1,231 matches
-
este o referință la Segovia. Prima audiție, cu Segovia ca protagonist, s-a petrecut la San Francisco, în martie 1958. Cea mai faimoasă lucrare a lui Rodrigo este însă Concierto de Aranjuez. A fost compusă în 1939. Ea este, după muzicologi, adevăratul sunet al naturii, mai ales că a fost inspirată de grădinile Palatului Regal din Aranjuez. Numai capodopere în seara de vineri! Rapsodia pentru orchestră, España, este cea mai faimoasă lucrare a compozitorul francez Emmanuel Chabrier. A fost compusă în
Festivalul International de Chitara Timisoara, 6-10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/92351_a_93643]
-
fost doar membrii Societății Române de Cântări și Muzică din Caransebeș, donatorii acelui mic „stipendiu“ în valoare de 300 florini 1, ci și Ion Vidu, primul muzician din Banat care s-a format la școala lui Musicescu. Cunoscutul și apreciatul muzicolog Viorel Cosma arăta, că Timotei Popovici a urmat cursurile de armonie și compoziție ale Conservatorului ieșean „la îndemnul și prin intervenția lui Ion Vidu“. Se cunoscuseră la Lugoj în anul 1895, atunci când Timotei Popovici deținea funcția de secretar al Reuniunii
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
volum, am promovat câțiva elevi talenteți, cu condei, dar am promovat și activitatea bibliotecii în întreaga țară. Prin seriozitatea de care am dat dovadă și prin calitatea revistei am reușit să atragem drept colaboratori nume importante: istoricul Nicolae Bocșan (Cluj), muzicologul Doru Popovici (București), scriitorul Radu Theodoru (Giurgiu), muzicologul Constantin Tufan Stan (Lugoj), prof. Dimitrie Costa, prof. Stela Boulescu, artist plastic Maria Goian (Timișoara), poeta Lavinia Pospesch (Spania), poeta Ioana Cioancăș, istoric Bogdan Firu (Timișoara), artist plastic Petre Kneipp (Germania), scriitor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
dar am promovat și activitatea bibliotecii în întreaga țară. Prin seriozitatea de care am dat dovadă și prin calitatea revistei am reușit să atragem drept colaboratori nume importante: istoricul Nicolae Bocșan (Cluj), muzicologul Doru Popovici (București), scriitorul Radu Theodoru (Giurgiu), muzicologul Constantin Tufan Stan (Lugoj), prof. Dimitrie Costa, prof. Stela Boulescu, artist plastic Maria Goian (Timișoara), poeta Lavinia Pospesch (Spania), poeta Ioana Cioancăș, istoric Bogdan Firu (Timișoara), artist plastic Petre Kneipp (Germania), scriitor Adalbert Gyuris (Germania), bibliotecar-scriitor Erwin Josef Țigla (Reșița
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
interpretat în marile orașe din Germania, dar Weber l-a ascultat abia în februarie 1813, la Praga, fiind mai tot timpul plecat în turnee de concerte. Mai există un concert pentru fagot compus de Weber, intitulat Andante e Rondo Ungarese. Muzicologii spun că ar fi fost inițial compus pentru violă. În continuare să aflăm câteva informații despre Hummel, un compozitor ale cărui lucrări sunt plasate în perioada de trecere de la clasicismul muzical la romantism. El s-a născut în anul 1778
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
și bas. Pe Tudor Jarda îl leagă de comuna Leșu și o relație de înrudire. Fiul său Pavel Jarda, un maestru al artei plastice, s-a căsătorit cu Delia Pralea, nepoată de frate a Mariei Precup. Am putea spune că muzicologul are o legătură specială cu această localitate, că aici a găsit o adevărată comoară a cântecului nostru popular pe care l-a pus în tiparele unui aranjament muzical cum puțini au făcut-o până la el. Preocupat mereu de cercetarea folclorului
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
