614 matches
-
stat în pușcării comuniste. Colegii nu au vrut. Cine o știe pe Alice Voinescu? Cine o știe pe Florica Neagoe? Bine că-i știm pe Lascăr Catargiu și o întreagă șleahtă de conservatori, pe făcăturile actuale, pe orice purtător de nădragi care a avut un picuț de putere sau a tras cu tunul în direcția propriei armate. Mircea: Cizelează-te! M-ai întrebat într-un e-mail ce am mai făcut în facultate, în afară de îngropat morți. Îți spun acum: am citit, Mihaela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
înainte: Stai! o friptură bună, și totul s-a sfârșit! Și o ciorbă! O ciorbă și o friptură! Asta e! Și chem pe Marin, și treaba e gata! Pe onoarea mea! Și rămase în fața crâșmei, cu mânile în șolduri, cu nădragii largi umflați ca de vânt, privind fericit în urma mea, pe când eu mă cufundam repede pe Corbul meu în umbrele Bărăganului, spre asfințitul șters, aproape stâns. A doua zi pe la toacă, cum descălecai, Sandu se repezi pe ușa crâșmei ca izbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu o voce de ștrumf, chiar dacă nu se bărbierea. — Am visat că eram acolo, și doar la gândul ăsta mi s-a făcut rău... — Nu sunt așa cuvintele... —L-am întâlnit pe croitorul Quigley, croitorașul cel mai abil, îmi cârpea nădragii când trăiam la Spancil Hill. Brusc a lăsat vocea de ștrumf și a început cu elan. — Dar acum nu-mi mai cârpesc nădragii. Când se tocesc, am un nou șiretlic. Îmi iau o pereche nou-nouță De la Banana Repub-a-lik. —Uraa! am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
rău... — Nu sunt așa cuvintele... —L-am întâlnit pe croitorul Quigley, croitorașul cel mai abil, îmi cârpea nădragii când trăiam la Spancil Hill. Brusc a lăsat vocea de ștrumf și a început cu elan. — Dar acum nu-mi mai cârpesc nădragii. Când se tocesc, am un nou șiretlic. Îmi iau o pereche nou-nouță De la Banana Repub-a-lik. —Uraa! am zis, bătând din palme și încercând să fluier. Mai vreau! S-a ridicat pentru strofa următoare. —Și dacă Anna-și rupe nădragii... Și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mai cârpesc nădragii. Când se tocesc, am un nou șiretlic. Îmi iau o pereche nou-nouță De la Banana Repub-a-lik. —Uraa! am zis, bătând din palme și încercând să fluier. Mai vreau! S-a ridicat pentru strofa următoare. —Și dacă Anna-și rupe nădragii... Și-a întins brațul cu un gest dramatic... Nu merge la croitorul Quigley loco. Pentru nădragi cu dichis în culori faine Merge la Club Monaco. Mai au și bluzițe și genți și giu-va-iere Și multe alte lucruri faine. Am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Banana Repub-a-lik. —Uraa! am zis, bătând din palme și încercând să fluier. Mai vreau! S-a ridicat pentru strofa următoare. —Și dacă Anna-și rupe nădragii... Și-a întins brațul cu un gest dramatic... Nu merge la croitorul Quigley loco. Pentru nădragi cu dichis în culori faine Merge la Club Monaco. Mai au și bluzițe și genți și giu-va-iere Și multe alte lucruri faine. Am auzit că sunt la prețuri rezonabile Și-mi pare rău că nu rimează. —Bravo! am strigat. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
un râu cu acest nume izvorăște de acolo. Locuitorii regiunii aparțin unui trib berber de temut, Zanaga. Sunt oameni robuști; poartă o tunică din lână pusă direct pe piele și își înfășoară în jurul gambelor niște cârpe care le servesc drept nădragi; și vara, și iarna umblă cu capul descoperit. Nu-i pot totuși descrie pe acești oameni fără să amintesc de un lucru de necrezut ce poate fi văzut la ei și care îmi pare a ține de miracol: o enormă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
