42,752 matches
-
își anexează un simbol și reciclează un om politic. În noua lume republicană, creatorul participă nemijlocit la zidire, în calitate de membru al președinției colegiale. În repetabila scenă a balconului cu care istoria republicii se deschide, artistul este în prim plan, salutând națiunea eliberată de opresiune. Fidelă legatului sovietic, puterea imaginează pentru clasic postura de mediator: acomodarea cu realitatea schimbării de curs social se operează prin recursul la onorabilitatea socială a intelectualului. Și dacă " Lumina vine de la răsărit" devine, aproape instantaneu, o referință
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
demonii îndoielii care bântuie o comunitate încă nepregătită să se deschidă către promisiunile libertății sovietice. Un termen revine obsesiv, "progresul", desemnând elementul în jurul căruia se articulează un imaginar politic sadovenian: comunismul potențează energiile care se cer puse în serviciul ridicării națiunii. Progresismul actualizează vocabularul unei stângi generoase, ai cărei exponenți se raliază unei cauze dedicate binelui public. Progres, libertate, egalitate în drepturi, efort de emancipare culturală: inventarul de clișee de care o tenace propagandă prosovietică se servește în anii postbelici este
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
publică și dimensiunile edenice ale României populare sunt validate la nivel cantitativ. Rămân ascunse, în nota de subsol, suferința umană, teroarea, violența etatică. Dar totul este lipsit de semnificație dacă se raportează la proiectul grandios de ridicare către lumină al națiunii muncitoare: Deci, în șapte ani, cât statul nou, subt îndrumările comitetului central al partidului muncitoresc român, a lucrat pentru ridicarea culturală a poporului, două milioane de neștiutori de carte trecuseră la știința de carte și se îndrumau, în mare parte, către
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
atomice, chimice, biologice ne-au șters Zîmbetul Cosmic! Vai, o iarnă atomică s-ar putea, în viitor - așterne peste lume! În Golful Omului! Religii se războiesc întru trezire! Intrarea Omului și a Rachetelor sale, din nou, în zbor - în rîndul Națiunilor Cosmice! 7. Dacă aș avea puterea isusiană de a preface apa în vin Aș transforma toți pușcașii marini americani și englezi din Iraq În cîntăreți din viori, flaute și chitări la umbra și soarele Statuii Libertății! Pămîntul l-aș vopsi
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
de față, care cunoșteau tratatul doar din auzite, avură în sfîrșit prilejul să o vadă după ce suveranul deschise capacul unei casete de fier. Fură adînc impresionați. Totuși nu se lăsară convinși. Ar fi fost, într-adevăr, împotriva firii ca o națiune care-și cîștigase cu greu independența să lupte alături de Austria, monstrul devorator al popoarelor mici. Mai mult chiar decît atît, ar fi fost o trădare, căci românii din Transilvania răpiți împreună cu teritoriul lor de către Imperiu visau de secole să se
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
doctorat în dialectologie. Adică nu mă credeți în stare? Să fim sobri, oameni buni! Vă garantez că la viitoarea noastră întâlnire voi fi doctor în ceva asemenea oricărui mediocru care se respectă... Închis paranteza. România va dispare ca noțiune (sau națiune? Că m-am zăpăcit din cauza... Lapsus total, blocaj!) și va apare în loc denumirea Colonia dacilor liberi din sud-estul Europei... Pe scurt, aceasta e viața mea... Și poate că aș fi murit într-un anonimat deplin dacă ieri noapte nu aș
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
plus, cînd în minus, te-nmulțești, te-mpărțești, astîmpără-te, încrețești spațiul degeaba. Fraiere-confraiere, frecuș de-albuș în gălbenuș, dizolvi motanii în melancolii lascive, dezolezi cetățenii serioși și pruzi, cetățencele exacte-n compasul cracilor impersonali, asasini, dereglezi în ritm și rimă situațiunea națiunii! Cui ce-i pasă de țărțămuri, de giumbușlucuri à la bala portocala, de titirezuri cu suspin. Jeluie-te lui taică-tu (a! n-ai tată); jeluie-te lui maică-ta (a!, n-ai mamă); că-i fi fiind orfelin, acușica
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14871_a_16196]
-
și ajung să se confunde nu e decît un simbol "literar", construit de poet, al acestei realități ce a marcat condiția umană într-o parte a omenirii). Prozatorul identifică în acest fel de a trăi stigmatul care apasă o întreagă națiune și, mai mult, umanitatea, niciodată pregătită pentru a primi adevărul pur și simplu; "mulțimile - crede personajul lui Matei Vișniec - au nevoie să afle adevărul, dar nu sunt pregătite să-l audă". Istoria recentă a confirmat spusa lui Manase Hamburda, ca
