautoare a vol. Le discours polémique, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1980; Dominique Maingueneau, Sémantique de la polémique, Lausanne, L'Age d' Homme, 1983; *** La parole polémique, Champion, Paris, 2003 (Études réunies par Gilles Declerq, Michel Murat et Jacqueline Dangel); *** États Du Polémique, vol. cit., dar și alte studii de mai mici dimensiuni. 13 C. Kerbrat-Orecchioni, "La polémique et ses définitions", în Le discours polémique, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1980, pp. 8-9. 14 Dominique Maingueneau, op. cit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Opera lui Tudor Arghezi, p. 11. 183 Cornel Munteanu, op. cit., p. 253. 184 Albert W. Halsall, " Figures de la véhémence chez Shakespeare et Hugo", în vol. La parole polémique, pp. 263-281; explicațiile din paranteze aparțin, bineînțeles, lui Halsall. 185 Apud Michèle Murat, "Le droit romain et la polémique", în La parole polémique, pp. 282-296. 186 Tudor Arghezi, "Trăiască insulta", în Scrieri 23, p. 292. 187 Ruxandra Cesereanu, op. cit., pp. 40-54. 188 Ibid., p. 39. 189 Tudor Arghezi, "Postul cel mare și teatrul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
descoperită de către Radu Anton Roman și în Basarabia, deși într-o formă oarecum diferită de original. Întâlnim aceeași dezordine și incongruență în materie de ingrediente (rinichi de vită, carne de vițel, de vită, de porc, cârnați, șuncă, ciuperci, ceapă, castraveți murați, pește afumat, varză acră, ardei, măsline și încă multe altele...), dar în acest caz haosul este voit, căci el provine dintr-un belșug asumat, din refuzul conștient al oricărei posibilități de simplificare, nu din adaptarea la conținutul dezordonat al unei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pentru a-i da „față“, culoare, este un element inedit; puriștii nu adaugă decât uleiul în care a fost călit morcovul, acesta din urmă având un gust dulceag prea pronunțat. De asemenea, unii mai pun în ciorba de burtă gogoșar murat, tăiat în șuvițe de mărimea celor de carne; acest adaos este inspirat de rassol ’nik-ul rusesc, care se acrește cu zeamă de murături. În varianta bulgărească (ca și în aceea poloneză, numită flaki) se simte o influență occidentală, italienească mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă cu multe legume și cu parmezan ras. Impropriu numită „borș de potroace“ (cuvântul potroace provine din rusă, de la potrohu, care înseamnă măruntaie), această ciorbă acrită cu moare, adică zeamă de varză murată, este un alt reper al românismului gastronomic, mulți comentatori neezitând să-i acorde autenticitate, ba chiar unicitate. Problemele apar în clipa în care ne uităm în farfuriile rușilor și găsim acolo un anumit fel de rassol ’nik, foarte prețuit, făcut
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
chiar ciorba noastră de potroace, cu mențiunea că noi, românii, acrim numai cu zeamă de varză, în timp ce rușii, la rassol ’nik, nu o folosesc doar pe aceasta, ci și zeamă de la orice fel de murături; frecvent apare cea de la castraveții murați, 82 dar imaginația lor nu are limite: cireșele, perele sau pepenașii murați își dăruiesc zeama unor rassolnik-uri delicioase. Tot de inspirație slavă este una dintre zemurile preferate de Nicolae Filimon, cea de știucă fiartă în zeamă de varză acră cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu zeamă de varză, în timp ce rușii, la rassol ’nik, nu o folosesc doar pe aceasta, ci și zeamă de la orice fel de murături; frecvent apare cea de la castraveții murați, 82 dar imaginația lor nu are limite: cireșele, perele sau pepenașii murați își dăruiesc zeama unor rassolnik-uri delicioase. Tot de inspirație slavă este una dintre zemurile preferate de Nicolae Filimon, cea de știucă fiartă în zeamă de varză acră cu hrean. Scriitorului îi mai plăceau, după cum afirmă Ion Ghica în Scrisori către
