1,647 matches
-
1836, Dimitrie Jianu, conducătorul școlii naționale din Câmpulung din 1832, până în anul 1842, când a fost numit revizor școlar peste școlile din Țara Românească. Pentru pregătirea învățătorilor, Ioan Brezoianu, care a condus școala națională din Câmpulung și școlile sătești din Muscel în etapa 1842-1848, a elaborat și pus în practică la școala din Câmpulung cartea numită Manual complet de învățătură mutuală. Încă din 1785, se tipărise la Viena, Carte trebuincioasă pentru dascăli, iar în anul 1796 apăruse la București lucrarea Oarecare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
din această perioadă a fost Matei dascălul. Numele lui figurează într-un document rucărean scris de el la 20 aprile 1775. O școală importantă a fost întemeiată pe lângă biserica Rucă-Suseni de către Gheorghe Smernea, un român venit în părțile noastre, ale Muscelului, unii spun că din Albania, alții din Macedonia. În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menționează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
e nimic rău stai liniștit să te faci bine sănătos așteptăm răspuns Gheorghiță cât de curând neai spus de bani să nu îi cheltuiești degeaba pe fleacuri că îți trebuie bocanci la iarnă, dragul mamei... 7 mai 1958, Rucăr, raionul Muscel, reg. Pitești Referință Bibliografică: Moștenire de la mama / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 243, Anul I, 31 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MOŞTENIRE DE LA MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356061_a_357390]
-
limba română conduse de Barbu Marinescu, Ion Spiroiu, Gheorghe Căciulă; de școlile deschise de Eugenia Lebrun și de Valcar cu învățături în limba franceză, precum și de școala de fete de sub conducerea Elenei Cernavodeanu. Bogat reprezentat este învățământul sătesc din județul Muscel după anul 1857, cu învățătorii pregătiți pentru cursurle organizate de Procopie Constantinescu, institutorul superior al școlii și de revizorul Marin Florentie și inspectorul Ioan D. Petrescu, fost comisar de propagandă în revoluția de la 1848 și cu stagiu în arestul de la
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
împotriva schingiuirii moșnenilor rucăreni răsculaț, participanți la revolta izbucnită 4 ani mai devreme în Moldova și Muntenia (1911); Într-o vitrină din a doua sală sunt expuse portrete ale oamenilor de cultură și știință pe care orașul Câmpulung și județul Muscel i-a dăruit țării: Dinicu Golescu, frații Ștefan și Nicoilae Golescu, Nicolae Kretzulescu, C.D.Aricescu, Theodor Aman, Nicolae N.Rucăreanu, Constantin Gogu, Iacovache Constantinescu, Dumitru Mățăoanu, George Mirea, dr. Nanu-Muscel, Dumitru Mirea, Dimitrie Nanu, Ion Tutuc, George Ulieru, Ion Negulici
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Consemnam la propunerea autorului, în „Memoriul de titluri și lucrări” apărut la Editura Semne în 2006, opera practică - a unui fiu al plaiurilor muscelene, profesorul dr. Gheorghe Pârnuță, pasionat cercetător al istoriei Muscelului în general și al satului natal Rucăr în special - adunată cu migală, efort material și alte nenumărate greutăți o valoroasă colecție de documente, unică în felul ei și alcătuită din peste cinci sute de piese originale. La trei ani după ce
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
2015, 855 p. Lucrarea pe care avem bucuria și cinstea de a o prezenta iubitorilor de carte religioasă este o culegere de articole, eseuri și studii teologice. Cartea a apărut cu binecuvântarea IPS Părinte Calinic Argatu - Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. Încă dintru început, semnalăm cu admirație faptul că, deși tânar, autorul are un curriculum vitae impresionant ca teolog și publicist: sute de articole publicate în zeci de reviste de specialitate, precum și nu mai putin de 18 cărți editate. Așa cum remarca
STELIAN GOMBOŞ – MINUNAT ESTE DOMNUL DUMNEZEU ÎN TOT LUCRUL MÂINILOR SALE, EDITURA MAGIC PRINT, ONEŞTI, 2015, 855 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370326_a_371655]
-
Acasa > Literatura > Carti > POVESTIOARE DE ȚĂRĂNCUȚĂ Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Acesta este titlul cărții lansate săptămâna trecută la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învățat limba
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
în care a lucrat. La Sichevița, în Banat, a înființat un cămin cultural - „Lumina”, pe care l-a dotat cu un mare număr de cărți și a contribuit financiar la achiziționarea unui aparat de proiecție. După ce este mutat în Domnești (Muscel, actualmente județul Argeș), a pus bazele unei biblioteci publice, „Biblioteca modernă”. Și, desigur, problema analfabetismului e tratată și în „Moneda fantazienilor”. Când am început să studiez cazul Pena, prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost: ce motiv
