362 matches
-
București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Das Musikleben în Grosswardein - Oradea, im
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Das Musikleben în Grosswardein - Oradea, im XVIII Jahrhundert", în „Haydn‑Jahrbuch”, 10, Universal Edition, Wien, 1979, p. 49-52 " Das ästhetische Denken und die rumänische Oper von der Romantik zur
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
1979, p. 49-52 " Das ästhetische Denken und die rumänische Oper von der Romantik zur Moderne", în <nowiki>"</nowiki>Schriftenreihe der Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
und die rumänische Oper von der Romantik zur Moderne", în <nowiki>"</nowiki>Schriftenreihe der Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
der Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986 "Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986 "Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail Sadoveanu", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XXI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1991 Harry Maiorovici - "Dialogue of the
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986 "Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui George Enescu și Mihail Sadoveanu", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XXI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1991 Harry Maiorovici - "Dialogue of the Arts", în: "Studia Iudaica", nr. 2, Editura Sincron, 1993, p. 144-145
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
University - New Jersey 2005 - 2013 "Profesor universitar" - Universitatea ”Emanuel”din Oradea. Preda "Master Clases" la diferite universități din România: Universitatea de Vest din Timișoara, Univeristatea din Pitești, Universitatea din Târgoviște, Universitatea de Muzică „George Enescu” din Iași. Publică lucrări de muzicologie în țară și străinătate că: 4. „Curs de armonie” -(Editură Universității EMANUEL, Oradea). 5. „Curs de Orcheatratie”-(Editură Universității EMANUEL, Oradea) 1. “Ave Maria” - pentru cor mixt (1956) 2. "Patru colinde" - pentru cor mixt (1966) 3. “Byzantine Alleluia" - pentru cor
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
instrumentiști foarte valoroși și experimentați din Capitală. Aici gândește o linie repertorială potrivită publicului local, alternând concertele elitiste cu spectacolele dedicate atragerii publicului larg. A absolvit Seminarul Teologic din București în 1997, după care a urmat cursurile Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, la Universitatea Națională de Muzică din București. În 2003, a obținut diploma de licență, susținând lucrarea cu titlul „Muzica liturgică romano-catolică după Conciliul Vatican II”. Între 2003 și 2004 urmează cursurile de master (Stilistică Dirijorală - Dirijat Cor
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
Români. Între 1949-1953 ajunge cercetător științific și apoi șef de sector (1954-1968) la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei R.P.R. din București. Între 1966-1971 este conferențiar la catedra de folclor a Conservatorului din Iași. În 1970 devine doctor în muzicologie la Conservatorul din Cluj-Napoca cu teza "Lăutarii din Clejani". A prezentat conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții, emisiuni radio-televizate. A participat la numeroase sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc. A publicat articole, recenzii și studii în principalele reviste de specialitate din țară ("Muzica", "Revista de Folclor", "Studii de muzicologie", "Cercetări de muzicologie", "Biserica Ortodoxă Română", "Glasul Bisericii" etc.) și din străinătate (Franța, Italia, Polonia, Bulgaria ș.a.). A fost distins și încununat cu numeroase de premii, decorații și titluri, datorate activității sale științifice:
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc. A publicat articole, recenzii și studii în principalele reviste de specialitate din țară ("Muzica", "Revista de Folclor", "Studii de muzicologie", "Cercetări de muzicologie", "Biserica Ortodoxă Română", "Glasul Bisericii" etc.) și din străinătate (Franța, Italia, Polonia, Bulgaria ș.a.). A fost distins și încununat cu numeroase de premii, decorații și titluri, datorate activității sale științifice:
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
de asistent universitar la disciplina muzică de cameră, între 1971 și 1990, ulterior ocupându-se și de predarea dirijatului de orchestră. În anul 1993 a obținut postul de profesor universitar la disciplina orchestră, iar 1996 titlul științific de doctor în muzicologie, sub îndrumarea distinsului profesor universitar doctor "Victor Giuleanu". Imediat după absolventa a continuat pregătirea profesională abordând domenii noi, insuficient sau chiar deloc studiate în anii studenției, dirijatul de orchestră și compoziția, cu maeștrii remarcabili ai muzicii românești precum compozitorii: "Ștefan
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
