382 matches
-
succesului, dar dintr-o dată se îndreaptă către eșec, sau invers. ¶După Aristotel, peripeția (PERIPETEIA) este, împreună cu RECUNOAȘTEREA, mijlocul cel mai puternic de asigurare a efectului tragic. ¶Aristotle 1968 [1965]. persoană [person]. Setul de relații între NARATOR (și NARATAR) și povestirea narată. Se face îndeobște o distincție între NARAȚIUNILE LA PERSOANA ÎNTÎI (al căror narator este și personaj în situațiile și evenimentele povestite) și NARAȚIUNILE LA PERSOANA A TREIA (al căror narator nu este și personaj în situațiile și evenimentele povestite). O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a RĂUFĂCĂTORULUI, de ex.), sau de modul cum concretizează anumiți ACTANȚI (REMITENTUL, DESTINATARUL, SUBIECTUL, OBIECTUL). Deși termenul de personaj este foarte frecvent folosit cu referire la existentele din universul de situații și evenimente povestite, el trimite și la NARATOR sau NARAT. 2. Un actor; un existent angajat într-o acțiune. 3. În cuvintele lui Aristotel și împreună cu JUDECATA (DIANOIA), una din cele două calități pe care le are un AGENT (sau PRATTON). Personajul (ETHOS) este elementul în raport cu care putem spune că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Hamon 1972, 1983; Harvey 1965; Hochman 1985; Lotman 1977 [1970]; Scholes, Kellogg 1966; Todorov 1969 [1972b]; Zeraffa 1969. Vezi și ANTAGONIST, CARACTERIZARE, PROTAGONIST, PERSONAJ-ȘABLON. personaj central [focal character]. Personajul din al cărui PUNCT DE VEDERE se prezintă situațiile și evenimentele narate; personajul ca FOCALIZATOR. În Ambasadorii, Strether este personajul central. personaj dinamic. Vezi PERSONAJ "ROTUND". personaj "plat" [flat character]. Un PERSONAJ înzestrat cu o ÎNSUȘIRE sau cu foarte puține însușiri și care este extrem de predictibil în comportament. Doamna Micawber din David
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a treia, ca personaje la persoana a treia. Distincția operată de Hamburger între povestirea factuală și povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între DISCURS și ISTORIE, sau distincția lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, după Hamburger, care o opune la ceea ce s-ar numi POVESTIRE FACTUALĂ (Aussage). Povestirea ficțională constă dintr-o NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
singurul loc unde mintea persoanei a treia poate fi inspectată dinlăuntru. Distincția făcută de Hamburger între povestirea ficțională și povestirea factuală este analoagă, deși nicidecum echivalentă, cu distincția lui Benveniste între ISTORIE și DISCURS și distincția lui Weinrich între UNIVERS NARAT și UNIVERS COMENTAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. Vezi și PRETERIT EPIC. povestire inelară. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire în ramă. Vezi NARAȚIUNE INSERATĂ. povestire minimală [minimal story]. O narațiune care reflectă numai două STĂRI și un singur EVENIMENT, în așa fel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
COMPLEXĂ, NARAȚIUNE MINIMALĂ, PROCES, POVESTIRE. povestire moleculară [molecular story]. O povestire care constă din două sau mai multe POVESTIRI ATOMICE; o POVESTIRE COMPUSĂ. Vezi și MODALITATE. povestirea evenimentelor. Vezi REPREZENTARE. povestirea vorbelor. Vezi RELATARE. poziție [stance]. Relația între NARATOR și NARAT. Împreună cu CONTACTUL și STATUTUL, poziția este una din cele trei relații de bază în raport cu care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Lanser 1981. pratton [pratton]. Un AGENT. Pentru Aristotel, agentul sau pratton poate fi înzestrat cu ETHOS (PERSONAJ, trăsăturile-tip care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și ANTIEROU, SUBIECT. psihonarație [psychonarration]. Un DISCURS NARATIVIZAT care reprezintă gîndurile unui personaj (în opoziție cu enunțurile), în contextul NARAȚIUNII LA PERSOANA A TREIA; ANALIZĂ INTERNĂ. ¶Cohn delimitează trei tehnici de bază pentru redarea conștiinței: psihonarația (cea mai indirectă), MONOLOGUL NARAT și MONOLOGUL CITAT (cea mai directă). ¶Cohn 1966, 1978. Vezi și AUTONARAȚIE. punct culminant [climax]. Punctul celei mai înalte tensiuni; momentul maxim într-o intensificare progresivă. În structura tradițională a INTRIGII, punctul culminant constituie punctul cel mai înalt al unei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cel mai înalt al unei ACȚIUNI ASCENDENTE. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și BATOS, ACȚIUNE DESCENDENTĂ, PIRAMIDA LUI FREYTAG. punct de vedere [point of view]. Poziția perceptivă sau conceptuală în raport cu care se prezintă situațiile și evenimentele narate; FOCALIZARE; PERSPECTIVĂ. Punctul de vedere adoptat poate fi acela al unui NARATOR OMNISCIENT a cărui poziție variază și este uneori de negăsit, și care nu este (în mare) subiect al unor restricții perceptive sau conceptuale (PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT: Bîlciul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aparat perceptive sau conceptual, ci și factori ca expunerea NARATORULUI, tipurile de tratament favorizate (DRAMA sau PANORAMA) și TIPURILE DE DISCURS adoptate. Mai general, se consideră că el izvorăște din relațiile dintre narator și NARARE, narator și NARATAR, narator și NARAT (Lanser). S-au propus mai multe descrieri tipologice ale narațiunii pornind de la punctul de vedere (într-un sens mai larg, și nu mai restrîns). Astfel, Brooks și Warren (care folosesc termenul de CENTRU AL NARAȚIEI) oferă o clasificare cvadripartită bazată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC (narator heterodiegetic cu punct de vedere exterior: Vîrsta ingrată); (8) REFLECTOR (situațiile și evenimentele narate "tocmai se întîmplă" înaintea unui aparat neutru și sînt transmise de acesta fără vreo organizare sau selecție vizibilă). ¶Stanzel identifică trei tipuri principale de SITUAȚII NARATIVE: SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ (caracterizată de un narator omniscient: Tess D'Urberville, Tom Jones); SITUAȚIE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau în afara diegezei? informația transmisă rezultă dintr-o vedere internă sau din una exterioară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rezumat [summary]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ relativ scurt corespunde unui timp narat relativ lung (a cărui acțiune narată ia, îndeobște, mult timp pentru a fi completă), se obține rezumatul: el acoperă gama de viteze dintre scenă și elipsă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ relativ scurt corespunde unui timp narat relativ lung (a cărui acțiune narată ia, îndeobște, mult timp pentru a fi completă), se obține rezumatul: el acoperă gama de viteze dintre scenă și elipsă. ¶Rezumatul (sau PANORAMA) este opus în mod tradițional scenei (sau DRAMEI) și, în narațiunea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ relativ scurt corespunde unui timp narat relativ lung (a cărui acțiune narată ia, îndeobște, mult timp pentru a fi completă), se obține rezumatul: el acoperă gama de viteze dintre scenă și elipsă. ¶Rezumatul (sau PANORAMA) este opus în mod tradițional scenei (sau DRAMEI) și, în narațiunea clasică, constituie conexiunea între scene ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimentele povestite. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. scenariu. Vezi SCRIPT. scenă [scene]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este egal cu TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este egal cu TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA) este opusă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
stretch]. Un TEMPO narativ canonic (Chatman); împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI e mai mare decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea lung pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ (sau o parte din el) relativ lung corespunde unui timp narat relativ scurt (unei acțiuni narate care este de obicei completată într-un timp scurt), avem segmentarea (Întîmplarea de la podul Owl Creek
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
consideră că) TIMPUL DISCURSULUI e mai mare decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea lung pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ (sau o parte din el) relativ lung corespunde unui timp narat relativ scurt (unei acțiuni narate care este de obicei completată într-un timp scurt), avem segmentarea (Întîmplarea de la podul Owl Creek). Dacă rezumatul acoperă arcul vitezelor dintre scenă și elipsă, segmentarea acoperă arcul vitezelor dintre pauză și scenă. ¶Chatman 1978
