2,234 matches
-
posibilă doar cu măsuri care să protejeze la licitație țăranul de arendașii venetici, care aveau mulți bani și astfel erau în măsură să îi exploateze pe ceilalți. Până la urmă se îndreaptă către țintă și spune că ar trebui făcută o naționalizare a terenurilor, conștient de reacțiile ce nu au întârziat să apară. Ca și la Golescu, regăsim și aici o listă cuprinzând o serie de personalități care ar fi capabile să sprijine această operă, să o traducă în realitate. Aceștia ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
enclave străine care, prin influența lor asupra regiunilor din jur, atârnătoare de ele economicește, înseamnă o amenințare naturală a străinilor împotriva neamului românesc, înăuntrul înseși ale granițelor statului român" (Vulcănescu, 1991: 26). El vedea necesară o reacție pe două direcții: naționalizarea, respectiv "concentrarea atenției constructive a statului asupra centrelor efectiv românești dinăuntrul țării, cu sacrificarea orașelor neromânești de la graniță" (Vulcănescu, 1991: 26). Imaginea este aceea a unei adevărate lupte pe care am fi putut-o câștiga în anumite condiții. Dacă vremurile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în economia globală, mai cu seamă în domeniul energetic.230 Este vorba despre organizații hibride, cu totul și cu totul particulare, pe care nu suntem pregătiți să le înțelegem: Nu sunt companii de modă veche, aduse sub supravegherea guvernului prin naționalizare și proiectate pentru a controla segmente mari ale economiei naționale, dar nu se aseamănă nici cu clasicele companii cu capital mixt public-privat -, care fie rezistă de unele singure, fie se prăbușesc. Sunt adevărate amfibii, care trec cu ușurință din ocean
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a acestui instrument trebuie să înceapă chiar cu acronimul său. Unele manuale românești păstrează acronimul original în limba engleză din considerente practice - identificare rapidă a subiectului -, dar și pentru a provoca discutarea unor nuanțe asociate traducerii, pe când altele realizează o naționalizare a etichetei cu acronime originale în funcție de traducerea termenilor de bază: FSOA (Lynch, 2002), FSOP (Stăncioiu și Militaru, 1998) ș.a. Aici vom păstra acronimul englez din motivele enunțate. În limba engleză, denumirea este dată de inițialele cuvintelor Strengths, Weaknesses, Opportunities și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestor elemente culturale pentru majoritatea organizațiilor care-și propun să supraviețuiască în următorul deceniu al integrării României în Uniunea Europeană. Firmele românești, care în 1990 erau în proprietatea statului, se împart în două mari categorii prin raportare la momentul istoric al naționalizării comuniste din iunie 1948. a) Firme „crescute” pe o firmă existentă în 1948: cultura organizațională asociată vechii firme a fost eliminată în cvasitotalitatea cazurilor și înlocuită cu un „produs” adaptat condiționărilor politice. S-a început cu înlocuirea numelui original al
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
anual, prin sistemul centralizat de repartizare a forței de muncă, între 50 și 80 de absolvenți ai învățământului superior, dintre cei situați pe poziții fruntașe, în special în universitatea brașoveană. În anii războiului, managementul a fost exercitat de militari. După naționalizare, managerii aveau în primul rând competențe politice, fapt recunoscut și teoretizat, de altfel, și de manualele de conducere apărute în anii ’70. Acest lucru înseamnă nu numai că managerii erau agreați de partidul unic, ci și că aveau o abilitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
numărul veteranilor firmei care se recunosc ca aparținând acestei categorii este mare. Sentimentul de apartenență îl păstrează însă și numeroși alți foști salariați, care au lucrat temporar în firmă pentru perioade de mai mulți ani. În anii care au urmat naționalizării, firma a păstrat numeroși muncitori formați de școlile vocaționale bazate pe sistemul de valori asociat muncii în stilul anilor ’40. Acești muncitori aveau inoculate atât disciplina de producție, cât și respectul față de superiori și competențe. Chiar dacă au existat forțe centrifuge
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
IV.1 Ilustrarea diferitelor funcții în organigramă s-a făcut prin utilizarea unei terminologii românești, adică s-a utilizat eticheta „director” pentru înlocuirea în cazul finanțelor și informațiilor a etichetei originale de chief officer de sorginte americană, dar fără o „naționalizare” corespunzătoare în managementul românesc. Consiliul de administrație este format din 11 membri, aleși pentru o perioadă de trei ani de către acționari, dintre care doar managing director-ul este din stafful executiv. Analiza organigramei la nivel central arată o preocupare a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau chineză, grafia numelui nu mai are decât o vagă legătură cu cel original, dar culoarea completează „imaginea”!). Valul acestora a fost reconfortant în 1991, fiind un semnal al începerii drumului spre normalitate. În câțiva ani a existat semnalul unei „naționalizări” a acestora, într-un vast parteneriat al sistemului Coca-Cola cu economia privată românească în formare. Nu este surprinzător să vezi materiale-suport Coca-Cola în cele mai izolate locuri din România și în cele mai insolite combinații antreprenoriale. Lista lungă de artefacte