ION PENA, UN AUTOR VIZIONAR DE LORENA LUPU, REVISTA ORIZONT, TIMISOARA de ION PENA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370177_a_371506]
-
Plenița, locul unde era un fel de ,,batalion disciplinar - al ofițerilor”. Va dați seama că acești tineri erau supuși unui regim mult prea sever, dar asta era situația. Prin februarie 1987 a fost trimis la minele din bazinul carbonifer Câmpulung Muscel. Nu singular, ci toți cei care fuseseră încorporați în 1986 la Reșița, un adevărat eșalon. Patria avea nevoie de cărbune, precum spunea tovarășul Ceaușescu care angajase armata în acest program, Despre acest oraș sunt multe de spus din perioada socialistă
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
Rediu, Galați, Premiul ll Ioana Camelia Sârbu Oradea, Bihor, Premiul ll Gabriela Ana Bălan, Al.Vlahuță, Vaslui, Premiul lll Ileana Luca, Sibiu, Premiul lll Aurelia Panait, Vîlcănești Prahova, Premiul lll Nicoleta Imrea, Dărmănești, Bacău, Premiul lll Cristian Emanuel Ștefănescu, Câmpulung Muscel, Argeș, Premiul lll Teodor Lăurean, Meșcreac, Alba, Mențiune Lenuța Rusu, Fălticeni, Suceava, Mențiune Piri Hanea, Sighișoara, Mențiune Alina Carmen Pușcaș, Premiul Bibliotecii Municipale „Petru Maior” Reghin Maria Breja, Reghin, Premiul Excelsior Maria Bucin Crișan. Sânmihaiu de Pădure, Mureș, Premiul Etos
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
să ducă faima acestei „guri de rai” în toate cele patru vânturi cardinale. Vreme de trei decenii mesajul, frumusețea, unicitatea, valoarea, întreg tezaurul de spiritualitate avea să fie descoperit, valorificat, cunoscut, îndrăgit, transmis, grație muncii neobosite a acestei doamne din Muscel, binecuvântate de Dumnezeu, care n-a precupețit nimic pentru acest înalt ideal. A oficiat folclorul așa cum a slujit credința, cu tărie, cu devotament, cu pietate, cu evlavie, cu sacrificiu. Și roadele s-au văzut și se văd necontenit. Sute, poate
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > MARIN VOICAN-GHIOROIU - VREAU LUMINĂ, LĂSAȚI SĂ INTRE SOARELE... Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului „Mărie și Mărioară, Ochișori de căprioară...” Peste muscele Argeșului sufla vântul toamnei cu armonii nostalgice... aducând aminte oamenilor că peste puțin timp multe păsări își vor lua zborul spre țările calde. Gospodarii satelor se pregăteau de strânsul recoltei care nu prea era așa de bogată ca-n anii
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
să colide prin împrejurimi, fiind luată la început de bunicul și dusă până sus al stână, sau însoțită de copiii vecinilor (pritenii ei de mai târziu din clasele primare), că se minuna de câtă splendoare poate fi în jurul orășelului Câmpulung Muscel. Atunci când întâlnea oameni simpli, îmbrăcați în costume populare, îi asculta cu mare atenție, și memora foarte repede vorbele înțelepte ale acestor truditori ai ogoarelor, crescători de animale și neântrecuți în arta albinăritului, că tare o mai încâtau proverbele, zicătorile, strigatul
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Gheorghe Oprea, care nu priveau folclorul ca pe un obiect de studiu, ci era viața lor. Și de la ei am învățat să privesc folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, și prin care putem să cunoaștem neamul acesta”. Pasărea Muscelului, care voia să-și ia zborul pe marile scene lirice ale lumii, a avut o întâmpinare greu de suportat. Fiind operată de amigdalită, (corzile vocale nu au mai răspuns vibrațiilor sufletești, harpa a încetat să sune pentru ea), dar nu
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
de spus sau nu. La fel, dacă ascult un cântec al vreunui solist cunoscut, îi spun „ăsta îți va fi șlagăr". Ce-mi place mie simt că va plăcea și publicului, pentru că până la urmă sunt un pui de țăran din Muscel.” Deschizând „Colecția de folclor” găsim munca, truda, inspirația, iubirea și dăruirea Marioarei Murărescu în promovarea și conservarea bijuteriilor muzicale românești, pe care le-a pus la loc de cinste, în ”lada de zestre” a generațiilor ce au să vină după
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
folcloric românesc. Permiteți-mi să vă mulțumesc în numele românilor și al meu personal” , le spunea că a păstrat ca pe o icoană vie, în firida sufletului, chipul mamei sale. (Mama era foarte frumoasă, una dintre cele mai frumoase preotese din Muscel, și ori de câte ori întâlnesc fete cu fața de măr pârguit, o văd pe măicuța mea și-mi spun în gând: „Aceste codane au să reușească în viață”. Frumusețea româncelor, harul de-a cânta melodiile noastre populere, le-a făcut să fie
