467 matches
-
a Canoanelor și condamni cu ușurință pe cei ce se incinerează, care nu fac altceva decât să-și purifice acest trup păcătos, căruia Mântuitorul Christos nu-i da nicio valoare, El prețuind în totul numai sufletul? De ce atâtea legende, atâtea născociri nesăbuite, transmise credincioșilor de sub "sincera" (!!) voastră păstorire în numele lui Dumnezeu [...]?"170. Concluzia preliminară era că o biserică cu asemenea preoți nu era decât un organism fără viață, nemaiservind adevărul, ci doar propriul interes, ținând voit poporul în bezna ignoranței. Șerboianu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ivirea focului,a cărui acțiune rapidă de descompunere întrecea lenta acțiune a aerului, soarelui, apei și pământului, începu practica incinerațiunii parțiale sau totale a cadavrelor omenești, iar îngroparea sau înhumarea este cea din urmă metodă de nimicire practicându-se după născocirea și perfecționarea uneltelor de săpat. Iată deci, în rezumat, diversele feluri de nimicire ale corpului omenesc: 1. Expunerea corpului în aer liber, acțiunii solare ori pradă fiarelor sălbatice. 2. Aruncarea în apă. 3. Incinerațiunea parțială sau totală. 4. Înhumarea sau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-l aduci jertfă pe brațele înroșite de foc ale acestui idol, pe care tu în ignoranța și rătăcirea ta îl socotești Însuși Dumnezeu, apoi aceasta nu este cel mai desăvârșit semn de credință și pietate? Dar, ca să spulber pentru întotdeauna născocirile adversarilor cremațiunii cum și afirmația că "arderea este lucru diavolesc" că "Dumnezeu nu-I place acest fel de nimicire a omului" etc. deși în crematoriu nu se bagă oamenii de vii, ca odinioară, ci numai cei morți, voi reda textul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sacră, III, 6, 1936, pp. 2-3) Cremațiunea și religia creștină. "Tradiția" (XIV) În biserica creștină, afară de ortodocși și catolici, cari socotesc tradiția ca sfântă, toate celelalte confesiuni o repudiază motivând excluderea tradiției pe faptul că aceasta ar fi o simplă născocire a înaintașilor noștri, care prin repetare a devenit "obișnuință", iar obișnuința "lege". Ribot, în a sa "La Psichologie des sentiments" pag 141 spune: Dacă sunt chipuri originale de gândire, sunt chipuri originale care se impun, creând o contagiune și contagiunea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
creând o contagiune și contagiunea este o caracteristică a mulțimilor". În adevăr, mulțimea adeseori fără mult efort de gândire își apropie "chipuri originale de simțire", cărora le acordă cea mai largă venerație, ajungând prin a fi stăpânită de însăși aceasta născocire. Chiar dacă născocirile sunt bizare, vulgare sau amorale, ele capătă putere de lege prin voința colectivă a mulțimii și pot dăinui secole întregi, în ciuda tuturor oamenilor de știință și a oricărui progres. Este locul binevenit, ca să amintesc aici o poveste, găsită
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
contagiune și contagiunea este o caracteristică a mulțimilor". În adevăr, mulțimea adeseori fără mult efort de gândire își apropie "chipuri originale de simțire", cărora le acordă cea mai largă venerație, ajungând prin a fi stăpânită de însăși aceasta născocire. Chiar dacă născocirile sunt bizare, vulgare sau amorale, ele capătă putere de lege prin voința colectivă a mulțimii și pot dăinui secole întregi, în ciuda tuturor oamenilor de știință și a oricărui progres. Este locul binevenit, ca să amintesc aici o poveste, găsită într-una
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
spus amănunțit povestea de mai sus, pusă la cale de el însuși, conchizând: Vedeți, Măria Voastră, rezoluția problemei date: Oamenii sunt aceia care fac obiceiurile, iar obiceiurile stăpânesc pe oameni!" Încercați acum să spuneți poporului că totul a fost o născocire sau punere la cale și veți vedea că întreg poporul se va revolta și nu ne va crede pe niciunul. (Flacăra Sacră, III, 7, 1936, pp. 3-4) Cremațiunea și religia creștină "Tradiția" (XV) În capitolul XIV, din numărul precedent al
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
va revolta și nu ne va crede pe niciunul. (Flacăra Sacră, III, 7, 1936, pp. 3-4) Cremațiunea și religia creștină "Tradiția" (XV) În capitolul XIV, din numărul precedent al acestei reviste arătam că tradiția în genere, are la origine o născocire a strămoșilor, care prin repetare a devenit "obișnuință" iar obișnuința "lege", "datină" sau "obicei". "Legea" aceasta, încredințată și trecută din tată în fiu, fie prin viu grai, fie prin scris, se numește "tradiție". Tradiția a jucat și joacă un rol