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de cărți vechi a căpitanului Constantin Cornescu-Oltelniceanu - punct de plecare pentru viitoarea Bibliotecă a Academiei Române - a fost completată și îmbogățită de-a lungul anilor, reușindu-se formarea celei mai bogate biblioteci din România. După 1948, instituția academică a pierdut, în urma naționalizării, toate proprietățile deținute până atunci și care constituiau principala ei sursă de venituri, fiind subvenționată numai de la bugetul de stat, fără posibilitatea de a mai primi sau administra diverse donații. După 1990, prin eforturi stăruitoare, A.R. a început să
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
mai ales în procesul decolonizării, în lupta împotriva Marilor Puteri capitaliste. Acolo unde această alianță a fost câștigătoare, în multe cazuri regimurile instituite s-au declarat fie socialiste, fie au recurs la cele mai multe dintre instrumentele marxiste de gestionare a puterii: naționalizarea industriei, cooperativizarea agriculturii etc. Pe plan extern, ele au beneficiat, de regulă, de sprijinul sovieticilor și au păstrat o atitudine cel puțin binevoitoare față de Moscova în timpul „războiului rece”. Indiferent de motivațiile sale în desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
țapi ispășitori pentru acțiunile României În război. Deși decizia a fost luată de Moscova, anumite partide politice din România erau În favoarea pedepsirii etnicilor germani. De exemplu, Partidul Național Democrat, urmînd linia Partidului Comunist Român, a susținut confiscarea proprietăților germanilor și naționalizarea tuturor afacerilor germane. În plus, România Nouă din 11 septembrie 1944 a publicat o declarație-program ce solicita retragerea cetățeniei române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările sale (lipsurile și economiile la care era supusă populația, luptele pe frontul de răsărit, prizonieratul În lagărele militare sovietice), instalarea dictaturii proletariatului și procesele care au Însoțit-o (naționalizarea, construirea noii economii, reamenajarea vieții și a valorilor, raționalizarea alimentelor și a hainelor prin cartele etc.). Societatea interbelică cu aspectele ei negative și pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar, să zicem, cele ale evreului și legionarului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de plecare” (pp. 255-256). În Tanzania, existau și mijloace mai importante prin care clasele din rândul administrației puteau să dobândească mai multă putere, inclusiv transformarea minorității asiatice de comercianți În cumpărători ai produselor rurale și În vânzători cu amănuntul, precum și naționalizarea comerțului și industriei În general. Grăitor este faptul că valoarea bugetului de stat și numărul de angajați ai statului au crescut Într-un ritm net superior ratei de creștere economică până la mijlocul anilor 1970, când declanșarea unei crize fiscale a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
referință a primei jumătăți de veac, a cărui activitate pe tărâm cultural și religios, antrenat de înaltul crez al apărării conștiinței etnice, a impus ritmul evoluțiilor ulterioare în domeniu: începutul păstoririi mitropolitului Varlaam peste Țara Moldovei, animat permanent de necesitatea naționalizării scrisului, pentru care a depus o muncă elaborată, finalizată cu tipărituri de cărți religioase în limba română, una apropiată de cea orală, pe înțelesul tuturor. Continuator și credincios ideii de românizare a scrierilor, momentul Dosoftei reprezintă apogeul operei culturale începute
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cooperației și crearea unor întreprinderi care să folosească forța de muncă a țăranilor disponibilă de obicei în lunile de iarnă, un fel de industrie casnică. Stere susținea dezvoltarea meșteșugurilor și a micii industrii și, în același timp, se pronunța pentru naționalizarea marilor întreprinderi, precum erau cele din ramura petrolului. Împotriva marxiștilor, care exprimau opinia că o bună societate românească putea să se dezvolte abia după ce revoluția proletară ar fi avut succes în vestul Europei, Constantin Stere venea cu argumentul că țărănimea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
