4,012 matches
-
nu se abține să-l critice și să-l categorisească - "nesimțitul amorez", scoate o dramă perfect romantică - nepotrivirea de clasă și de zestre, pe tejghea, trecînd peste onoarea înstăpînită în familia soților lui literari: "Deșănțată pretenție! zicea conașul răsucindu-și mustățile. Zice că i-am jurat s-o iau, ca și cînd astfel de jurăminte să mai țin vreodată!". Iubirile Zoei, care țin, în tempo-ul pe care îl imprimă Negruzzi, mai mult de lumea lui Caragiale decît de cutumele romantice
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
PSD-ul e deja stăpânul țării, iar suspendarea lui Traian Băsescu și trântirea guvernului se pot face la o simplă bătaie din palme. Văzută din partea cealaltă, harța dintre premier și președinte părea să fie singura preocupare a celor ajunși "la mustață" la putere în 2004. Incompatibilitățile dintre cele două personaje nu sunt atât de mari cât par văzute la televizor. Din nefericire, și de o parte, și de alta, se află interese obscure, orgolii și o dezarmantă lipsă de realism. Nu
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
acolo. Platoul avea o stâncă netedă,din gheață transparentă. În lucirea ei ca de oglindă se vedea cevanebănuit, neștiut și nedezvăluit. Am privit și eu în stânca transparentă și mi-am zărit imaginea: un lup albastru, cu aripi argintii și mustăți ca niște raze luminoase. Tu ești Lupul Albastru, mi-a spus stânca, și trebuie să găsești drumul spre adevăr. Nu e acesta adevărul? Nu l-am găsit deja? m am mirat eu. Ceea ce ai găsit este esențialul adevărului tău propriu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
aveau libertatea aceea a entuziasmului de a fi inspirați spre latura miraculoasă a vieții, poate că nici ei nu m-ar fi crezut, pentru că ei acceptau doar ceea ce le spuneau cei mari. Eu, un lup albastru?... Cu aripi argintii?... Și mustăți luminoase?... Și puteri miraculoase?... Nu m-ar fi crezut nimeni. Nu-ți fă griji că nu te-ar fi crezut, mi-a spus spiritual vârfului de munte, care a apărut lângă stâncă asemenea uni nor alb, dantelat, împrăștiat în fulgi
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
drum pe care să se ajungă sus. Stăteam cu urechile ciulite, eu și Regele, și suflam aburi pe nări, în răcoarea dimineții, cu ochii ațintiți în sus. Ei, acum asta-i întrebarea: cum ajungem acolo? am zis eu scuturându-mi mustățile lungi. Eu zic să sărim de pe o stâncă pe alta, și-a dat cu părerea Regele. Nu cred... Numai dacă am zbura, am ajunge acolo, am zis într-o doară. Apoi ne-am uitat unul la altul. Eu aveam deja
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
de floarea soarelui, legate apoi cu sfoară. Și-a dat seama că bunicul era foarte isteț, gândindu-se că un iepuraș ca dumnealui ar veni în vizită la puii lui. Acum bietul musafir s-a învârtit în jurul copăceilor, a mișcat mustățile, și-a înfipt de câteva ori dinții mari în îmbrăcămintea de iarnă a copăceilor și a plecat supărat în pădure. Trebuie să mai rabde câteva zile, până se va topi zăpada și tinerele vlăstare din margine vor tocmai bune de
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
să-i adauge un "Post Scriptum", apărut în aceeași publicație, la 22 noiembrie 1929. Disecând reacțiile la ceea ce a precedat, a ținut să precizeze: "Prima epistolă a trecut aproape neobservată. D. Vaida (atunci ministru de Interne - n.n.) și-a zbârlit mustățile la directorul acestei gazete, a amenințat ca omul la necaz, cu cenzura și cu alte obiecte de tortură și a isprăvit prin a-mi purta mie pică și a ruga ziarele să nu reproducă scrisoarea cu pricina. Cu cea de-
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
bijuterii se numea domnul Hobmeier. Un grăsan mustăcios, cu un râs înspăimântător. Nu-l vedeam nicăieri pe domnul Hobmeier, în schimb am dat cu ochii de fiul lui. Fiul domnului Hobmeier semăna leit cu taică-său, doar că n-avea mustață. Și nici acel râs înspăimântător. Amândoi erau așa de servili față de mama, încât ți se făcea greață. Cum l-am zărit pe fiul domnului Hobmeier, am început să dau din mâini, de parcă era gata să leșin, și am strigat: - O
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