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai mare decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea lung pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ (sau o parte din el) relativ lung corespunde unui timp narat relativ scurt (unei acțiuni narate care este de obicei completată într-un timp scurt), avem segmentarea (Întîmplarea de la podul Owl Creek). Dacă rezumatul acoperă arcul vitezelor dintre scenă și elipsă, segmentarea acoperă arcul vitezelor dintre pauză și scenă. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aristotelici, situația de dinaintea ÎNCEPUTULUI unei acțiuni; desis. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Propp 1968 [1970]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. situație finală. Vezi SECVENȚĂ DE SOSIRE. situație narativă [narrative situation]. Procesul de mediere prin care se prezintă NARATUL. Stanzel a caracterizat felurile și gradele de "mediere" dintr-o narațiune folosind categoriile de PERSOANĂ, MOD și PERSPECTIVĂ. (Există un NARATOR HETERODIEGETIC, sau unul HOMODIEGETIC? Situațiile și evenimentele narate sînt prezentate panoramic să spunem, prin prisma unui NARATOR EXPUS sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situație narativă [narrative situation]. Procesul de mediere prin care se prezintă NARATUL. Stanzel a caracterizat felurile și gradele de "mediere" dintr-o narațiune folosind categoriile de PERSOANĂ, MOD și PERSPECTIVĂ. (Există un NARATOR HETERODIEGETIC, sau unul HOMODIEGETIC? Situațiile și evenimentele narate sînt prezentate panoramic să spunem, prin prisma unui NARATOR EXPUS sau scenic, prin prisma unui personaj-REZONER? PUNCTUL DE VEDERE e localizat în PROTAGONISTUL povestirii sau în centrul său de acțiune, sau e plasat în afara povestirii sau a centrului ei de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
internă) și NIVELUL NARATIV (EXTRADIEGETIC sau INTRADIEGETIC), Genette caracterizează douăsprezece situații narative diferite. El subliniază și faptul că s-ar putea caracteriza mult mai multe narațiuni dacă se iau în calcul categorii precum DISTANȚA, sau relația temporală a NARAȚIEI cu naratul. ¶Cohn 1981; Genette 1983; Lintvelt 1981 [1984]; Stanzel 1964, 1971, 1984. Vezi și CENTRUL NARAȚIEI. situație narativă auctorială [authorial narrative situation/auktoriale Erzählsituation]. O SITUAȚIE NARATIVĂ caracterizată de omnisciența unui NARATOR care nu participă la situațiile și evenimentele povestite (Tom
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ar nara de pe un pat de spital, bunăoară, ar însemna că-i pe moarte și trebuie să se grăbească pentru a-și completa NARAȚIA. În plus, ne putem gîndi la narațiuni în care spațiul instanței naratoare e sistematic opus spațiului NARATULUI (narez dintr-o celulă de închisoare evenimente care au avut loc în libertate); sau narațiuni în care cel dintîi e tot mai depărtat, sau tot mai apropiat și diferit de cel de-al doilea, și în care, în consecință, narația
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narația este mai mult sau mai puțin precisă (încep să narez în Philadelphia evenimente care au avut loc în New-York; îmi continui narațiunea la Princeton; și o termin la New-York); sau narațiuni în care diversele locuri unde au loc evenimentele narate sînt reprezentate cu mai multe sau mai puține amănunte, potrivit diferitelor puncte de vedere; ș.a.m.d. ¶Bal 1977, 1985; Bonheim 1982; Bourneuf, Ouellet 1975; Chatman 1978; Hamon 1981, 1982; Prince 1982; Zoran 1984. Vezi și DESCRIERE. specificație [specification]. Ritmul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aristocrației sudice, în timp ce teza ar putea fi regretul legat de declinul ei. ¶Beardsley 1958; Chatman 1983; Suleiman 1983. timp [time]. 1. Setul de relații temporale VITEZĂ, ORDINE, DISTANȚĂ etc. între situațiile și evenimentele povestite și povestirea lor, ISTORIE și DISCURS, NARAT și NARARE. 2. Perioada sau perioadele în cursul cărora au loc situațiile și evenimentele prezentate (TIMPUL ISTORIEI, TIMPUL NARATULUI, TIMP POVESTIT), cît și prezentarea lor (TIMPUL DISCURSULUI, TIMPUL NARĂRII, TIMPUL POVESTIRII). ¶Chatman 1978; Mendilow 1952; Metz 1974; Müller 1968; Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]