811 matches
-
și pe apă, și pe uscat” (67). Confecționarea unei astfel de corăbii este o condiție pentru a lua prințesa de soție. Trecând proba pețirii, eroul se căsătorește, ajunge rege etc. Tot ca o probă a pețirii și tot o corabie năzdrăvană trebuie să construiască Väinämöinen. Am văzut mai sus că eroul mitic finlandez construiește o corabie, îndeplinind toate riturile și gesturile magice cuvenite : folosirea arborelui consacrat ca talpă a corăbiei, rostirea poveștii facerii lumii etc. (Kalevala, cânturile XVI și XVII). Înainte de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aibă nici o semnificație, fiind tratat doar ca „un episod plin de haz” (124, p. 137). în toate cazurile pe care le-am comentat, motivul se structurează după aceleași linii de forță. În timp ce lucrează la ridicarea unei construcții „speciale” (mănăstire, corabie „năzdrăvană”), eroul demiurg se rănește (la mână sau picior) ca urmare a comiterii unei (unor) greșeli rituale de construcție (82). În urma acestui excurs comparativ, motivul epic „rănirea lui Noe”, din legenda românească a potopului, capătă semnificații mito-simbolice inedite care, chiar dacă nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aur”, ci „pasărea măiastră” care, ca și prima, avea pene ce „străluceau ca oglinda la soare”. În basmul german, pe locul (și poate din lemnul) copacului la rădăcina căruia a fost găsită „gâsca de aur” s-a meșterit o corabie năzdrăvană. În basmul românesc, „pasărea măiastră” este adusă „de pe tărâmul celălalt” și pusă pe turla bisericii care se năruia întruna. Conform unei revelații onirice pe care a avut-o împăratul (tatăl celor trei frați), aceasta era condiția ca turla să nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Solomon putea descinde pe fundul mării cu ajutorul dracilor sau călare pe un pește mare (ca într-o legendă moldovenească), putea să întreprindă ascensiuni până la Dumnezeu sau călătorii prin aer pe spatele unei „păju- roaice” (12, p. 969) sau cu cai năzdrăvani sau, pur și simplu, pe un magic covor zburător. e) într-o legendă antică, Andromeda - fiica regelui etiopian Kephaios - este desemnată să fie jertfită unui balaur marin care pustia ținutul. Fecioara este salvată și monstrul răpus de Perseu, care zbura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au prezentat lucrări ca „Motivația și factorii motivatori. Studiu de caz realizat în cadrul „S.C. Ispat Sidex S.A. Galați” (Gina Luminița Chiosa), „Economia creativității” (Adina Cristina Tulbure), „Efectul utilizării strategiilor creative asupra personalității copiilor” (Florentina Zegrean), „Omul virtual provoacă filosofia” (Mihail Năzdrăvan) etc. Dintre lucrările prezentate în cadrul secțiunii „Management” reținem: „Managementul unei cariere de succes” (Larisa Iepuraș), „Management internațional” (Alexandra Eugenia Dinu), „Ambiental communication. Eco-management instruments” (Marilena Mironiuc), „Creativitate managerială la Casa Corpului Didactic” (Diana Melnic, Florica Paragină), „Decizii de proiectare și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Materializat în poetica baladescă a lui M., acest cult a determinat numeroase luări de atitudine polemice împotriva postmoderniștilor. Tradiția - Mihai Eminescu („zeul poeziei noastre, poate chiar Dumnezeul ei”), Ion Creangă („sublimul povestitor”), cărora le-a dedicat plachete aparte (Măria sa, Poetul, Năzdrăvanul Creangă, „Moșul...”, ambele din 1992), Alexie Mateevici („părintele limbii noastre”) - i-a impus o viziune asupra lumii hrănită din miturile fundamentale românești, o expresie folclorică limpede și adâncă, dar i-a indus și o anumită discursivitate retorică. Prin versurile sale
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