poștale, dedicată aniversării unui secol de la nașterea Mariei Tănase, cea care avea să fie supranumita „Măiastra cântecului popular românesc” sau „privighetoarea din Livadă cu duzi”, artista complexă și reprezentativă a culturii muzicale și spiritualității românești, interpreta de geniu, după unii muzicologi, a cântecului autentic românesc,ne-a comunicat Andreea Rotaru - Specialist Relații Publice. ...ochii mari de otravă și un trup de o zveltețe juvenila. Întreaga ei făptura era asemenea unei salamandre mitologice, coborâte dintr-un basm românesc pe jumătate păgân. Valentin
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
si prieten, dl. Corneliu Leu, redactorul șef și editorul publicației „Albina românească”, dar și cu regretatul dr. Artur Silvestri, fondatorul Asociației Române pentru Patrimoniu (ARP), cu revistele de cultură din străinătate, cu poetul și filozoful Eugen Evu, filozoful Sorin Borza, muzicologul Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion Măldărescu, scriitorul și prietenul George Roca, poeta Angela Baciu, istoricul dr. Viorel Roman, etnologul Julia Maria Cristea (Viena), poetul Dimitrie Grama (Danemarca), Ion Drăgușanul și încă mulți alții, dar și cu publicații românești
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
Ne-am dat seama de la început că omul acesta vesel este în profunzimea lui un virtuos. Un virtuos este și când vorbește cu consătenii lui și când scrie despre o mare personalitate a muzicii și a culturii române, așa cum este muzicologul Viorel Cosma. Parcă ar cânta arabescuri pe coarda subțire a viorii, așa de dulce ciripește: „În seara zilei de 30 Martie, când l-am sunat pe Excelența Sa, domnul general maior, maestrul Viorel Cosma, ca să-l felicit cu ocazia împlinirii a
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
ca să-l felicit cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață frumoasă și rodnică... precum viile Cotnarului care ne oferă ambra fericirii, culeasă din razele soarelui dumnezeiesc. Plăceri tainice pe care le găsim și în vasta operă a celebrului muzicolog: «Istoria muzicii românești”, carte de aur pentru învățătura tuturor românilor. Domnia Sa mi-a răspuns mulțumiri, un cordial salut de prietenie, dar și cu o invitație: «Mâine, pe 1 Aprilie, te aștept, dragul meu, la Muzeul Enescu, orele 18:00»” Până când
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Bartolomeu Anania, Î.P.S. Andrei Andreicuț, Î.P.S. Vasile Costin Târgovișteanu, Î.P.S Antonie Plămădeală, prof. univ. dr. docent Crișan Mircioiu, Vasile Cornea, economist, Sorin Spiridon Gâtu, pictor, scriitorul Al.Florin Țene, membru al Academiei Americană Română, Constantin Brăiloiu, muzicolog, poetul Vasile Andru, și mulți alții. În continuare scriitorul Florin Grigoriu, din București, a dat citire scrisorilor unor academicieni care apreciază această mare enciclopedie, printre care prof.dr. Leon Dănăilă, membru titular al Academiei Române și a regretatului academician Cristofor Simionescu, președinte
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364269_a_365598]
-
Nicu Constantin spectacolul care s-a jucat cu mare succes doi ani la rând pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, „Nimic despre elefanți”. În 1993-1995 o apariție editorială excepțională, rod al muncii și dragostei de valorile muzicii românești ale muzicologului George Sbârcea, numit și Claude Romano, va ilumina biografia artistului, așezată într-o viață longevivă între legendă și adevăr. Este vorba de cartea excepțională „Viața și cântecele lui Gică Petrescu”, o lucrare deopotrivă riguroasă și romantică, ce-nmănunchează știri, impresii
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
asurzitorul zornăit de arme a doua războaie mondiale, singur cântecul, cântecul românesc, și-a păstrat vraja seducătoare, așa cum l-a tălmacit, de-alungul unei vieți de muncă și dăruire, Gică Petrescu” acestea sunt șirurile de gânduri despre maestrul Gică Petrescu, ale muzicologul George Sbârcea, din cartea sa. Pe lângă ele și cele spuse scurt dar magnific în expresie de către Benone Sinulescu, se cuvine alăturate aici măcar câteva cuvinte rostite sau scrise cu inima de către excepționalii actori, colegi cândva la Tănase, pe alte scene
