9,821 matches
-
un om care crede profund în adevărurile revelate. De aceea toate lecturile sale aveau o apăsata dimensiune comparată. Ce profesor extraordinar de filosofie, să repet și eu după d-na Marta Petreu, ar fi fost dl. Nicolae Balotă în Clujul natal, după generația lui Blaga, D.D.Rosca, Liviu Rusu, daca nu ar fi avut loc catastrofă comunismului postbelic! Dar omul e sub vremi și dl. Balotă, după ce fusese, din anul al patrulea de facultate, preparator la psihologie pe lînga catedră lui
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
țara tuturor și a nimănui, anagrama oarecum gratuită a Canadei, va inaugura lungul și dificilul traseu de integrare în continentul-tară de adopție. Oferta unui asemenea "context" e plurala și are deja o solidă "tradiție" literară. Dezrădăcinarea, părăsirea forțată a locurilor natale, alteritatea, deseori radicală și imposibil de asimilat, pun în mișcare, respectînd un tragic ciclu al eșecului și al reluării, un complex mecanism de recreare a identității. Acesta dezvolta noi tensiuni ce pot fi relaționate succint pe baza a doua dihotomii
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
spațială: prezent/ trecut și aici (țară de adopție)/ acolo (țară de origine). Nostalgia va constitui în acest cadru cea mai importantă piedică în constituirea noii identități, în anularea alterității, condiție a reușitei integrării psihice. Același sentiment va ornamenta rapid locul natal cu varii mitologii și simboluri sacre. Pentru Dan Damiano nu mai există România, ci Dacia Felix, sub puterea lui Zamolxis. Situarea retractila a țării de origine într-o vîrstă precreștina, cu o soliditate simbolică greu de zdruncinat, oferă totodată fundament
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
era și directorul unei importante edituri, mi-a rupt, furios, un biet contract de traducere. Menționez această pentru istoria literară. Marele scriitor trăiește în occident. În ultimul său an de președinție, Ion Iliescu l-a invitat să-și revadă țara natală. Între timp, am avut cu Domnia-sa un schimb amabil de scrisori, fără a ne întîlni, totuși. Pretuindu-l că întotdeauna, pentru operele sale, mă văd obligat, cu regret, astăzi, în 1999, să reproduc la rubrică mea obișnuită pamfletul de pe
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
albe craniile noastre/ orbite vide vântul ia la prova/ așa ca niște vele mari, albastre/ și totuși plutim spre Moldova" (Moldova). Anii au trecut... Adolescentul care părea atins de geniu și-a luat o diplomă de inginer, a părăsit Galațiul natal și s-a stabilit în București, unde lucrează în prezent la revista Capital. A mai publicat poeme - în reviste și în cărți -, poeme frumoase, unele admirabile, dar n-a mai atins starea de grație din adolescență. Volumul recent apărut, Poetus
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
de la mijlocul anilor ^50 la politica mondială a epocii. Nu e locul aici pentru o recenzie. Trebuie să spunem doar că, la pag. 159, am găsit și explicația discreției desăvîrșite a celui ce și-a ales drept pseudonim numele orașului natal: "Articolele n-au fost totdeauna semnate, ceea ce l-a privat de notorietate. Acceptase fără părere de rău situația, convins că întreaga atenție se cade a fi îndreptată asupra ideilor și problemelor și nu asupra persoanelor. Nu suportă reclamă, indiferent de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
Pia Brînzeu Palimpstine este Bombay, orașul palimpsest din The Moor^s Last Sigh (Ultima suflare a Maurului), românul publicat de Salman Rushdie în 1995. Obsedat de India natală, unde nu se mai poate întoarce deoarece a fost exilat din această lume, Rushdie nu reușește să se desprindă de orașul tuturor bucuriilor și al iluziilor, al incertitudinilor și decepțiilor, pe care, asemenea eroului sau, Moraes Zogoiby, poreclit Maurul, îl
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
