778 matches
-
i-ai fi văzut sărutîndu-se... — De acord, Încuviințează și Jess vehement. Cred că e posibil să fi Înțeles tu greșit lucrurile, Becky. — Dar... tac, răsucindu-mi ambalajul grisinei În jurul degetelor. Nu știu cum să le explic, pur și simplu am un sentiment nasol. Nu e vorba doar de sms-uri sau de mesele În oraș. Nici măcar de postura În care i-am văzut azi. E ceva legat de ea. E ceva În ochii ei. E un animal de pradă. Însă, dacă le spun asta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o bazaconie din aia Înăuntru ca să te deschidă și alea-alea. ― Nu-mi vine să cred. ― E sinistru. Și Îngheți. Plus că ginecologul face tot felu’ de glume proaste În timp ce-și bagă nasul pe-acolo. Dar cel mai nasol e ce-ți face cu mâinile. ― Ce? ― Păi, Își cam bagă mâinile Înăuntru până când te gâdilă pe omușor. Deja amuțisem. Complet paralizată de șoc și spaimă. ― La cine te duci? Întrebă Obiectul. ― La unul pe care-l cheamă doctorul Bauer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Împinge Înainte pieptul. Se uita În sus la Rex și zâmbea. ― Mâine Încep să filmez, spuse Jerome. Eu n-aveam nici o expresie. ― Filmul meu. Filmul meu cu vampiri. Sigur nu vrei să joci În el? ― Plecăm În vacanță săptămâna asta. ― Nasol, spuse Jerome. O să fie genial. Am rămas tăcuți. După o clipă, am spus: ― Geniile adevărate nu se cred niciodată genii. ― Cine spune asta? ― Eu. ― De ce anume? ― Pentru că geniul e nouăzeci la sută transpirație. N-ai auzit asta niciodată? De Îndată ce crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de ieșit? Mă prăbușesc în sus? Voința bătrânului nu poate ajunge până la mine. Și dacă ea nu poate ajunge... atunci nici altceva nu poate. Hm... o dilemă! Toată puterea Timpului și eternitatea sa la îndemâna mea, iar eu sunt blocat aici... nasol! Puteam să mă prăbușesc în oricare direcție, căci toate mințile ajungeau aici instinctiv, dar astfel eu nu ajungeam înapoi în corpul meu, ci în mintea altcuiva. Iar eu nu am nevoie de așa ceva acum! Oare locul ăsta e pe Pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-i-ar dracu'! De unde au apărut?" "Medic!" "Oameni la pământ! Oameni la pământ!" "Rămâneți naibii culcați!" "N-avem grenade?" Oare ce se întâmpla acolo? Se omorau unul pe altul? Începând cu etajul doi se puteau auzi focurile de armă! E nasol! Trecând de jumătatea etajului secundar, mâncând pământul spre al treilea, am plonjat spre marmura de pe jos, mai mult din greșeală, căci mă împiedicasem, când pe lângă urechi îmi șuieră un glonț! Acolo era capul meu cu o fracțiune de secundă înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și Cozmin! "Da!" Da, Corvium!" "Ce vrei, muritorule?" "Aici!" Când vă voi chema, în vreo câteva ore, veți lăsa totul baltă și ne vom întâlni la parter în fața intrării profesorilor. Pregătiți-vă de un drum lung și de eventuale opoziții! "Nasol!" "OK. Am să iau și ceva cu dedicație!" " Deci e grav! Mersi că m-ai anunțat!" E ciudat, zise el după câtva timp. Am renunțat la pod din considerente evidente. Apoi a urmat etajul trei pentru că a fost compromis de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
George. — Sigur. I-am povestit, da’ știa deja despre ce-i vorba. Și ce-o să facă? — Nimic. Păi, o să-l omoare. Păi cred că da. — Tre’ să se fi băgat În ceva când era-n Chicago. — Da, cred că da. — Nasoală treabă. — Îngrozitoare, spuse Nick. Tăcură amândoi. George apucă un șervet și șterse tejgheaua. Da’ ce-o fi făcut? spuse Nick. — L-a Înșelat pe careva. Ei se omoară pentru asta. — Eu plec din orașu’ ăsta. — Da, spuse George. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
adus În cameră - slăbise, avea pielea aproape transparentă, părul negru trebuia tuns, ochii Îi erau foarte veseli și când zâmbea Își arăta dinții stricați. — Hola, amigo! Qué tal? — Cum mă vezi. Și domnia voastră? — În viață și c-un picior paralizat. — Nasol, spuse domnul Frazer. Dar nervul ăla o să se regenereze. — Asta mi-au zis și ei. Și cu durerile cum mai stai? — Acum nu mă mai doare nimic. Într-un timp nu mai puteam de stomac. Credeam că măcar de la durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
