1,281 matches
-
așteptând să curgă Spre tine râu de liniște, cuminte, Ai dăltuit pe-o stâncă legăminte Și-ai lăsat visu-n mare să se scurgă? Cu-albastre unde, te-ai iubit vreodată, Ți-au plâns sub tălpi nisipurile ude Când alergai printre năluci zălude Să strângi în brațe marea despuiată? Te-ntreb așa, fiindcă iubesc amurgul... Când astrul zilei lin coboară-n ape Și stelele se pregătesc de-agape Vreau doamnei mări atunci să-i fiu aproape. Când logodiți cu valurile-i surde
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
gardă,incăperile de tortură,încăperi care m-au îngrozit văzând uneltele care foloseau la supliciurile bestiale la care erau supuse victimile.Metode crâncene, inventate pentru ca victima să moară, greu în chinuri groaznice.Și astăzi îmi trec prin ochii minții acele năluci ale trecutului din Evul Mediu, ale căror chinuri le văd și ale căror țipete de durere le aud.Răceala lungilor coridoare de marmură a simțit-o și Giordano Bruno. Am vizitat și locul unde a fost schingiuit în timpul inchiziției,pentru
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
al tău chip vag revine, Cu o rază se joacă-așteptând cuibărit. N-am curaj nici măcar să-ți ating amintirea, S-ar putea risipi prin fantasme târzii, În regrete subtile-mi îmbrac amăgirea, Sub rugină se-ascund clipe dulci, sidefii. Simt năluca luminii pe fruntea tristeții - Surogatul de astru candid, revocat. Mă apasă pe umeri, cu teamă, pereții, Căutând răsăritul pe veci translocat. Prin ferestre de gând se strecoară durerea, Ocolind bariera-n popasul târziu. Evadând din trecut, n-am ajuns nicăierea
AMURG SĂLCIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368524_a_369853]
-
dinlăuntru iubita care mă năștea cădeau miresmele-n adâncuri și-adâncurile înspre ea [19] Și într-un cer pustiu si antic în care veșnic tot ningea numai ninsoare și ninsoare nici o lumină nici o stea [20] Și iar plecam asemeni unei năluci fosforice pe zare asemeni unui viscol straniu de suferinți mistuitoare [21] Ana, strigam, pierduta lumii în veci străină și mireasă mă lasă să ating cu fruntea mormântul care nu mă lasă [22] Prin care-asemeni unui astru străbat pustiile sperând într-
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Acasa > Impact > Relatare > MĂRȚIȘOR-12 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul XVI Mărțișor vorbește cu Soare-Împărat Prin peretele străveziu al cuptorului, siluetele lui Mărțișor și Norocel se zăreau ca două fantome, năluci agitate ce se mișcau de colo-colo prin ceața alburie. Strigau disperați, dădeau cu pumnii în pereții cuptorului și erau într-o permanentă mișcare. Peisajul acesta îi dădu fiori căpitanului Foc-Nestins, care ordonă căpcăunului din zona apropiată: - Ce te holbezi? Scoate
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
lăsat purtat Și printre palmieri visând mă urmăreau priviri agile Oh !... ce-am iubit... aceea m-a trădat Mă-mpresura cu vorbe gura ta cea dulce Veninul tău ... ce gust de miere - avea Și chipul tău, în mintea mea născând năluce În părul meu, o pasăre aspidă îmi cânta Ce fier trecut-a peste părul meu și m-a ucis Și ochii mei de ce-au orbit în plină zi Ce limpede izvor secat-a-n mine - nchis Și plâng întru
SAMSON ŞI DALILA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366800_a_368129]
-
și terminată. Își trag răsuflarea înainte de final. Câteva oscioare, o țeastă, cam asta a mai rămas dintr-un tânăr care avea atunci, când s-a săturat de viață, vreo 35 de ani. Căzuse dintr-o căruță când caii au prins nălucă și s-a lovit la șira spinării. A stat o vreme în spital și s-a întors acasă într-un cărucior cu rotile. Nevastă tânără; jale mare! Noroc că nu aveau copii. La început, bărbatul urla prin curte de nenorocirea
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
nu-și facă griji. Dacă oficialitățile o ridică să nu se opună. Bunicul o va recupera în modul său specific! Are „relațiile” sale! - zâmbi cu subînțeles bărbatul. Iar dacă apare în miez de noapte la conac un conte travestit, acea nălucă este ruda mea care vine după caleașcă pentru păstrare la loc sigur. Venindu-le dor de efervescența pariziană, se reîntoarseră în istoricul oraș de pe Sena. Într-una din seri, tânăra familie urcă în Turnul Eiffel. De sus se desfășura o
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fauna Scribilor (Jocul cu măști) Președintele absolut(creat de Dumnezeu și trimis pe pământ) Vicepreședinții - scriitorul filozof - scriitorul moralist - scriitorul religios Scriitorul consacrat - Criticul literar absolut Tânăra poetă (Cetatea spiritului bântuită de năluci care prelungesc agonia și delirul celor care o patronează-este locul de acțiune) Actul I Președintele absolut: Eu sunt una dintre marile minți, inelul purtat de Dumnezeu , am fost înfiat spiritual, vorbind, de Dumnezeu, dar știu că diversitatea faunei răului de