Tata, Chișinău, 1985; Tu, dragostea mea, Chișinău, 1987; Piesă pentru un teatru provincial, Chișinău, 1988; Vad, Chișinău, 1988; Soarele cel mare, Chișinău, 1990; Imne și blesteme, Chișinău, 1991; Floare Basarabie. Poeme după întâia moarte, București, 1992; Măria sa, Poetul, Chișinău, 1992; Năzdrăvanul Creangă, „Moșul...”, Chișinău, 1992; Al țării fiu... a fost badea Gheorghe Coșbuc..., Chișinău, 1993; Capul și sabia, București, 1993; Of!, Chișinău, 1993; Pomul materiei, Chișinău, 1996; Vad, Chișinău, 1998; Crucea, Chișinău, 1999; Veșnica teamă, Chișinău, 2001; Să mă iubești, Chișinău
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
universale: Prâslea cel voinic și merele de aur, Fata de împărat și pescarul, Balaurul cel cu șapte capete, Coman vânătorul, Ileana Simziana și Ciobănașul cel isteț sau Țurloaiele blendei, altele sunt specifice numai repertoriului românesc: Un basm mitologic (motivul boului năzdrăvan) și Fata cu pieze rele. Basmele lui I. reprezintă un bogat material de studiu pentru cunoașterea culturii noastre populare și pentru cercetarea comparativă a motivelor și variantelor în spațiul universal. Fondul general uman și larga lor accesibilitate au permis reintegrarea
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
care I. ocupă un loc, fie și înscris între limite ideologice care îl diminuează, în literatura pentru copii. SCRIERI: Să vă povestim despre noi, București, 1950; Vlăstar voinicul, București, 1950; Cum am devenit stahanovist, București, 1953; Inimoșii, București, 1953; Praștia năzdrăvană, București, 1955; Băiatul și noaptea, București, 1957; Cei de la Crisanta, București, 1960; ed. (O stea din toate e a mea), București, 1974; Faima detașamentului, București, 1963; Atențiune, Carolina!, București, 1970; Răpirea Mietei, București, 1977; Măr roșu ca focul, București, 1978
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
place să povestească cu umor, să-și folosească ingeniozitatea expresivă. SCRIERI: Bostanii, București, 1950; Grâu înfrățit, București, 1950; Oameni de nădejde, București, 1951; La noi pe Hălăuca, București, 1951; Bucurie, București, 1951; Balada Bicazului, București, 1951; Președintele, Iași, 1952; Oul năzdrăvan, București, 1952; Trandafir de la Moldova, Iași, 1952; Străvechiul Iași întinerește, București, 1953; Venea de la Moscova, București, 1953; Căruța cu cai, București, 1953; Macazul, București, 1955; Din neagra țărănie, București, 1957; ed. (Lumea lumilor mele), București, 1969; Iașul nostru, Iași, 1957
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
Brad de munte, Chișinău, 1970; De-a baba oarba, Chișinău, 1971; La marginea câmpiei, Chișinău, 1972; Freamăt verde, Chișinău, 1974; Să vezi și să crezi, Chișinău, 1977; Ochi de stea, Chișinău, 1979; Înălțimi constante, Chișinău, 1979; Simplu, Chișinău, 1981; Vorbe năzdrăvane, Chișinău, 1982; Ecoul de a doua zi, Chișinău, 1983; Zodia Inorogului, Chișinău, 1983; Mure din pădure, Chișinău, 1985; Din pragul casei, Chișinău, 1986; De cu zori până la iarnă, Chișinău, 1987; Oaspeți proaspeți, Chișinău, 1989; Dans de piatră, Chișinău, 1991; Viața
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
de fapt, cu toate ironiile, cu toate săgețile astea piezișe, o formă de adaptare la regim. Ovidiu Pecican: A fost și asta, iar eu l-am eroizat, probabil. Sanda Cordoș: Dacă nu cumva, În felul lui, Bulă a fost oița năzdrăvană. Acum, pe de altă parte, pe mine m-a entuziasmat textul, pentru că mi se pare că promovează niște instrumente de lucru care mă interesează și pe mine; ca și Ruxandra, am convingerea că le pot prelua. Apoi, e tonic gândul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rândunică, București, 1926; Nu mi-am plecat genunchii, Craiova, 1926; Visul lui Viorel, Craiova, 1926; Poezii. 1906-1926, București, 1928; Poezii. 1906-1936, București, 1937; A ciocnit cu ou de lemn, Craiova, 1943; Într-o noapte de Crăciun, Craiova, 1944; 4 gâze năzdrăvane, Craiova, 1944; Plugușorul jucăriilor, Craiova, 1944; Să nu minți, să nu furi, București, 1944; Poezii pentru cei mici, cu desene de D. Dăscălescu, București, 1957; Cățelușul șchiop, București, 1974; Țop-țop, cu ilustrații de Gabriel Bratu, Craiova, 1974; Poezii, îngr. Liviu