familia- n păr, și cu zmeii de la DNA, și nu se lasă, până nu se răzbună. Ceea ce este interesant și de reținut, e că nici prințesele nu se plâng de el. Nici una nu se plânge în vreo poveste “mamă, ce nasol era la zmeu, ce profita el de mine, împotriva voinței mele!” ? Pe naiba. În privința asta tac toate, chitic! Probabil zmeul avea el tot ce este necesar, ca să le mulțumească. Pleacă ele înapoi cu Făt Frumos, doar așa, să astupe gura
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
după cum vrea el sau să-și rezolve problemele rămase neterminate din timpul vieții. Când moare, omul se desprinde complet de lumea asta, da ? Ajunge în custodia lui Allah. Danny a luat un băț și l-a rupt în bucățele mici. Nasol. Naji s-a uitat la John zâmbind. Ei, am zis în general. Noi avem jinn-ii. Jinn-ii trăiesc pe Pământ, într-o lume paralelă cu a noastră. Ca și oamenii, au posibilitatea să aleagă dacă vor să fie buni sau răi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ci pe trotuare, chirciți... Dar, după această experiență, trăiesc viața altfel. Nu mai am frici! Mi-am demonstrat, la modul fundamental, real, nu retoric, că sunt liber, și nu sunt laș. Oricât de jos aș cădea, oricât de multe lucruri nasoale s-ar spune vreodată despre mine, la sfârșit mă pot ridica să strig „Da, dar știți, nu sunt laș și sunt liber, mă-nțelegeți?”. Nu-mi teoretizez libertatea, ci o trăiesc pur și simplu, intens, plenar, până în vârful unghiilor, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
acum și Holly cinci luni. Recunosc că am avut eu însămi oareșce prejudecăți legate de pulovere, și îmi este rușine acum, pentru că în urmă cu vreo patru ani Garv m-a ajutat să-mi schimb viața. Ajunsesem la un moment nasol de cumpănă (mai multe amănunte mai târziu), și Garv a fost extraordinar de drăguț. Mi-a găsit chiar și un loc de muncă la firma de asigurări unde lucra - mai întâi la camera de corespondență, apoi am fost promovată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
tunsorilor. E obligatoriu să mă tund și n-am dreptul să mă pronunț: trebuie să arăt la modă. De obicei, sunt niște tunsori pretențioase și înfoiate, care îmi frâng inima. McArthur a pus stăpânire pe sufletul meu, ceea ce e destul de nasol. Dar să pună stăpânire și pe păr...) Oricum, după această vizită, Rachel a început să dea telefoane și le-a spus tuturor celor de acasă despre dulapul cu bunătăți. A urmat o explozie de telefoane din Irlanda. Se apucase Rachel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
era cam cu un cap mai înaltă decât Leon. Avea picioare lungi, un piept bogat, o cascadă de păr des, șuvițat, și piele strălucitoare, bronzată uniform. —Salutare, a spus. —Salutare, am răspuns. Precaut, Leon m-a întrebat: —E o petrecere nasoală, este? Hm... —Ești între prieteni, a spus Aidan. Spune lucrurilor pe nume. —În regulă. E oribilă. —Ooh, a oftat Dana și și-a ventilat decolteul. Hai să circulăm, i-a spus lui Leon. Cu cât începem mai repede, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
aur alb cu șapte diamante așezate în formă de stea - era un inel foarte frumos, și eu am fost de-a dreptul îngrozită. —Revino-ți, i-am zis. Vino cu o treaptă sau două mai jos. Am avut un weekend nasol, exagerezi. M-am întors în grabă acasă la Jacqui și i-am povestit ce se întâmplase. Un inel? a exclamat. Te măriți! — Nu mă mărit. —De ce nu? De ce aș face-o? —Hm... pentru că te-a cerut? Am glumit, a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
piruetă sofisticată, a apucat un scaun cu spătarul drept, l-a răsucit, l-a tras spre el și s-a trântit pe el, cu fața la spătar, fără a-și sfâșia blugii. Foarte grațios. —Hei, Anna, îmi pare rău pentru... știi... e nasol. El sigur n-avea să mă sufoce cu prea multă compasiune. Nu mă deranja. S-a uitat lung, obraznic, la cicatricea mea, apoi a scos un pachet de țigări, l-a lovit într-un fel anume și țigara a țâșnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dar ce contează - m-a strâns în brațe, lipindu-mă de burta lui moale. E trist, măi Anna. Mda, a zis Shake, scuturându-și coama lățoasă de care era mândru pe bună dreptate și de la care îi venea numele. E nasol. Apoi m-a îmbrățișat și el fără să se uite direct la mine. Am