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
Ce-s în spume îmbrăcate, Cu o luntre de blândețe, Vieții să-i mai dau binețe! Trec de nori și de furtună Mă pitesc sub clar de lună Și spun simplu: -Noapte bună! Stelelor ce mă privesc... Trec așa că o nălucă Și mă ia un dor de ducă... De o oază de verdeață Dintr-o bună dimineață! Trec prin cerul meu de vise Când ferestre stau deschise În cuvinte-raze-calde, Când tăcerea încă arde... Trec de munți și trec de ape Și-
TREC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367668_a_368997]
-
mare pescar în viață, dar iarna, la copcă? Brrrr, mulțumesc, nu! Prefer când soarele își aranjează mustața în luciul apei, când rațele se bălăcesc la marginea stufului de pe malul celălalt, cînd în apa mică și caldă de la picioarele mele sticlesc nălucile de argint ale puietului, când apusul e ca o pată de sânge rămasă pe omăt la Ignat... Ignat, iarnă, îngheț... Nu! - Nene, nu merg nici bătut! Abia ajung la magazin, să iau pâine! Dar unde mergem? Întreb de curios! - La
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
pe față și după aia mergem în bucătărie să mănânci. - Săr' mâna, tanti Marioara. Chipul din oglindă mi-e străin. Nu sunt eu...sau poate sunt doar acum. Mâine vreau să privesc o fată în oglindă...acum, aici, e o nălucă, un mit, o poveste. Din această poveste mă voi hrăni. Din această poveste am învățat și voi învăța mereu să fiu verticală. Nu rușinea ne oferă înțelepciune ci felul cum o accepți, cum o înfrunți, cum te îmbraci cu propria
ULTIMA PARTE AUTOR DORINA SISU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367161_a_368490]
-
fiindcă părul lui din frunze maure, seamănă cu părul iubitului. Aș sta pe bancă, ore în șir sub umbra lui să-l văd cum își gătește în adierea vântului frunză cu frunză, parcă cântând din violină, un cântec topit în năluci de doriri nebune. Acum, spre sfârșit de mai, sub viforul de tufe galbene-nflorite și iriși pastelați, sau cearcăne de flori deja trecute, privesc de pe această bancă, nestăpânita apă, urmându-și drumul pe lânga malurile înverzite, sau pe lângă unele dumbrăvi
MESTEACĂNUL, ESTE SIMBOLUL MEU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367273_a_368602]
-
iar hoinar,/ Pașii nu-mi știu-ncotro s-apuce!” În ansamblu, cartea Apostol fără nume este o carte tristă, care dezvăluie trăirile autoarei într-o lume nebună, numai bună de legat, o adevărată junglă, în care oamenii rătăcesc precum niște năluci prin locuri întunecate și întinate. Omul, asemenea celui de zăpadă, este rece, înțepenit de gerul lăuntric ce-i intră-n oase, trist și singuratic „Și ninge... ninge enervant... tulburător.../ Cu viscol șuierând, nămeți mă doboară.../ Zăpadă-n suflet, în gânduri
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
agite. Se mai desface visu-n coarnele de cerb, Iar zarzării desprind petale-n jurul meu. O îndoială bântuie în orice verb, Și amândoi tăcem de-a valma, tu și eu. Vine iară bezna, cu ghearele-negrite, Pe ziduri vechi horesc informele năluci. Trag Ursa Mare cai, cu focul în copite, Și pulbere de stele se înalță vălătuci, Tu te vei ascunde în mica poezie Pe care ți-am încrustat-o într-o seară. Pe un pătrar de lună albastră-argintie, Iar tu te
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
agite.Se mai desface visu-n coarnele de cerb,Iar zarzării desprind petale-n jurul meu.O îndoială bântuie în orice verb,Și amândoi tăcem de-a valma, tu și eu.Vine iară bezna, cu ghearele-negrite,Pe ziduri vechi horesc informele năluci.Trag Ursa Mare cai, cu focul în copite,Și pulbere de stele se înalță vălătuci,Tu te vei ascunde în mica poeziePe care ți-am încrustat-o într-o seară.Pe un pătrar de lună albastră-argintie,Iar tu te-ndepartai
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
care îl știe filtraˮ. Înainte de cuvântul sărbătoritului, Ioan Nemeș i-a închinat două inspirate epigrame. T. Mândruțiu a încheiat momentul cu lectura câtorva poeme, îndelung aplaudate. Dr. Mihai Ganea s-a prezentat înaintea publicului cu proaspătul său volum de versuri, „Năluca nopțiiˮ, din care a recitat, acompaniindu-se la orgă electronică, un grupaj de poezie, după un preambul semnat Al. Florin Țene. I-a stat alături Virginia Paraschiv care, cu emoție și sensibilitate, a rostit câteva poezii din volum. Vasile B.