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Voiți dovezi? Sunt sute de mii! Iisus a fost lipit pământului. Clericii noștri însă își fac un ideal din bogăție. Iisus mergea pe jos. Clericii noștri umblă cu trenul, cu automobilele și cu avioanele, contra cărora au luptat, ca fiind născociri diavolești. Iisus, Își recrea trupul în rugăciune și sub măslinii de la Ghetsimani, aspirând aerul dătător de viață. Clericii noștri din contră, își recreează trupul făcând politica diverselor partide și aspirând fumul tutunului, contra căruia odinioară au luptat pe viață și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
timp părăsește arta și se devotează în totul carierei didactice, unde funcționează timp de 35 de ani, jertfindu-se ca o vestală, pe altarul nevinovăției acelor prunci, cărora le-a fost mamă iubită, sprijin și mare mângâiere. Înlăturând vorbăria și născocirile nereale ale unor mari pedagogi, Eliza Conta și-a adus aminte de cuvintele Marelui Dascăl și Mântuitor Christos, care spusese: "Lăsați copii să vină la mine, căci a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu". "Îi las, și-a zis
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a Canoanelor și condamni cu ușurință pe cei ce se incinerează, care nu fac altceva decât să-și purifice acest trup păcătos, căruia Mântuitorul Christos nu-i da nicio valoare, El prețuind în totul numai sufletul? De ce atâtea legende, atâtea născociri nesăbuite, transmise credincioșilor de sub "sincera" (!!) voastră păstorire în numele lui Dumnezeu, pe care voi înșivă îl supărați și îndepărtați de la voi, în tot momentul, prin acțiunile voastre? Atâta timp, cât o biserică nu slujește "Adevărul", biserica aceia este un organism născut
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a omenirei nu diferă de cea individuală, decât mai ales prin durată; încolo, același zbucium, aceleași ciocniri de idei și revoluții periodice, aceiași nestabilitate a spiritului omenesc. Ceia ce însă dă religiei caracterul de adevăr divin iar nu de simplă născocire omenească, așa cum adeseori susțin ignoranții și rău voitorii ori criticii de ocazie, este fondul comun de sentimente și idei religioase care se găsește la întreg neamul omenesc și care nu diferă decât de felul de manifestare externă și prin puterea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
iertăm pe toți și rugăm pe bunul Dumnezeu să-și aducă aminte de toți aceștia, cărora cel necurat, le-a sădit ură și vrăjmășie în sufletul lor și să nu le răsplătească lor după faptele lor și nici după vicleșugul născocirilor lor”. Apoi le răspunde printr-o cuvântare ținută în Senat la 14 decembrie 1926, care a fost publicată în broșură, la Imprimeria Statului, în 1927, cu titlul În contra calomniilor, iar în 10 octombrie 1932 a rostit un discurs în același
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
locul în care nu se găsea nici urmă civilizație. Acolo, sus de tot, prăvălindu-se parcă din cer, o cascadă venea la vale pe pante împădurite, atât de vagă și îndepărtată că nu știa dacă era reală sau doar o născocire a minții și vederii sale. Nu erau sate, case, oameni... Doar păduri și stânci luminate de soare și apa vie, dură și albă. Privi plin de gelozie păsările care zburătăceau în jurul lui în căutare de firimituri: creaturile acestea micuțe, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
repetare. „milă față de mama dar nici o îngăduință: mama trebuie să dispară. râgâie; scapă pârțuri; le stâlcește în pâlnia spațiului dintre trompele uterine; pot să-mi închipui orice. Nimeni nu cumpără scornirile mele și n-are ce face cu astfel de născociri. Mi se va întoarce spatele. Mi se va zice că - zăbovind suspendat deasupra putorii - eu însumi încep să put de neadevărul de fragilitatea de lipsa de interes a viziunilor“ etc. etc. Ar fi o greșeală să considerăm publicarea unei asemenea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
copil, iar Adam și-a amintit vocile copiilor de la școală, care-și băteau joc de numele lui: De Willigen? De Willigen? și-a amintit suferința și rușinea resimțite pentru ceva de care nu era vinovat - Ma-la-ysi-a nu-i decât o născocire britanică! Este o Întreprindere În Întregime fictivă, creată de vechile țări imperialiste ca să destabilizeze atât Indonezia, cât și toate celelalte țări noi, independente. A fost inventată doar pentru ca Anglia, America și bunii lor prieteni la cataramă să continue să fie