erau numeroase la Bulak, iar unele erau chiar foarte confortabile, numai că eu țineam să ajungem în portul Alexandria sub emblema suveranului, căci fusesem avertizat de niște prieteni asupra dificultăților întâmpinate la vămi. Unii călători erau scotociți până și-n nădragi, la sosire ca și la plecare, de funcționari chițibușari care puneau taxă nu doar pe marfă, ci și pe dinari. Dacă evitam această neplăcere, nu puteam decât să apreciez și mai bine măreția acestei cetăți antice, întemeiate de Alexandru cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu-i așa? Sissy Skolimowsky e programată la ora patru și doar știi cum e ea. Știam cum e Sissy Skolimowsky. Era campioana mondială. Așa că m-am echipat în camera alăturată. Tricoul de un roșu turbat ca al unui baterist, nădragii oribili ai lui Fielding (nu era vorba de pantaloni de tenis, lua-i-ar dracu: erau niște bermude strâmte, în carouri), șosete negre, tenișii mei plesniți și copți... New York-ul, așa cum cred că am mai spus-o, reprezintă o breșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu încape nici o îndoială. Revoluția bolșevică nu era ceva nou pentru mine - din câte știu eu, a fost un mare tărăboi acolo și o reașezare a lumii, cândva, pe la începutul veacului. Dar chestia asta cu alegoria m-a prins cu nădragii-n vine. Am ascultat-o mai departe pe Martina. Calul ăla mare, Boxer - el reprezenta țărănimea, dacă vreți. Micul Squealer - el nu era pur și simplu un porc, era propagandistul Molotov. Știam că Molotov fusese redactorul Pravdei prerevoluționare? Nu. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
manifestând un dezgust civic. — Scuzați-mă, am spus eu. Doriți niște bani. Uite - luați niște bani. L-am văzut pe împuțitul de pește care le avea în custodie. Un asiatic care aștepta nervos lângă colțul cafenelei, cu zâmbet, dinți și nădragi la fel de largi ca aripile unui rechin, în timp ce prin buzunarul strâmt, demodat, se reliefa ca o sulă un șomoiog de parale. Am ceva de spus: Selina clocește ceva. Asta e teoria mea. Da, Selina pune ceva la cale. Pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
toți știau să spună nu e gheață. Și iată-ne pe toți mergând acasă. Fete în tricouri largi și blugi retezați, sau uite altele îmbrăcate într-o parodie de costum indigen superfeminin, alcătuit din volane și pliseuri, cucoane înfoiate în nădragi strâmți de catifea reiată, și o inflație de pistrui revitalizați, brutele blonde bâțâindu-și torsurile în bar, dând astfel viață idealurilor de grație masculină - gorila cu mustăți. E băutură câtă vrei și bani de aruncat, grămezi. Refamiliarizați cu propriile trupuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de mână și m-a condus jucăușă în dormitorul ei, sala oglinzilor, cum îi spune ea. Cred că s-a strecurat o greșeală. Probabil că mă confundă cu un alt tip. În clipa următoare era goală și trăgea la catarama nădragilor mei uimiți. În clipa asta m-am prins de ce se întâmplă și am preluat comanda. Las-o baltă, Butch, nu poți s-o faci. Nimeni nu poate, nici chiar tu. Mi se pare mie că încearcă să-și aplece capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fost sinceră. Desdemona n-a făcut-o niciodată - nu, niciodată. * Deci am intrat într-un proces de schimbare, sau așa ar trebui să fie. Am un metru optzeci și nouăzeci de kilograme. Arăt ca un malagambist, cu haină largă și nădragi din piele de șarpe, cu șosetele de culoare deschisă și pantofi din velur negru, părul de o nuanță imprecisă, pieptănat peste cap, cu fața buboasă și solzoasă, o față de șarpe gras, capabil de supunere spontană, de revoltă spontană. Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-i duc pe copii la Balkan Coffee Shop de pe Fifty-Third Street... Pentru început am avut parte de o mică gâlceavă provocată de echipamentul neprotocolar al ui Spunk (de fapt era mai elegant decât îl văzusem eu vreodată: cămașă de mătase, nădragi de prima calitate, pantofi de piele), dar am plasat un cincizeci în mâna larg deschisă a directorului care ne-a sifonat într-un separeu de lângă bar. Ar fi trebuit să-mi dau seama că se întâmplă ceva atunci când Spunk a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lor. Pielea îi este precum calota ce îmbracă un singur mădular. E ca o erecție, ca o sulă așezată pe mine... Și-atunci... de ce spaima, de ce rușinea? Știi că nu mă voi simți bine până când nu voi fi iar în nădragii mei. Ar trebui să fiu în chiloții mei, nu într-a ei. Dar uite-o, acum s-a ghemuit cu câte un sân în fiecare mână. Nu-l poți învăța pe un câine bătrân șmecherii noi. Dar Selina are licență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a părut. Mutările lui sunt de așteptare - dar așteptare pentru ce? Am făcut tot ce m-am priceput mai bine pe acest câmp de forță în pătrate. Martin putea să aștepte cât avea chef: se va trezi cu negrele în nădragi fără să prindă de veste. Când calul o să fie plasat cum când, voi da iama drept în mijlocul apărării lui. Da, eu și cu turele mele o să-l facem praf. S-ar zice nu că l-am prins bine, ci splendid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