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
1985, 22; Cornel Cotuțiu, „Mânzul cu stea în frunte”, VTRA, 1985, 9; Adrian Dinu Rachieru, Miorițologie, „Crai nou” (Suceava), 1995, 11 noiembrie; Mircea A. Diaconu, Stanțe rustice, „Crai nou” (Suceava), 1996, 30 noiembrie; Rachieru, Poeți Bucovina, 175-177; Nicolae Manolescu, Oaia năzdrăvană și Hyperion, „Curentul”, 1998, 6 noiembrie; Th. Codreanu, Eminescologie la timpul prezent, „Sinteze” (Bacău), 1999, 4; Liviu Papuc, Din nou Eminescu, CRC, 1999, 7; Al. Pintescu, „Asupra cuvântului «noroc»”, PSS, 1999, 3-4; George Munteanu, Jurnal intermitent, ALA, 1999, 491; Theodor
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
1968; Ciobanul și cireșul sălbatic, București, 1973; Curs de istoria literaturii ucrainene, partea I: A doua jumătate a secolului XIX, București, 1975; Baladele Arborei, București, 1977; Nord, București, 1979; Calul negru, București, 1983; Un an, o viață, București, 1986; Măgărușul năzdrăvan, București, 1991; Poet pe Golgota Basarabiei (Grigore Vieru), București, 1995; Prințul Constantin, București, 1995. Traduceri: Dume, București, 1974; Balada locului. Poezie ucraineană din România, București, 1975; Nebănuitul vers din umbra lunii. Poezii din Belarus, Estonia, Gruzia, Letonia, Lituania, Ucraina, București
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
până în anii postbelici. Ș. a adus o contribuție reală la ilustrarea literaturii pentru copii, ca în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru (1968), De-a mijatca cu soarele (1971), Ștrengarii (1974), Năzdrăvanii (1977), Năsturel (1979), Alerguș (1981) ș.a. SCRIERI: Ilie își croiește viață nouă, București, 1949; Pionierii de la Măgura-Nouă, Chișinău, 1953; Se-ntâlnesc pământurile, Chișinău, 1956; Fofo este vigilent, Chișinău, 1957; Oameni și destine, Chișinău, 1961; Neastâmpăr, Chișinău, 1961; Povestea copăcelului, Chișinău
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
De-ale lumii, Chișinău, 1964; Ploaie cu covrigi, Chișinău, 1965; Echipa noastră, Chișinău, 1966; Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru, Chișinău, 1968; Valul lui Traian, Chișinău, 1968; De-a mijatca cu soarele, Chișinău, 1971; Printre oameni, Chișinău, 1973; Pădurea năzdrăvană, Chișinău, 1973; Ștrengarii, Chișinău, 1974; Năzdrăvanii, Chișinău, 1977; Șoapta viorilor, Chișinău, 1977; Năsturel, Chișinău, 1979; Alerguș, Chișinău, 1981; Tăceri răscolite, Chișinău, 1982; Scrieri alese, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1983; Labirintul, Chișinău, 1990; Venetica, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
cu covrigi, Chișinău, 1965; Echipa noastră, Chișinău, 1966; Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru, Chișinău, 1968; Valul lui Traian, Chișinău, 1968; De-a mijatca cu soarele, Chișinău, 1971; Printre oameni, Chișinău, 1973; Pădurea năzdrăvană, Chișinău, 1973; Ștrengarii, Chișinău, 1974; Năzdrăvanii, Chișinău, 1977; Șoapta viorilor, Chișinău, 1977; Năsturel, Chișinău, 1979; Alerguș, Chișinău, 1981; Tăceri răscolite, Chișinău, 1982; Scrieri alese, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1983; Labirintul, Chișinău, 1990; Venetica, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Observații pe marginea formei artistice
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