stat acolo și am răbdat totul. Trebuia s-o fac. Acum că mă întorsesem, mai devreme sau mai târziu, va trebui să mă întâlnesc cu lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și mi-a spus pe un ton acuzator: —Te tot sun. Ți-am lăsat cam opt trilioane de mesaje. —Știu, Ornesto, îmi pare rău, nu prea sunt în apele mele... —Auuu! Uită-te la fața ei! Ooo, dulceață, asta e nasol. Literalmente și-a plimbat nasul peste cicatricea mea, de parcă ar fi aspirat o linie de cocaină, apoi m-a strâns într-o îmbrățișare dureroasă. Din fericire Ornesto era foarte egocentrist și n-a durat mult până când atenția i-a revenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
rost să te întorci acasă. De-abia suntem în stare să ne înveselim pe noi, dar pe de-alde tine. Către: Magicianscgirl 1@yahoo.com De la: Lucky Star PI @yahoo.ie Subiect: Părinte ars Mama și tata întorși din Algarve. Tata ars nasol de soare. Arată ca Marlow în Singing Detective. Fe fe caraghios. Capitolul 3tc "Capitolul 3" Junghiurile m-au trezit la ora obișnuită - pe la cinci dimineața. Mecanic, am înghițit câteva calmante, apoi am rămas nemișcată, mi-am închis ochii strâns și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Și m-am trezit în New York, Bucuros că nu-s în Spancil Hill. A făcut o plecăciune până la pământ, apoi a țâșnit spre dormitor. — Vino înapoi! am strigat. Mă distrez. Nu poți să cânți așa ceva fără a purta un pulover nasol. S-a întors purtând cel mai oribil pulover de Aran pe care l-ați văzut vreodată. Era un cadou de nuntă de la tușica Imelda, sora cea mai competitivă a mamei. (Mama susține, „Știa că e oribil“.) Îi făcea burtă. — Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
până duminică, aveam să mă duc iar acolo. Mă simțeam mai puțin panicată și neputincioasă. Apoi mi-am amintit că era weekendul de după 4 iulie, dacă avea să fie plecat? Și iar am revenit la starea mea. Avusesem o săptămână nasoală la serviciu. Fusesem extrem de irascibilă și, deși genunchiul meu dislocat era oficial în convalescență, devenisem foarte neîndemânatică, ca și cum o jumătate a corpului era mai grea decât cealaltă. Mă tot ciocneam de diverse lucruri; răsturnasem o ceașcă de cafea în sertarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de dolari. — Stai așa, hei, șezi blând, am spus eu. Mărturisesc că eram puțin șocat de tonul amicei mele. O clipă am avut impresia, după tonul și înfățișarea ei, că stăteam în fața unui cămătar dur, care uni pretindea o datorie nasoală. Sunt nou în problemă, îmi pare rău. De ce nu vii tu cu o propunere? She-She: — Ori îmi dai cincizeci de dolari bani gheață la care se adaugă un cec de șaptezeci și cinci de dolari plus suplimentul de credit, ceea ce înseamnă ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să mă conving că e o condiționare, când vine vorba de sărmanul băiat, cât și de temerile lui legate de succes. Nu e vorba de film. Filmul e bun. Se va naște. Dar altceva nu e în regulă, ceva mai nasol. E mai nasol decât ce îmi face Frank Telefon, indiferent despre ce ar fi vorba. E mai nasol decât ce-mi face Selina, indiferent despre ce ar fi vorba. E mai nasol decât ceea ce eu însumi îmi fac... Întorcându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că e o condiționare, când vine vorba de sărmanul băiat, cât și de temerile lui legate de succes. Nu e vorba de film. Filmul e bun. Se va naște. Dar altceva nu e în regulă, ceva mai nasol. E mai nasol decât ce îmi face Frank Telefon, indiferent despre ce ar fi vorba. E mai nasol decât ce-mi face Selina, indiferent despre ce ar fi vorba. E mai nasol decât ceea ce eu însumi îmi fac... Întorcându-mă de la o vitrină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
legate de succes. Nu e vorba de film. Filmul e bun. Se va naște. Dar altceva nu e în regulă, ceva mai nasol. E mai nasol decât ce îmi face Frank Telefon, indiferent despre ce ar fi vorba. E mai nasol decât ce-mi face Selina, indiferent despre ce ar fi vorba. E mai nasol decât ceea ce eu însumi îmi fac... Întorcându-mă de la o vitrină, și de ce trebuie întotdeauna să se întâmple așa - m-am trezit în fața unei femei înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]