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
departe de celebrul fel de mâncare numit bœuf Stroganoff. Meritul bucătarilor români constă în tonurile originale pe care le-au adus în tabloul tocanelor, mai ales în domeniul varietății ingredientelor utilizate: printre acestea își fac apariția elemente insolite precum varza murată, usturoiul, ardeii grași, prazul, cârnăciorii afumați, măruntaiele, ciupercile, mazărea, rubarba, rădăcinoasele (pătrunjel), mațele de porc ori de miel („tocană de mațe hăcuite“!). Carnea folosită este în genere aleasă din părțile mai grase, mai zgârcioase; cum bine zice Radu Anton Roman
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
precedentă, aceeași ireverență față de model, una care nu încearcă să fie distructivă față de rețeta-mamă, ci doar jucăușă în raport cu glaciațiunea neproductivă a fidelității orbești. Al doilea exemplu poate părea mult mai excentric decât este gustul preparatului în sine: chipsuri de sfeclă murată. Pierre Gagnaire obișnuia, la începutul anilor ’90, să prăjească felii ultrafine de sfeclă. De ce n-am încerca noi, românii, maeștri ai murăturilor, să facem același lucru folosind rondele de sfeclă maturată în saramură sau/și oțet, așa încât gustul acrișor al
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
timp și răbdare. De obicei, se gătește în ajunul Crăciunului. Carnea tocată se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, cu orezul, boiaua iute și sarea. Cu o parte din amestec se umple găina, iar restul se învelește în foi de varză murată, sub formă de sarmale. Se tapetează fundul unei cratițe mari cu felii de slănină, costiță de porc și cotoarele de varză murată. Deasupra se așază găina umplută, iar în jurul ei se aranjează sarmalele. Deasupra se plasează cârnații. Se presară piperul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și sarea. Cu o parte din amestec se umple găina, iar restul se învelește în foi de varză murată, sub formă de sarmale. Se tapetează fundul unei cratițe mari cu felii de slănină, costiță de porc și cotoarele de varză murată. Deasupra se așază găina umplută, iar în jurul ei se aranjează sarmalele. Deasupra se plasează cârnații. Se presară piperul, se acoperă totul cu foi de varză și se toarnă câteva pahare de apă fierbinte și trei de vin. Se pune capacul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuptorul dinainte încins și se coace timp de 4 ore. Cârnatul folosit în mod tradițional în această rețetă este karvavitza, un fel de sângerete. 1 kg carne de porc tocată 300 g costiță de porc 1 găină 2 verze mici murate 300 g cârnați de casă 300 g orez 3-4 cepe 250 g slănină 10 g piper negru măcinat 15-20 boabe de piper negru boia iute și sare, după gust 3 pahare cu vin alb dulce PLACENTA (Plăcinta Romei Antice) Aceasta
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
supa se păstrează. Se topește untul într-o cratiță, se adaugă ceapa și se rumenește până capătă o nuanță aurie. Se ia cratița de pe foc, se adaugă boiaua și se amestecă. Se adaugă cele 2 linguri de apă și varza murată și se pune cratița din nou la foc, amestecându-se. Se adaugă zeama de varză murată și supa de carne în care a fiert jambonul. Când amestecul clocotește, se adaugă cartofii, frunza de dafin, piperul și bucățile de jambon. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
capătă o nuanță aurie. Se ia cratița de pe foc, se adaugă boiaua și se amestecă. Se adaugă cele 2 linguri de apă și varza murată și se pune cratița din nou la foc, amestecându-se. Se adaugă zeama de varză murată și supa de carne în care a fiert jambonul. Când amestecul clocotește, se adaugă cartofii, frunza de dafin, piperul și bucățile de jambon. Se reduce flacăra și se fierbe supa circa 15-20 de minute, până se înmoaie cartofii. La final