la bun sfîrșit - nu fără simptome de autoflagelare. De aci derivă probabil idiosincrasia față de eventualitatea emigrării, repudiata vehement în epistola pomenita. Determinată de coordonate precise, intrate organic în alcătuirea personalității, exilul ar fi pentru dînsa contraproductiv, o rupere de meleagurile natale, o smulgere din rădăcini, o transplantare într-un alt decor, cu reflexe și deprinderi neformate, premise care seaca izvorul inspirației (Un atest, printre altele, decupat dintr-un poem: "Și sînt străină dacă trec hotarele/ Pletelor tale obosite/ Eu numai limba
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
ai tratează, din totdeauna, ca adversari și ai condamnă la grele sacrificii? Nu ar trebui trecut cu vederea, ăn fugitiva conexiune de care pomenesc, procesul lor de formare. Ț. Vianu vine dintr-o familie solid constituită, situată la Giurgiu, mediul natal al ănvătatului, ăn elită orașului. G. Călinescu e copil din flori. Ca atare, visănd la onorabilitate, dezvoltă de timpuriu o psihologie caracteriala dificilă. Formulă să de afirmare reclamă o continuă ofensiva, de unde principiul titanian de manifestare an care a ănscris
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
să dirijorala, cu o analiză aprofundată a ceea ce a ănsemnat "era Karajan" la Viena, Berlin, Salzburg (căci, deși ar fi putut obține oriunde pe glob onoruri asemănătoare, a revenit mereu la Viena și mai ales la Salzburgul sau drag, orașul natal - aducându-i o strălucire pe care nu o mai cunoscuse. Corina Jiva se oprește ăndelung asupra spiritului sau novator, a intuiției care i-a ăngăduit să vadă de timpuriu imensele perspective deschise de tehnica audio-video; cu cele circa 800 de
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
Prin mama sa, Adela, era nepotul ilustului poet de limbă ebraica B. Schwarzfeld (dintr-o cunoscută familie cărturăreasca). Și ceva din spiritualitatea bunicului i s-a transmis cu certitudine. Dar, nu e inutil să o spun, întreaga atmosferă a Iașului natal și cea a tîrgului Herta, unde își petrecea vacanțele (de la numele unui sat din apropierea Hertei, Fundoaia, și-a luat și pseudonimul literar), acel neuitat tîrgușor evocat, cu nostalgie în poemele sale ("În tîrg miroase a ploaie, a toamnă și a
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
în subsidiar este câtă viabilitate reală, neviciata de ipocrizie, mai are astăzi instituția căsătoriei? Deși zeii i-au hărăzit lungi stagii în străinătate, sau poate tocmai de aceea, dl. Zamfir se manifestă că un convingător apologet al dragostei pentru ținuturile natale. Scrise într-un limbaj straightahead, limpede, fără turnuri argotice sau intelectualiste, paginile sale sunt totuși aproape intraductibile. Asta fiindcă preferă să rețină, cu aviditate, ba chiar cu posesivitate, toate detaliile de care ne-a fost năpădita viața în ultimele decenii
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
loveste-n rețină/ un bob de sudoare care mi se-aruncă an palmă// Pacea luminii/ pacea cuvintelor și necuvintelor/ șarpele meu carele mă zbuciuma carele mă ănnoadă// Trăiesc acum o inexistentă. Pun bandaj pe locul gol de pe prispa!"(Pastel). Peisajul natal devine, printr-un ingenios efect specular, o oglindă a oglinzii: "Dealul Vremestilor freamătă sub bicele nopții/ legănăndu-se/ adormind silueta copacilor/ prevestind vocea furtunii și ceasul ănstrăinat printre/ spaime/ Eu umblu an fața oglinzii cu versuri/ vorbesc de/ unul singur/ mă
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
e că poezia Lilianei Grădinaru nu este o poezie feminină în sensul supralicitării vocalizelor senzoriale, ci una a lucidității, a grilei critice, dar și a armonizării spiritului cu miturile personale; fie că e vorba de câmpia Deliormanului și a Burnasului natal, de mitul rezistenței în fața unei istorii aberante, de mitul creștin sau mitul albului. Acesta din urmă, cuvânt-cheie al poeziei, recuperează valente biografice și poetice, sacre dar și umane. Valente și clipe de grație și echilibru vital, euforic până la uitarea de
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