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
este foarte valabilă în aceste zile tulburi pe care le trăim! Nu e drept faptul că deciziile unor lideri, pe care tot noi i-am ales cu gand și speranța la mai bine, își bat joc de inteligență, spiritul și națiunea noastră! Șunt de accord cu sacrifiul unuia, pentru că marele rest să trăiască mai bine! Luni a fost o zi normală, care a-nceput și s-a sfarsit c-o mare urecheala: http://camarasdelumini.wordpress.com/2012/01/16/marea-urecheala/ Ghici
Proști, dar mulți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82426_a_83751]
-
lege, haideți să o schimbăm (dacă suntem suficienți) și nu să o încălcam. Nu sunt jurist, dar, după umila mea părere, polițiștii au încălcat însăși Constituția României, respectiv Art. 30, lit. (7): “Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.” Iar Constituția a fost votată de noi, nu de vreun Parlament
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
se poate!” deciziilor nesăbuite și distrugătoare. Celor care trăiesc în afara României, aceasta tara devenită un lagăr de concentrare, le strig: “Ajutor, nu lăsați să piară un popor nevinovat!” 4. 1988: Regele Mihai intervine pe langă Comisia Drepturilor Omului din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru a opri distrugerea satelor din România. 5. 2 august 1989: Regele Mihai se adresează prin intermediul televiziunii ungare poporului român. Suveranul acuză regimul Ceaușescu de distrugerea satelor românești. 6. 21 decembrie 1989: Regele Mihai lansează un apel poporului român
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
ei și exprimându-și fermă convingere că într-o zi vor deveni liberi și vor putea trăi într-o țară democratică.” - eu zic așa: nu lingi după ce’ai mușcat Poate că o fi vorbit la Europa Liberă pentru o întreagă națiune, dar ce rost mai au cuvintele când cu 4 ani înainte a ajutat la împiedicarea încheierii armistițiului propus de mareșal cu condițiile deja acceptate de ruși, cănd “Brutus” de fapt a vandut aceeași națiune hoților din est? Felicitări ! Mă întreb
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
la Europa Liberă pentru o întreagă națiune, dar ce rost mai au cuvintele când cu 4 ani înainte a ajutat la împiedicarea încheierii armistițiului propus de mareșal cu condițiile deja acceptate de ruși, cănd “Brutus” de fapt a vandut aceeași națiune hoților din est? Felicitări ! Mă întreb, cum unii dintre noi pot susține afirmațiile președintelui cu nume predestinat? Uite, asta e unul din momentele în care furia-mi trece de limita marcată strident cu liniuța roșie. Domnul Băsescu își permite să
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Gerhard von Mutius, actualul ministru și reprezentantul diplomatic al Germaniei la București. împrejurarea aceasta a făcut ca d-na Marie v. Mutius să-și însușească egal de bine limbile franceză și germană și să devină o scriitoare apreciată pentru ambele națiuni cărora le aparține, prin naștere și prin căsătorie. Sub pseudonimul M. d Boissy a publicat în limba franceză două volume de versuri: Ombres et Clartés și Pages d^hier iar în limba germană o povestire "Mein dänischer Freund" (Prietenul danez
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
Critica criticii. Autorul, frate bun întru proletcultism și acțiune demolatoare cu Sorin Toma, demonstrează fuga profesorului de materialismul dialectic și istoric și "căderea în idealismul retrograd", folosind "metoda metafizică". Adept al "estetismului maiorescian", fostul director al ziarelor Tribuna poporului, Lumea, Națiunea, toate servind noul regim, ar fi avut o concepție filosofică și estetică "dăunătoare". Cu atâtea păcate ideologice, el nu mai era demn să fie profesor la Facultatea de Litere din București, de unde și este concediat la 1 ian. 1949. (Locul
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
ecuații și identități algebrice sau psihologice, care erau mirositoare și iepure comprimate." (Diverse chestiuni) Chiar și abuzul lingvistic premeditat exista la Urmuz. Tot ca la Urmuz, reîntâlnim nepotrivirea dintre om și numele său: un englez se numește Savu, "nume neîngăduit națiunii sale blonde" (Eu și miracolul). Deschiderile culturale, spre știință, sau combinația domeniilor, apar și aici. Omul cu talpă poartă subtitlul Studiu astro-social. Nu doar Urmuz e amintit, dar și G. Ciprian: patru scamatori "locuiau într-un brad automat" (Diverse chestiuni
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
manifestat printr-o antipatie isterică față de tot ce e portughez), funcționînd după cutumele lumii și epocii sale, aspirația lui permanentă, și de multe ori ratată, de a respecta normele ortografice ale portughezei devine inexplicabilă, cînd se știe că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce, de exemplu, Magelan este constant scris în portugheză, Magalhăes (devenind aproape de