trecut printr-o fază în care așa mă și purtam. Imediat după... neînțelegerea mea cu... Dimensiunile Interioare. Și cu Liv. Am alergat odată prin oraș cu mădularul atârnându-mi pe-afară. Mi-am vopsit nasul în albastru. Am stat cu nădragii pe vine și am tras vânturi în fața femeilor. Biată făptură cu multe fețe care eramă Care sunt. Atunci voiam să dovedesc ceva. Că pentru mine ei nu contau. Că insula nu conta. Că nimic nu conta. Problema era că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și eu foaia de nu se vede. Dumnealui i-a fost greață să se apuce de scurmat pământul ca noi ăștialalți, proștii. A urmat la oraș școala profesională de croitorie. N-a rămas acolo, că nimeni n-avea nevoie de nădragi cu un crac mai scurt sau mai strâmt decât celălalt. N-ar fi nici o rușine să te faci croitor, dar să nu ai pic de drag de pământ și s-o lași pe mă-ta să muncească grădina din curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a păcălit ăsta.” Dar Blondul nu crezu. Se năpusti iar pe mal, Își lepădă țoalele și se tăvăli prin nămol, apoi se bătu peste șale cu un mănuchi de buruieni. Ăi din apă râdeau de el: „Pune-ți, mă, dracu’, nădragii pe tine, că ți se vede baritai scula și ne speriem! Vai de mine: are cel puțin doi milimetri jumate! Și nu ne mai arăta curu-ăla alb, că, cine știe, ne face poftă și ni se scoală vreo idee!”. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ies În față și să-i dirijez pe ceilalți când cântau. Adică să țin ritmul cu un bețișor vopsit În alb. Și m-a pus să fac trebușoara asta chiar când era acolo maimuțoiul ei chelios și cu dungă la nădragi. Mă Înroșisem și mâna cu bățul alb bătea aerul aiurea, În contratimp. Noroc că nu ținea nimeni cont de indicațiile mele și fiecare cânta În legea lui de se zgâlțâiau ferestrele Înalte ale odăii. Am hotărât atunci că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că o să rezistați mai mult În faptul trebii...”. Înăuntru, fiecare fată lucra cu metodă. După ce băiatul de deasupra se dezlănțuia și se deșerta, strângând-o În brațe de să-i ia răsuflarea, cobora din pat și, În timp ce acela Își trăgea nădragii, prindea ligheanul Între glezne, se apleca din genunchi și se clătea. Striga către ușă: „Altul!”. Soldatul intra. Ea smulgea prosopul, Îl așternea pe pat, se așeza pe el și depărta genunchii. Trecuseră demult de șase, dar fetele nu protestaseră. Câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
plecase de acasă, Îndemnat de mamă-sa. Îl trimisese să Învețe meserie la oraș, la o școală de ucenici. Maică-sa, muta, altceva nu Înțelesese: el voise să urmeze la liceu, nu să ucenicească și să se facă croitor de nădragi și fuste. La școala din sat fusese un elev cuminte, liniștit și silitor. Nu luase niciodată bătaie cu nuiaua la palmă. Câteodată, În preajma Eleșteului venea și se așeza Daie Gulu, ăl despre care se zicea că nu poate să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o odaie fără geam. Când se Întorsese de la Cazan, nițeluș afumat - așa cum Îi șade bine oricui Își face rachiul -, tatăl nu zisese mare lucru. Mormăise din când În când la spusele femeii, se ridicase și-și desfăcuse cureaua lată de la nădragi. Intrase În odaie și-și altoise temeinic odrasla. În acea noapte Baronu dormise În pod, pe un maldăr de țoale vechi, pline de praf. Vieru nu pățise nimic. Se dusese acasă vesel ca un cintezoi și povestise cum căpătase el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
demon coborât din stele, să coasă, să Înfășoare sarmale, să lucreze la gherghef, să facă o nemaiîntâlnită În altă parte plăcintă cu griș, să coacă pâine și cozonaci, să cârpească, folosindu-se de un fel de ciupercă din lemn, ciorapi, nădragi ori cămăși, să pună Între foile de cocă nici mai mult, nici mai puțin decât se cădea din dovleacul ras și călit În unt. Acolo Își petrecuse bunica cel mai frumos an din lunga ei viață, Între zidurile mănăstirii - cetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]