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
la chitară bass. Tot în 1998 obține premiul I și Trofeul Festivalului “Maluri de Prut” cu piesa “Oameni nu uitați” pe versuri de Grigore Vieru, interpretată de el. Este membru F.I.D.O.F. SUA și membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În România s-a stabilit în 1996 și a colaborat în calitate de compozitor cu artiști precum Dan Spătaru (un album nefinalizat), Dida Dragan (“Norocul meu“), Adrian Daminescu (“Balada pentru Dan Spătaru“), Marcel Pavel (“ De-aș mai trăi o viață
REGATUL ÎNGHEŢAT”, TURNEU NATIONAL! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367621_a_368950]
-
Radioteleviziunea Română. Aici, activitatea sa principală este aceea de redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și Iosif Sava. În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi și semnează cronici muzicale în „Luceafărul”, în cadrul unei rubrici săptămânale. După numai șase ani, în 1978, Mariana Cristescu părăsește Radioteleviziunea Română și se transferă la Târgu Mureș, ca redactor muzical la Studioul de Radio teritorial. Rămâne aici, până la desființarea acestuia
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
un coregraf american al secolului 20 (născut în 1930). Compania efectuează în prezent foarte multe turnee în orașele americane și este bine primită peste tot. Primul dans DIGGITY a fost executat de opt dansatori, pe o muzică special compusă de muzicologul american Donald York, un dans al bucuriei, un omagiu adus femeii; dansatoarele executau piruete în care rochiile se desfăceau precum floarea numită Volbura sau Rochița Rândunicii. La un moment dat trupul balerinei a fost așezat în mijlocul Florii Soarelui, moment de
ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349473_a_350802]
-
cu vocea ei, clopoțel de argint, pe ibitorii de muzică bună) s-a clasat pe Locu lI și Diplomă de ecelență, pentru cel mai frumos costum popular. Juriul, format din Marin Voican-Ghioroiu - scriitor-compozitor, Președinte, Viorel Gavrilă - vicepreședintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, copozitoarea prof. Viorela Filip, membră a UCMR, soprana Rodica Anghelescu - solista la Ansamblul Ciocârliua al MAI și colaborator permanent a Operei Comice pentru Copii, compozitor prof. Viorel Covaci, soprana prof. Anca Pârjol, prof. Traian Broscă, solistul italian Carlo
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
Briag - 1986). A compus muzică ușoară, muzică de teatru și film. A fost distins cu premii de creație la festivalurile de muzică ușoară de la Mamaia (1974), Sopot-Polonia (1979) și Rostock - R. D. Germană (1980), a primit premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1979). A fost unul din cei mai mari compozitori români ai ultimilor patruzeci de ani care a debutat în anul 1972 cu piesa „N-aștepta”, interpretată de Aurelian Andreescu. De la debut, până la sfârșitul vieții (au rămas neterminate ultimele sunete pe
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
cultural, editor. Născută în Războieni-Cetate, județul Alba. Licențiată în Drept, doctor honoris causa Academia Dacoromână, Administrator Ed. ANAMAROL, București. Apare în: Who is Who, „Enciclopedia Personalităților din România”, „Enciclopedia Academiei Dacoromâne” ș.a. Membru: Uniunea Scriitorilor din România; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - ADA; GEMA - Gesellschaft fur Musikalische Auffuhrungs - Und Mechanische Vervielfaltigungsrechte, Berlin; ARA - Academia Româno-Americană; UNIFERO - Uniunea Femeilor Române; Academia Dacoromână; Asociația Scriitorilor de Limba Română, Canada; ASLA - Academia de Stiință Literatură și Arte ș.a... Debut literar cu poezia