Poiana de argint, Chișinău, 1966; Floarea cerului, Chișinău, 1968; Aventurile lui Licurici, Chișinău, 1971; Pana albastră, Chișinău, 1972; Știi tu cum râde soarele?, Chișinău, 1973; Casa poveștilor, Chișinău, 1974; Zări albe, Chișinău, 1974; Dragostea de peste o viață, Chișinău, 1982; Pisoii năzdrăvani, Chișinău, 1982; Ce frumoasă e Laura..., Chișinău, 1989; Scrieri alese, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Creionări, Chișinău, 1964, 138-145; Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 348-351; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 188; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău
LUNGU-PLOAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287924_a_289253]
-
școlare ale copilului și, cu toate că aceste comportamente nu reprezintă În sine dizabilități de Învățare, aproximativ o treime din acești copii au probleme de Învățare. Ce nu este ADHD? O problemă legată de ADHD este riscul ca orice copil energic sau “năzdrăvan” care nu stă locului și nu este atent la diferite lucruri pe care adulții le consideră foarte interesante, să fie etichetat ca având sindromul deficitului de atenție cu hiperactivitate. Biografiile unor mari artiști, oameni de știință sau de afaceri reflectă
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
a treia oară, cu Vasilica, fata lui Gavril Palade. Prin diată, acest boier influent (mai cu seamă în timpul lui Constantin Cantemir) îi „așază” pe copii (care au fost mulți - Vasile, Lupu, Solomon, Constantin, Toader, Gavril, Ilinca și Tudorica - și cam năzdrăvani în tinerețe) pe averea lui și dă dovadă de premoniție (și-o fi bănuit sfârșitul sau a fost o simplă coincidență), căci a murit în 1688. Neculce crede că l-a otrăvit Șerban Cantacuzino. Grija acordată urmașilor să însemne, oare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
neobișnuită) din Pruncul și călugărul 442 poate fi dedusă cu ușurință: „O fost odată un om ș-o muiere. Omul era pe pat de moarte, iar muierea-i era grea-mare. Muierea asta, Doamne ferește!, nu erea ca alte femei, ea erea năzdrăvană”. Pruncul ce se naște (dintr-o mamă văduvă) se va arăta a fi în posesia unor puteri suprafirești, care îi îngăduie să smulgă și să care lemne grele, să omoare niște balauri opozanți și să nu se teamă de intențiile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
există sau nu au fost publicate Încă scrisori către prietenul său Bologa din acea toamnă, dar e limpede că pricina absenței (În 1934 va fi la un congres de istorie a științelor) se datorează plecării În armată și „unei vieți năzdrăvane și chinuite”. Un alt portrettc "Un alt portret" Chiar dacă dificultățile și rezistențele imprimate de fondul imaginarului autohton au fost redutabile, lectura memoriilor lui Honigberger, rezultate din Întinse călătorii În Asia, Își poate stabili de acum locul În istoria continuu periclitată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
necesare, poemul lui Ion Barbu. Tratat sub semnul derizoriului, în registru familiar, chiar trivial - ciobanului mioritic i se substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria morții din finalul
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
de Compania Bulandra-Maximilian-Manolescu-Storin, la Teatrul „Regina Maria”) este o certă realizare a literaturii dramatice moderne românești. Anterior, scriitorului îi apăruseră compoziții teatrale în revista „Slove” de la Calafat (1924), i se reprezentase în 1925 o piesă în versuri pentru copii, Sfârlă năzdrăvanul, și în același an i se tipărise în „Năzuința” drama într-un act, inspirată din nuvela Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi, Cuminecătura, dovedind deja forță expresivă și meșteșug în plăsmuirea intrigii, în construirea personajelor. Domnitorul, mai ales, prezintă trăsături inedite
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]