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
din raiul dorului apare ca o irizație de culoare peste bolta colorată ca o mare, iluzia ce se zbate ca un semn adus de un frumos etern- și doar el curcubeul știe să ne apropie de împărăție. Timp neumblat de nălucă pe cerul închis într-o nucă, un val nemăsurat privit de un orb vindecat apropiat de o clipă. Am uitat să privesc prin ispită. Referință Bibliografică: Curcubeul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2234, Anul VII, 11 februarie
CURCUBEUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368795_a_370124]
-
fost ori de câte ori au avut lipsuri sau greutăți. Am bătut la ușa locuinței lor și într‑un târziu a ieșit președintele de la Cooperația de consum. Între mine și acești oameni se crease un abis. Mă priveau ca și cum aș fi fost o nălucă. Nu mi‑a spus să intru, dar eu am intrat și i‑am rugat să mă ajute cu o mașină pentru a putea pleca în ziua aceea la oraș. M‑au refuzat și mi‑au spus că nu au timp
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
blondă planturoasa. - Beatrice? Blonda o măsura mirată: - Frumoaso, mă numesc Beaulah! Sau ai gustat prea mult whisky? Arăți teribil în seara asta.Te-ai aranjat pentru potul cel mare? clipi din ochi, complice Carol o privea fix, ca pe o nălucă. Încerca, să își limpezească mintea : - Toată lumea știe de receptie, numai eu nu? - Dragă, au fost trimise invitații la toată lumea. Mă mir, că nu ai primit. Nu te ai bine cu poștașul? Beatrice alias Beaulah prizase? Colega pe care o știa
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
Replica ei m-a tăiat adânc, ca un bisturiu. Am ezitat, neștiind ce să răspund. Am spus ceva nepotrivit? Dacă nu vrei...". Nu, e în regulă", am rostit, făcând un gest cu mâna prin fața ochilor, ca pentru a îndepărta o nălucă. Ajunși în apartament, am desfăcut o sticlă de Cola și m-am făcut comod. Începeam să văd femeia din ea, să-i intuiesc formele perfecte, rotunde, pe sub bluză, să simt cum instinctul mă acaparează, făcându-mă să nu mai simt
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
Nici bâlci și nici carnaval la marginea târgului străin Oșteanul aluneca în oglindă Pe cărți poștale punea vag amprente de bocanci osteniți Mut aștepta orele să se petreacă Prin gânduri îi trecau mumii de demult țipete secate, înfipte-n munte năluci fluide ale celor rămași departe, pe unde trecuse, departe trimis la datorie de politicieni contaminați de brașoave - De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Patru cercuri din argilă Văpăi și dănțuitori în iarnă Renaștere din răposați În codru
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cu cai Se trecuse măicuța; o petreceau Doi copii - Cireșul bunicii Elisa ploua cu petale în gradina cu pomi roditori și pisici de pripas - Bunica încărcată cu daruri urcase în nouri înainte de hram După o demolare pripită și stearpă cu năluci ca mirese pe mozaicul nins în orașul cu pretenții și cale ferată De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Înainte de cununie ursul, morunul, vulturul, castorul, munți cu păduri aur neprihănit la soare-răsare Toți dănțuiau peste fâșii azurii Dâre
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
antice săli când ploaia lovea florile reci când lumina se îneca în întuneric, Tineri țanțoși ieșeau la vedere de-a lungul zidului de promenadă Neștiutor, el aluneca prin coridoare să dispară în volume cu praf bizantin pășea pe mozaic din năluci de ocazie departe în Sala Pașilor Pierduți De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Căluțul de legănat meșterit din lemn Căluțul de legănat meșterit din ipsos Sunătoarea cocuței meșterită-n argint Sunătoarea cocuței meșterită din plastic Împrăștiate pe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Niram, pretexte, evocări, trimiteri înspre contemporaneitatea și intimitatea pictorului. Să privim acum Legea relativității niramiană. Pe o structură din lemn, asemănătoare cu un șasiu pictat pe dos, descifrăm tripticul evocării perfecțiunii formale. În centru, doi bărbați descărnați, cu aparență de năluci, cercetează pe orbește (aluzie la geamăna Sculptură pentru orbi) anatomia unei muze adormite, frumusețea reală a Modelului. În dreapta, de veghe, în semiîntuneric, vedem frumusețea Operei (chipul de bronz lucitor al Domnișoarei Pogany). În stânga, portretul „clasic” al pictorului (ca un Narcis
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]