mai mult de 200 de emisiuni de radio și televiziune la care a participat, Radu Postăvaru este în prezent dirijor al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești, iar din 2015 este profesor asociat la specializarea dirijat orchestră la Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală din cadrul Universității Naționale de Muzică din București. RADU POSTĂVARU. S-a născut la Iași într-o familie de muzicieni, mama artista lirica iar tatăl prim contrabasist al orchestrei simfonice a Filarmonicii Moldova. La vârsta de 5 ani
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
În anul 2002 ocupă prin concurs postul de dirijor al orchestrei simfonice a Filarmonicii “Paul Constantinescu” din Ploiești, iar între anii 2014-2015 a fost Managerul acestei instituții. Din anul 2015 este profesor asociat la specializarea dirijat-orchestră în cadrul Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală din Universitatea Națională de Muzică din București. Cipriana Smărăndescu CIPRIANA SMĂRĂNDESCU. Născută la Alba-Iulia, studiază muzică de la vârsta de 4 ani și jumătate, cu Erna Glantz și mai apoi cu Gabriela Enășescu. Este laureata în clavecin și
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
și Pedagogie Muzicală din Universitatea Națională de Muzică din București. Cipriana Smărăndescu CIPRIANA SMĂRĂNDESCU. Născută la Alba-Iulia, studiază muzică de la vârsta de 4 ani și jumătate, cu Erna Glantz și mai apoi cu Gabriela Enășescu. Este laureata în clavecin și muzicologie la Universitatea Națională de Muzică din București (Ogneanca Lefterescu și Grigore Constantinescu), în clavecin și orgă cu 10 cum laudae la Conservatorul Arrigo Pedrollo din Vicenza (Patrizia Marisaldi), perfecționându-se cu Patrick Ayrton, Pierre Hantaï, Andreas Ștaier, Ton Koopman. Câștigătoare
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]
-
familie cu tradiție muzicală. La vârsta de 12 ani a început studiul naiului la Liceul de Muzică „Dinu Lipatti“, în clasa profesorului Cornel Până. În 2011 s-a stabilit la Viena și a continuat studiile la Universitatea din oraș, secția Muzicologie. Andreea Chira a sustinut concerte în Austria, Belgia, Cehia, Corea, Franța, Italia, Germania, Portugalia, Șerbia și Turcia. În producțiile muzicale Hundertwasser și Sisi - die Seele einer Kaiserin, tânăra naista a colaborat cu muzicieni austrieci și a avut reprezentații în Pygmalion
Zilele Festivalului Internațional de jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105600_a_106892]
-
exemplele și poveștile de succes și, va recupera poate, multe absențe. Cu Woody Allen Luminița Arvunescueste una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului nostru, un nume care a dobândit, în timp, notorietate. A absolvit Secția de Muzicologie - că șefa de promoție - la actuala Universitate Națională de Muzică din București și are un doctorat obținut cu Summa cum laude în domeniul Jurnalismului muzical. Este angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990 - specializată în Muzică de Operă - iar
Seratele muzicale OPERA FANtastica la Muzeul Colecțiilor de Artă Lumnița Arvunescu în dialog cu Laura Tătulescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105673_a_106965]
-
cu suita de valsuri Dunărea albastră scrisă de Johann Strauss Fiul”, apreciază dirijorul. Daniel Jinga este Maestru de Cor al Corului Operei Naționale din București și Dirijor Principal al Orchestrei Simfonice Muntenia din Târgoviște. A urmat cursurile Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, la Universitatea Națională de Muzică din București. În 2003, a obținut diploma de licență, susținând lucrarea cu titlul Muzica liturgică romano-catolică după Conciliul Vatican II. Între 2003 și 2004 urmează cursurile de master (Stilistică Dirijorală - Dirijat Cor
Dirijorul Daniel Jinga lansează CD-ul „Rapsodiem" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105714_a_107006]
-
Adt Dirijorul german Christoph Adt este o prezență binecunoscută publicului din studioul de concerte „Mihail Jora”, colaborarea cu cele două orchestre ale Radio-ului datând din 1994. Bucurându-se de o pregătire muzicală deosebită, Christoph Adt a studiat vioara, canto, muzicologia. A descifrat tainele Dirijatul de orchestră sub îndrumarea profesorilor Thomas Ungar și Ferdinand Leitner. În 1987 a câștigat concursurile de dirijat de la Lugano și de la Hamm, după care a devenit dirijor-asistent al lui Aldo Ceccato la Orchestra Radio din Hanovra
Acorduri magice la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105779_a_107071]
-
Good Design Doesn't Date. Expoziție, conferințe și party aniversar dedicat designului românesc Luminița Arvunescu este una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului nostru, un nume care a dobândit, în timp, notorietate. A absolvit Secția de Muzicologie - ca șefă de promoție - la actuala Universitate Națională de Muzică din București și are un doctorat obținut cu Summa cum laude în domeniul Jurnalismului muzical. Este angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990 - specializată în Muzica de Operă - iar
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]