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
fericit, regina mea, iar poimîine, cînd vechii noștri camarazi se vor aduna în curtea pensiunii ,WALBURGA", camarazi purtători de stindarde și medalii, care vor veni să te cinstească și împreună cu tine să aplaude omagierea prizonierului de la Spandau, ultimul erou al națiunii germane, vom trăi clipe de neuitat. Hadernsee, loc de cinstire și mîndrie bavareză, a căzut din poala lui Dumnezeu, inimioara mea! Ah, noaptea asta e cea mai frumoasă noapte a vieții mele! se entuziasmă el și-și împinse pieptul înainte
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Direcția Generală a Teatrelor, nu-i ajung banii și mereu se împrumută. în 1947 apare ultimul număr din publicația la care ținea foarte mult, ,Revista româno-americană", atacat de ,Scânteia", ,România liberă" și ,Contemporanul". în curând nu vor mai apărea ,Timpul", ,Națiunea", ,Revista Fundațiilor Regale", la care a fost fervent colaborator. El, care, avea, ca primă și ultimă vocație, scrisul, scrisul liber, este împresurat tot mai apăsător de disperare, îngrijorare, însingurare, îi dispare acea joie de vivre, înlocuită fiind de presiunea, atroce
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
joie de vivre, înlocuită fiind de presiunea, atroce, a noii ideologii, comuniste. Constată îndată, iarăși și iarăși, că nu mai poate să fie reprezentat prin scris, că este silit să scrie pe teme comandate, pe teme la ordinea zilei: în ,Națiunea" scrie despre lupta de clasă, despre Comuna din Paris, despre naționalizarea din 1948, recenzează cartea lui Horia Deleanu, Impresii literare sovietice, în ,Flacăra" își arată adeziunea la ,cauza muncitorimii" și la ,poziția progresistă", în ,Timpul" scrie despre munca voluntară. Și
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
să nu treacă sub tăcere virtualitățile care au fost sufocate: "N-ar trebui, oare, examinate potențialitățile omise, noroacele pierdute și create modelele literaturii care nu s-au materializat? Avute în vedere evenimentele paraliterare atunci când este scrisă istoria literară a unei națiuni și a unei epoci?". Prozatorul Eretescu n-a reușit să tipărească în revistele vremii care apăreau în țară, ci a debutat cu o povestire într-un volum de proză contemporană românească, în care mai figurau Sorin Titel și Dumitru }epeneag
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
după ieșirea din închisoare. Echivocul ludic și satiric, calamburul căutat și ironia acidă, verbul făcut să provoace și să întrețină râsul devin, treptat, subansamble ale unei depline gravități scriitoricești. Problemele cu adevărat importante i se par acelea legate de soarta națiunii comunizate cu forța, de povara ei istorică; și ele sunt "filtrate și îmbibate în sugativa politică a scrierilor mele literare". Arta lui Ion D. Sîrbu intră adânc în timpul istoric, politic și social, reflectându-l dinlăuntru și imaginând soluții de vindecare
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
mai mira că lui taică-su nu-i plăcuse volumul: "L-am întristat aducîndu-i prima carte tipărită și m-am întristat la rîndu-mi neștiind de ce mîndrul meu tată nu este bucuros de o carte tipărită de fi-su." ( Ideea de națiune la români). Cu poezia tematică, Nichita a avut de la început probleme. Ultimii ani de facultate, înăspriți politic după evenimentele din Ungaria, îl găsesc astfel într-o puternică dilemă: a publica sau a nu publica în presa vremii. După lungi ,,sfaturi
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Reșetnikov, Zagorodnîi ș.a. declarația celor 56 de deputați. Veți spune că are argumente: țara s-a săturat de instabilitate, vrea stabilitate. Dacă vă mai amintiți și Iu. Roșca opera cu argumente similare, erijându-se de fiecare dată în „salvator al națiunii”: și atunci când a dat jos împreună cu Voronin guvernul Sturza; și atunci când a coalizat deschis cu Voronin, âmpărțind cu el puterea (după a. 2005). Am ajuns iarăși (a câta oară!) la covata spartă. Nu mai este dreaptă. Nu mai este interes
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens: „Certurile și neînțelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unității și înălțării națiunii”. Ziua de 1 mai a fost transformată și de către naziști într-o sărbătoare propagandistică. Neobolșevicii Voronin, Tkaciuk, Dodon ș.a. au transformat această sărbătoare într-o adevărată parodie la ceea ce a fost în 1886. La 1886 muncitorii din Cichago, New York se
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]