spera că-l va convinge astfel să-i permită accesul la spectacol după începerea acestuia. Mi-a ținut mâna într-a lui câteva secunde mai mult decât era necesar. Am văzut picături de transpirație pe fruntea lui și firimituri pe mustață. - Transmite-i salutări mamei tale, a șoptit el, clienta mea cea mai bună. Cu adevărat cea mai bună clientă a mea. Atunci, doamna Hobmeier și-a ridicat ochii pentru prima oară și a spus: - Nu-l uita pe ungur. Vocea
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
scot un pui din rădăcinile tari, însă nu era ușor... Într-un târziu, am scos din pământul tare și uscat un puișor, cu frunze minuscule, prins de o bucată de rădăcină. O să-l pun mai întâi în apă, să dea mustăți, a surâs Iasomia învelind copăcelul într-un șervețel. Pe mine nu mă mai mira nimic la ea, acum. Mi se părea absolut firesc, ceva de la sine înțeles, implicit benefic, neîndoielnic și preferabil ca ea să aibă grijă de orice fel
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în acțiuni precum tâlhărie, lipsire de libertate, șantaj și bătăi. Clanul Sportivilor controlează sectorul 4. Ei iau taxe de protecție, dar sunt specializați și în acte de cruzime. Adesea își torturau victimele, rupându-le mâinile și picioarele. Capul grupării, Gheorghe Mustață, se află în libertate. Clanul Gruia este stăpân peste o parte din sectorul 4. Operează în zona Progresul. Comerțul cu fier vechi, furturile, recuperările de datorii și taxele de protecție sunt specialitatea grupării țigănești. Sectorul 5 este împărțit în trei
Bucureștiul, condus de 13 clanuri mafiote. Cine face legea în Capitală by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80283_a_81608]
-
Victor are dușmani, că nu este om rău și nici pe departe prost, Îl privi omenește și un zâmbet moldovenesc Îi Înflori În colțul gurii. Apoi Întrebă retoric: N-ai nimic? Se auzi vocea pădurarului Zota, un brunet cu o mustață frumoasă și care tremură ușor: Ba are, dom’ maior! Are cel mai bun vin de pe la noi și nu cred eu că ne va lăsa așa să plecăm pe uscat, chiar dacă l-am supărat oleacă. Vă spun eu că cei trei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ora trei (după ceasul deșteptător), un ofițer intră în celulă: prizonierii nu mai văzuseră un ofițer de câteva săptămâni, iar acesta era tânăr și lipsit de experiență, lucru care se putea vedea chiar și din felul în care își potrivise mustața, luând prea mult din ea în partea stângă. Era stânjenit ca un școlar care pășește prima oară pe scenă pentru a primi un premiu și vorbea repezit, ca să arate o tărie pe care, de fapt, nu o avea. — Noaptea trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
doamna Tripp care a făcut o vizită unei prietene care locuiește în apartamentul de deasupra. Explicația lui, și anume că tocmai încercase să-i vândă cuiva o mașină de cusut, i se pare cam subțire doamnei Tripp, mai ales din pricina mustății false. Viața de familie este din nou zdruncinată când Cobb, dornic să restabilească armonia între eroul și eroina sa, îi mărturisește tot adevărul doamnei Tripp - ceea ce crede el a fi tot adevărul. Este pentru binele patriei, doamnă Tripp, spune el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și Pescuitului, nu cu... de la Ministerul Afacerilor Externe. Nu prezintă încredere.“ Tripp își ia rămas-bun de la casă, de la Cobb și de la domnișoara Jixon, de la trusa de machiaj dăruită de Societatea Anglo-Latesthiană, de la operele lui Gilbert și Sullivan. Scoate din buzunare mustața falsă, ochelarii și beretele. Astea mi-au adus numai necazuri, îi spune el trist domnișoarei Jixon. E suit în avion și trimis la Londra. Aici îl așteaptă o anchetă oficială la CG. Le-a parvenit deja raportul ambasadorului, dar părerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
niciodată când sunt în misiune pentru tine și când te trădează. A pățit-o pe pielea lui și Năstase. Întrebați-l pe Priboi. Partea a II-a: Secretul rețelei Imaginați-vă un șobolan care aleargă încoace și încolo, pipăind cu mustățile capetele unei galerii subterane. Imaginați-vă sistemul judiciar din România sub forma unui tunel, cu ambele capete păzite cu strășnicie de o rețea de șobolani. Tot rețeaua a minat, preventiv, tunelul. Dar esențial este controlul la capete. Iar capetele tunelului
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