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se adaugă smântâna și cârnăciorii și se mai lasă puțin pe foc. Se garnisește fiecare porție cu pătrunjel. 300 g jambon afumat 2 linguri unt 1 ceapă mare, tocată 2 lingurițe boia de ardei 2 linguri apă 500 g varză murată, stoarsă (păstrați zeama), clătită și tocată 1 l zeamă de varză murată 1- 1,5 l supă concentrată de carne 6 cartofi curățați și tăiați cubulețe 1 frunză de dafin piper, după gust 250 g smântână 150 g cârnăciori afumați
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se garnisește fiecare porție cu pătrunjel. 300 g jambon afumat 2 linguri unt 1 ceapă mare, tocată 2 lingurițe boia de ardei 2 linguri apă 500 g varză murată, stoarsă (păstrați zeama), clătită și tocată 1 l zeamă de varză murată 1- 1,5 l supă concentrată de carne 6 cartofi curățați și tăiați cubulețe 1 frunză de dafin piper, după gust 250 g smântână 150 g cârnăciori afumați picanți, mărunțiți 1 legătură pătrunjel tocat IȘKEMBE ÇORBASI (Ciorbă turcească de burtă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
s-a topit grăsimea, se adaugă în tigaie carnea de porc, usturoiul, ceapa și ciupercile. Se călesc circa 5 minute, până când s-a rumenit carnea. Se stinge cu supa, se adaugă roșiile cu zeama lor, zahărul, frunzele de dafin, varza murată și merele. Se dă într-un clocot. Se reduce flacăra și se fierbe tocana la foc mic, acoperită, circa 2 ore. Se adaugă șunca fiartă și cârnații, se acoperă din nou și se mai fierbe mâncarea circa 30 de minute
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
carne de porc fără os, tăiată cuburi 3 căței de usturoi, tocați 3 cepe, tăiate în sferturi 250 g ciuperci de pădure, tăiate în sferturi 2 căni supă de vită 2 linguri zahăr 2 frunze de dafin 2 căni varză murată, clătită cu apă rece și stoarsă 3 mere curățate, tăiate în cuburi 2 căni roșii din conservă, cu tot cu suc, tăiate bucățele 300 g șuncă fiartă, mărunțită 400 g cârnați, tăiați bucățele sare și piper după gust smântână PSARI PLAKI (Plachie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de la secția din Wedersche Market, a cărui față buboasă mi-o aminteam În principal pentru că el fusese cel care-mi arestase o dată informatorul, pe Neumann, bănuit de furt. Frau Stock Îmi luă rapid comanda de picioare de porc cu varză murată, fără să se Încurce În politețuri. Femeie ageră la minte, știa și dezaproba faptul că-l plăteam pe Stock pentru crâmpeie de bârfă interesantă despre ceea ce se mai Întâmpla pe la Alex. Cu atâția ofițeri de poliție Învârtindu-se prin localul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Ashling privea fascinată cum, cu bețele lui, Jack ridica delicat o bucată roz trasparentă și o adăuga, ca un expert, pachetului de sushi și orez. Cuvintele i-au ieșit din gură înainte să se poată opri: —Aia ce e? —Ghimbir murat. —De ce? Pentru că e bun. Ashling a mai privit câteva secunde intrigată, înainte de a spune: — Cum e chestia aia? Cu totul. —Delicios. Ai picanteria ghimbirului, căldura de la wasabi - chestia aia verde - și dulceața peștelui, explică Jack. E un gust ca nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
frumos aranjate. —Nu-mi imaginam că așa arată, remarcă Joy. Și ce sunt toate celelalte? întrebă Ted, apăsând un săculeț argintiu. —Sos de soia, spuse Ashling neinteresată. —Și asta? Ted dădu la o parte capacul unui recipient de plastic. —Ghimbir murat. Și asta? indică el către o pastă verde. — Am uitat cum se numește, recunoscu Ashling, dar e picantă. După ce mai petrecură ceva timp explorând, Ted se hotărî să ia taurul de coarne. —Eu o să încerc! Ashling dădu din umeri. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]