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ești Într-o ureche. Uneori, i a spus el, uneori am același sentiment. Cred că trebuie să fi născocit toate astea. Ce să fi născocit? Totul. Orfelinatul, pe fratele meu, venirea la voi. Aș vrea eu să fie doar o născocire, dar știu că nu e. știi ce se zice, că amintirile pălesc odată cu trecerea vremii, că memoria slăbește. Ei bine, nu-i adevărat. Totul se limpezește. și revezi Întruna totul. Întruna. Încerci să fugi de amintiri, dar ele se țin
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
supralicitând, dar care nu a fost niciodată terminat - e demn de pomenit numai și numai din cauză că personajul static al stâlpnicului, de-a lungul anilor ce au urmat și în decursul unui anevoios proces de fermentare, s-a transformat într-o născocire mobilă, care, dintr-o perspectivă opusă -de la înălțimea cantului mesei - a aruncat și el blasfemii asupra lumii, însă în proză. Spre sfârșitul călătoriei mele în Franța am apucat-o pe un drum ocolit. Ca momeală pentru a călători în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ești într-o ureche?... Mai bine te leg cu șapte funii și te duc în cîrcă pînă acasă, decît să tremur de groază c-ai putea cădea în prăpastie. Ce sîntem noi, alpiniști? Dă-le-ncolo de comori și alte născociri! Nu ți-i de-ajuns c-am văzut toate minunățiile astea?... Las' c-or să vină să caute comorile cei ce se pricep să se urce pe firul de păianjen. Îi spun eu lui Nicanor și n-are rost să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
realiza adevărate creațiuni în materie! În ce mă privește, văzând că nu mai merge să lipsesc la anumite obiecte, am încercat o nouă metodă; aceea de a sta în clasă, fără să fiu ascultat. Ajunsesem la o adevărată virtuozitate în născocirea motivelor care să-i împiedice pe profesori să m-asculte, până când mă hotăram, în sfârșit, să-nvăț, sau credeam eu că pot obține un rezultat fericit. Căpătasem năravul acesta de la orele unor profesori ca Minciu, care țineau lecții searbăde și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
al Galeriei Pell/Mell, un loc unde, din întâmplare, unii o sfârșesc împușcați pe la spate. Din când în când. Nu, orice asemănare a personajelor cu persoane reale, în viață sau decedate, e pur accidentală. Ce se întâmplă aici e o născocire. Nimeni nu-i „cineva” real, cu excepția domnului Terry Fletcher. Spuneți-vă în continuare că e doar o poveste. Nimic din toate astea nu e real. Ideea vine din Anglia, unde studenții la arte se duc la poștă și iau vrafuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
smuls de pe pămînt și Înghițit de hăul unui găvan unde va trăi patruzeci de zile, aidoma spiritelor, după care se va Întoarce și va trăi supus legilor care domneau acolo. În acea poveste era atît insolit Încît era exclusă orice născocire, ceea ce chiar dovedea existența reală a lumii de dincolo și a vieții spiritelor.“ (Prințul N.D. Jevahov: Serghei Aleksandrovici Nilus. Scurtă prezentare a vieții și operei Novi Sad, 1930) . Stilul emfatic al acestei fraze stă mărturie În privința influenței pe care Conspirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
S-a dovedit că mai e nevoie și de un alt pas înainte, ca protecție nu împotriva guvernului, ci mai degrabă împotriva rapacității inițiativei particulare. Civilizația a devenit atît de complicată încît omul de rînd nu se putea apăra împotriva născocirilor viclene ale celor ce rivalizau între ei pentru banul lui. Drept care s-a întemeiat un sistem de tribunale ale Arsenalelor, cărora li se puteau adresa oamenii cînd se simțeau loviți în felul acesta. Cu coada ochiului, Hedrock observă că Împărăteasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mai termina și simțeam că nu mai puteam să suport. Și poate și mai mult m-a înfricoșat faptul că în acest timp nimeni din frizerie n-a întors privirea spre locul acela. Ca și cum tot ce vedeam și auzeam erau născociri ale imaginației mele. Pentru ceilalți, femeia aceea tăcea în continuare la garderoba ei sau plecase. Înțelegeți? Țipătul ei nu exista. În zadar țipa, nimeni nu vroia s-o audă. Inclusiv eu, de fapt. Căci în tot acest timp nu m-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mult timp să constat că roșcovanul luase într-adevăr stampa cu el. M-am întors și le-am spus, dar vorbele mele avură darul să-i înfurie și mai rău. M-au învinuit că-i mințeam, că roșcovanul era o născocire de a mea și că, la urma urmei, eu fugisem după îmblînzitor pe stradă; mai târziu, beat, îl înjunghiasem. Au început să mă amenințe și, înainte de a pleca, mi-au atras atenția pe un ton poruncitor să nu plec nicăieri
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]