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
în emisiune piesele "Anii mei, flori de tei", "Covor de lacrimi ", "Steaua mea", " De câte ori iubesc", cântece ce au primit în luna martie premiul pentru compoziție la secțiunea de muzică jazz/ pop, pentru un grupaj de melodii din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Alături de Paul , în platou, s-au numărat și Carmen Aldea Vlad, autoarea versurilor care îl descriu, prin note scuturate și zări amestecate cu soare , cel mai veridic pe maestru, corul “Sunetul muzicii” condus de Cristina Manoliu Săvulescu , carismatica
FUEGO, JOLT KERESTELY SI-UN PIAN “ VOR LUMEA A SCHIMBA” LA “ ATENTIE, SE CANTA! “, PE TVR 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348026_a_349355]
-
„Comentatorul muzical”, așa cum își spune, neuzând termenul „critic”, deși este membru al Uniunii compozitorilor și muzicologilor din România, Octavian Ursulescu are cuvintele nu numai „cu sine”, în rostire, ci și în grafia revistei „Actualitatea Muzicală” sau a cărților. Dacă în revistă publică articole ce privesc, în vastitatea ei tematică, muzica, în cărți sunt fixați făptuitorii muzicii
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
despre un nou început? Repet, am debutat prin a fi gazetar, nu spun „jurnalist”, n-am studii de specialitate, ha, ha! Am fost și rămân comentator muzical, nu spun „critic”, deși-s mândru că sunt membru al Uniunii compozitorilor și muzicologilor din România. Oficios al acesteia, revista „Actualitatea Muzicală” este singura publicație profesionistă din țară, cu apariție neîntreruptă din 1990 (am fost angajat prin concurs!) și găzduind toate genurile muzicale, de la muzica cultă, la rock. În paginile ei lupt, alături de colegi
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
Teleorman), Găești (Dâmbovița), iar de ani buni locuiește în București, unde crede că s-a stabilit pentru tot restul vieții, ca împlinire a unui vis din tinerețe. Romancieră, poetă, dramaturg, eseist, critic literar, jurnalist, membră a UCMR-ADA - Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, - ca textier, compozitor și interpret de muzică populară, scriind proză scurtă, povestiri în proză și versuri, pentru copii, executând totodată grafica pentru cărțile de colorat, IOANA STUPARU are până în prezent următoarele volume publicate: CLIPA DE LUMINĂ, Editura Miracol
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
Corespondențe spirituale între muzică și poezie”, „Expresul de seară”, „Lada de zestre”. A participat la emisiuni televizate: TVR Cultural, TVRM : „Gândești, deci exiști”, „En garde!”, „Har et party”, TV „Favorit”. Este membră în: Uniunea Ziariștilor Profesioniști (UZPR) Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR- ADA) Academia DacoRomână (ADR) Liga Scriitorilor Români (LSR) Societatea Scriitorilor Români (SSR) Este „Cetățean de Onoare” al comunei Mârșani, județul Dolj, pentru scriitor și om de cultură. Referință Bibliografică: IOANA STUPARU - PREZENTARE GENERALĂ / Ioana Stuparu : Confluențe Literare
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
azi comuna purtându-i numele, violonist, pianist, compozitor, dirijor, profesor în domeniu, un unicat pe plan mondial și care a ridicat componistica românească la gradul cel mai înalt al muzicii universale. În creația sa realizează o sinteză genială, apreciază experții muzicologi. Pornind de la orientarea postromantică (Brahms, Wagner) și de la cuceririle simfonismului francez (Franck, Faure) el ajunge la maturitate la o surprinzătoare originalitate de limbaj, bazată pe valorificarea potențelor expresive ale cântecului românesc. Citând în continuare: două rapsodii române pentru orchestră, trei
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]