până când excepția ridicată se judecă la Curtea Constituțională. Chiar dacă e în mod vădit abuziv invocată, excepția întrerupe cursul procesului, iar cei trimiși în judecată câștigă timp. Cimitirul dosarelor - Curtea Supremă Însă cimitirul dosarelor, capătul final al tunelului, unde așteaptă cu mustățile fremătând șobolanii rețelei, se cheamă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu puterea sa neobișnuită de sinteză, senatorul Voicu întocmește rapid schița locului: „Toată România-i la ei! Da, toată ajunge la ei. Păi, au avut o sută de dosare
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
câteva din secretele rețelei, slăbiciunile sistemului, butoanele de manevră. Despre unele am mai aflat detalii în timp, altele ies la iveală grație stenogramelor cazului Voicu. Vă spun din nou: Imaginați-vă un șobolan care aleargă încoace și încolo, pipăind cu mustățile capetele unei galerii subterane. Imaginați-vă sistemul judiciar din România sub forma unui tunel, cu ambele capete păzite cu strășnicie de o rețea de șobolani. Vestea proastă e că infecția pare cvasigeneralizată, iar deratizarea începe târziu. Vestea bună e că
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
din ce nu sunt făcut, asta nu-i treaba ta. Hai mai bine să tragem carele în curte, să dejugăm și să omenim dobitoacele și apoi să vedem de burțile și gâturile noastre - a răspuns Pâcu, trăgându-se de vârful mustăților, cum avea obiceiul când era pus pe ceartă... Ai dreptate, Pâcule, dar întâi spune-mi dacă nu ar fi bine să punem o vorbă pe lângă Aizic pentru Gheorghe și Alecu. Ne-ar veni mai ușor. Una-i să încarci patru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai tânăr și nu-ți tremură mâna... Au băut fiecare după setea pe care o simțea. Pâcu a sorbit prelung din ulcea, a așezat-o apoi pe masă, însoțind gestul cu un icnet de plăcere și mulțămire. Si-a șters mustățile stufoase cu dosul palmei, a mai supt cu sete din lulea și apoi și-a dres glasul. Acesta era un semn că are de gând să înceapă a povesti. Apoi, măi fraților, să vedeți voi ce înseamnă soarta omului. Pe când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
are de gând să înceapă a povesti. Apoi, măi fraților, să vedeți voi ce înseamnă soarta omului. Pe când eram eu copchil... Ai fost și tu copchil, Pâcule? Că eu de când te-am văzut prima oară doar așa te știu: cu mustățile cât doi hulughi și cu luleaua cât coromâsla în dinți. Altfel nu te știu - l-a întrerupt moș Dumitru. Am fost și copchil, Dumitre. Si cum spuneam...Să vezi și să nu crezi. Era în sat la mine un flăcău
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
eu poza? Ii limpede și nu prea - a intervenit un gospodar de la cea mai apropiată masă. Pâcu a sorbit cu sete din ulcica cu vin și, după ce a așezat-o pe masă cu un gest apăsat, a întors fața cu mustața zburlită către cel care l-a întrerupt. A tras apoi cu sete din lulea și l-a întrebat pe intrus. Adică cum? Vii dumneata - așa pe nepusă masă - și mă faci mincinos? Cine ești dumneata? Iertare, gospodarule. Mie îmi zice
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vorbă - un bărbat între două vârste - arăta a om gospodar și cuprins. Sub pălăria mare din pâslă neagră ședea un chip cu o privire care părea aspră din cauza ochilor negri și a chipului tăciunos. Obrazul smoliu era umbrit de o mustață bogată. Cămașa strânsă pe mijloc de un chimir lat și ghintuit cu ținte lucioase îi dădeau o înfățișare de haiduc. Ii lipsea doar hamgerul... După ce l-a cercetat și l-a cântărit din priviri - rămânând mulțumit - lui Pâcu i-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de lucru cu ulcica lui de vin și o plăcintă dolofană. Ceilalți mâncau în tăcere. Din când în când, udau îmbucătura cu vin. Când chersânul cu plăcinte a fost aproape mântuit și oala cu vin înjumătățită, Pâcu și-a șters mustățile cu mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sau nu face două parale. Mi se pare că tu cam ai dreptate. Dă-i drumul, Pâcule, că mor de curiozitate. Iaca la ce mă tot gândeam. Ce-ar fi să-l luăm cu noi și pe gospodarul cela cu mustața tăciunie care o stat lângă tine atunci seara...Pare un om de treabă și ar fi de folos la drum. Cum îl cheamă și de unde îl iei? a întrebat moș Dumitru. Numai să-l primească jupânul Aizic și îl găsim
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]