însemnat, în primul rând, trecerea în proprietatea și sub controlul statului a celei mai mari părți a acestui comerț. Într-o primă etapă, aceasta a echivalat cu concentrarea sa, urmată apoi de dezvoltarea rețelei. În 1948, când a avut loc naționalizarea, în România existau 108.357 de unități comerciale cu amănuntul și de alimentație publică, dintre care 97.946 erau în proprietate privată (90,7%). În următorul deceniu, numărul acestor unități scade la jumătate (50.789 în 1960), iar proprietatea privată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care 97.946 erau în proprietate privată (90,7%). În următorul deceniu, numărul acestor unități scade la jumătate (50.789 în 1960), iar proprietatea privată dispare cu desăvârșire, într-un ritm încă și mai accelerat: la numai doi ani de la naționalizarea din 1948 au mai rămas în funcțiune doar ceva mai mult de o treime dintre acestea (38.228), în 1955 mai existau ceva mai puțin de 10%, iar începând cu 1965 sunt prea puține pentru a mai fi înregistrate de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
același lucru. Fiind vorba de un „drept”, avem de a face cu o opțiune politică majoră. Purtați de valul moral al condamnării comunismului, noi am ignorat în mare măsură caracterul esențial al schimbării pe care acesta a produs-o prin naționalizare. Aceea de a fi proclamat avuția societății - măsurată în capacitatea de a utiliza resursele sociale pentru producție - drept un bun al întregii populații, gestionat de stat. Gestionarea privată a acestor bunuri nu modifică esențial relația dintre avuția publică și cetățeni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Ca în toate țările foste comuniste, problema politico-economică centrală a postcomunismului românesc a reprezentat-o privatizarea, adică transferul avuției naționale în proprietate privată. În oricare dintre aceste societăți, el a avut patru componente majore: (1) retrocedarea, ca proces invers al naționalizării comuniste de după cel de al doilea război mondial; (2) împroprietărirea, prin transferul proprietății statului în favoarea noii clase de capitaliști autohtoni; (3) internaționalizarea, ca proces de transfer al capitalului național în proprietatea capitalului internațional; (4) etatizarea, ca o confirmare a statutului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ritmul lent al privatizării chiar în ciuda voinței politice exprimate de guvernanții aflați atunci la putere - adică partidele istorice -, din cele patru probleme esențiale enumerate, două se refereau la particularitățile politice ale partidelor istorice („Problema restituirii proprietăților de stat originare în naționalizări” și „Problema proprietății asupra pământului”), una se datora istoriei de până atunci a economiei tranziției („Problema datoriilor acumulate”), iar una se datora programului social („Protejarea forței de muncă în societățile privatizate”) (Negrescu, 1999, pp. 558-570). Partidele istorice au avut nevoie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o serie de situații în care statul nu va impune plata din motive politice. De exemplu, statul va evita să impună plata datoriilor unei firme private față de o firmă de stat în cazul în care această impunere va conduce la naționalizarea acelei firme - căci, politic, statul este orientat spre susținerea sectorului privat în dauna sectorului de stat. Cum statul român își menținuse, prin intermediul regiilor autonome, monopolul și proprietatea asupra unor produse considerate strategice - cum ar fi energia sau combustibilii etc. -, era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fie în sistem cvasisocialist în cadrul IAS-urilor, fie în sistem capitalist, după privatizarea acestora. După reforma agrară din 1991, în următorii zece ani au avut loc mai multe reforme agrare complementare, axate în general pe ideea reconstituirii proprietății agrare dinaintea naționalizărilor impuse de regimul comunist. IAS-urile au fost de asemenea privatizate, o parte din terenurile acestora fiind împărțite foștilor proprietari. Același lucru s-a întâmplat cu pădurile și alte tipuri de terenuri, altele decât teren agricol, care au fost naționalizate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
primul rând, prin rolul său În unificarea pieței lingvistice, precedând și pregătind constituirea statului român modern și exercitându-se Într-un mod realitv independent de instituțiile religioase și școlare. Apoi, prin raporturile stabilite Între literatura și religie, indicând limitele secularizării. Naționalizarea bisericii ortodoxe române, sustrasa controlului ierarhiei ecleziastice grecești În momentul fondării statului român, făcută de asemenea posibilă prin opera unei fracțiuni culte a clerului, a avut loc concomitent cu politica de laicizare a Învățământului, fără să se ajungă la o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
tabăra putea beneficia de susținerea mediatică a Radioului Europa Liberă prin vocea Monicăi Lovinescu, fiica lui Eugen Lovinescu, refugiata politic la Paris din 1947 și realizatoare de emisiuni culturale asupra vieții literare românești. Cei mai Îndrăzneți În linia numită de «naționalizare» a partidului comunist, deja desemnați de Monica Lovinescu drept reprezentând «nouă dreapta» românească Într-un partid presupus a fi «de stânga», vor deveni, În anii ’90, refondatorii extremei drepte naționale. Ei Își revendică astăzi rezistență față de linia internaționalista („kominternistă») a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]