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Dobrina-Huși, 1919-1922; - Mișcarea Studențească creștină, 1922-1927; - Mișcarea Naționalist-creștină, 1927-1944; - Mișcarea de Rezistență armată, 1944-1960; - Mișcarea de Rezistență prin Religie, 1941-1964; - Mișcarea Spirituală-Răbdare-Suferință-Jertfă, 1964-1989; - Mișcarea Mistică a Mărturisitorilor: Eroi-Martiri-Sfinți, 1990-2016; - Mișcarea Creștinilor Cutezători, 2016-Apocalipsă. La poalele Făgărașului, în nordul județelor Argeș, Muscel, Dîmbovița s-au așternut grupuri, grupuri de partizani creștini anticomuniști: - în primăvara anului 1948, pe valea Topologului activa grupul profesorului Apostol Dumitru-Mitu din comuna Seci-Argeș; - în aceeași perioadă pe valea Dîmboviței, între Dragoslavele și Rucăr acționa gruparea colonelului Gheorghe Arsănescu-fostul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
grupuri, grupuri de partizani creștini anticomuniști: - în primăvara anului 1948, pe valea Topologului activa grupul profesorului Apostol Dumitru-Mitu din comuna Seci-Argeș; - în aceeași perioadă pe valea Dîmboviței, între Dragoslavele și Rucăr acționa gruparea colonelului Gheorghe Arsănescu-fostul comandant al Regimentului 30 Muscel și Șeful Statului Major al Diviziei a III-a, ajutat de Toma Arnăuțoiu-Locotenent de cavalerie al Gărzii Regale și Ion Lazea Dumitrescu-proprietar și fruntaș P.N.Ț. Versantul nordic al Făgărașului era deja înflăcărat de organizațiile brave înfiripate la liceului Negru
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
va fi act de conștiință colectivă. Frumusețea acestei perspective mă încântă și acoperă toate prăpăstiile din mine și din istorie.” (Ioan Ianolide, Testamentul unui nebun. Ed. Bonifaciu, Bacău-2015, p. 110) Dincolo de curajul, suferința, credința, răbdarea, jertfa și măreția lor, HAIDUCII MUSCELULUI au fost unul dintre cele mai mari cutremure care a zguduit din temelii sistemul comunist-torționar, înălțându-se în azurul apoteozei lor legendare. Demni de străbunii lor sciți, cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
de perceptor, nu tocmai populară, Ion Pena a fost scriitor cu normă redusă, scria printre picături. Mai mult, fiind iubitor de oameni, s-a implicat și în activitatea de culturalizare a sătenilor în Banat, la Sichevița și în Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș. În puținul timp rămas Ion Pena a scris, totuși, câteva sute de poezii și epigrame. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din
ION PENA de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347177_a_348506]
-
totuși, câteva sute de poezii și epigrame. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului", si apartenența să țărănista aveau să-i condamne familia la supravegherea miliției și securității după război, pana prin anii '70. Ion Pena n-a fost căsătorit, hotărâse s-o facă după război, dar n-a mai apucat, și n-a
ION PENA de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347177_a_348506]
-
le-a creat Dumnezeu?” Au fost ultimele cuvinte ale maestrului Everac, înainte de a se urca în mașină, cu destinația Podul Dâmboviței, după ce, timp de peste o oră, a zăbovit cu o plăcere deosebită la noi acasă, la familia Hiru din Domneștii Muscelului, împreună cu soția, doamna Diți și cu familia care-i ocrotește casa de vacanță ce va deveni „casa memorială Paul Everac”. Îl cunoscusem cu peste trei decenii în urmă, la Teatrul „Al. Davila” din Pitești, unde formația de teatru a Domneștiului
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
în această casă, s-a născut Titus, în miezul verii anului 1932, în zodia Leului, norocind familia Petre Podea, pentru că mai târziu, muncind cu perseverență, a ajuns cineva. Și, dacă este să luăm în serios cuvintele marelui domnișan Petre Ionescu - Muscel, care spunea că „ești important atâta timp cât faci ceva pentru satul tău”, economistul Titus Podea a făcut ceva pentru satul său, a ajutat oameni, copii nevoiași și iată-l acum cu o carte, un valoros album color, cu imagini fotografice ce
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
acest proiect, domnia sa a primit Premiul Național pentru Arhitectură. Acestui efort i se adaugă sprijinul primit din partea Asociației Waldorf și a Școlii Hermann Lietz din Germania, al profesorului dr. Heinrich Joswig, directorul acestei școli, și al mâinii maestrului Grigore Popescu Muscel, care a îmbrăcat într-un veșmânt de frescă interiorul noii biserici, în stilu-i inconfundabil și autentic, ce-și trage seva din tradiția picturii bisericești românești. Când am ajuns în parohia Părintelui Petru Moga nu bănuiam că vom gusta aici o
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]