omenie și dăinuire prin forță Cuvântului strălucind în "Albul/ Semnul particular/ Al făpturii mele/ Așezat în filigran/ Brâncovenesc". Râului istoric i se adaugă și fugă ireparabila a timpului, al cărui frison se simte în "Crug", atenuat mereu de mitul ținutului natal și de religia albului, de cultul părinților, de smerenia rugăciunii creștine. Își face tot mai mult loc actualitatea "producătorilor de infern", bănuiți a fi eșalonul 2 al PCR flancat de lideri ai fostei politii politice: "Cum a fost?/ Un scuipat
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
existenței cotidiene. Ce însemnătate au ele și demitizările care uită că ceea ce este esențial pentru un creator sunt operele, compozițiile și numai ele? Înainte de a aparține lumii și Franței, Chopin este al Poloniei de unde a dus cu el un climat natal, emoțional, dar și o voce - melodie interioară a apelor și pădurilor de acolo. Nostalgica, desigur. Echivalentul germanului "Sehensucht", cuvantul polonez "Zal". Belșugul folclorului a devenit materialul unor prefaceri esențiale. Din nou Poloneză și Mazurca nu mai sunt - nici ele - ce
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
cu evocarea anilor 1911-1912, când se construiește și se inaugurează, la Belfast, vaporul Titanic. Autorul îl aduce în prim-plan pe comandantul navei, Edward J. Smith, navigator cu mare experiență, angajat al firmei "White Star Line", căruia locuitorii satului său natal tocmai se pregătesc să-i ridice o statuie. Apoi descrie transatlanticul - "un fel de hotel mișcător, cu 762 de camere grupate în trei categorii" - și face o referire fugitiva la locul unde a fost turnata elicea vasului, un loc "foarte
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
i pe la rude, Elena ajung nd mpre familiei, care r m ne impresionat colar de baz i-a f cut-o n ora ul ă ă țăș un cu Gheorghe la Br ila, la unchiul auzind povestea de via a poetei. natal, la pensioanele Varlaam i ă ăî Dup ce pleac din casa Drouhet, apoi a pornit ntr-o îă ț ă Panu, Elena ajunge n lung peregrinare prin ar , î casa familiei Caragiale. stabilindu-se n cele din ă Perioada 1897-1898 o
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
1943, ca rezistent contra naziștilor. Eroul cărții sale, Antoine Berthet, este acela care i l-a inspirat lui Stendhal pe Julien Sorel, protagonistul romanului Roșu și negru. Stendhal a urmărit procesul din decembrie 1827 la tribunalul din Grenoble, orașul lui natal, și a asistat la decapitarea lui Berthet. Trei ani mai târziu, când apare romanul, Madame Michoud de la Tour, în vârstă de 45 de ani, primește vizita unei prietene, Madame de Marigny, care îi oferă cele două volume in octavo ale
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2530_a_3855]
-
I C T O R R O Ș C A D Lestine iterare acțiunii de reeducare). ulterior la pașapoarte. (Înștiințarea CNSAS din 4 nov. c) După eliberare, Securitatea i-a stabilit 2010 , către Victor Roșca) domiciliu obligatoriu în Râușor, satul natal, timp de doi 3. Ajutorarea României ani, 1951-1952 (Copie după adeverința de prezentare a) A fost responsabil la una din listele de săptămânală la postul de miliție). colectare, împreună cu Victor Focșeneanu, prin care d) În urma refuzului de colaborarea, din dec
Victor Roşca. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
târa pe labe în praful de pe stradă,/ Spre-o baltă-nchipuită ducându-și pașii grei,/ În alba ei podoabă cu aripi de zăpadă.// Lovea pământul aspru, parc-ar fi vrut să spună/ Tot dorul care-o-ncearcă de lacul ei natal:/ -« De ce nu cazi, tu, ploaie? De ce nu vii, furtună?»/ Mereu o vei vedea-o, mit straniu și fatal,// Cum își ridică ochii, ca omul lui Ovid,/ Spre-a cerului senină și-albastră nepăsare,/ Și, tremurând din aripi, cum gâtul ei
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
Înainte de a fi șef al departamentului de comunicare al DRDP, Perșa-Boc a fost angajată a punctului de lucru al Primacons Group din Cluj, pe postul de secretară, iar înainte de această funcție a administrat pensiunea părinților ei, Pensiunea Maria, din satul natal Răchițele.
Nepoata lui Boc, fostă secretară actualmente şefă pe comunicare la Drumuri şi Poduri Cluj () [Corola-journal/Journalistic/25628_a_26953]
-
spațiul libertății: „Exil, boală salvatoare? Un du-te-vino spre și dinspre mine însumi ș...ț Găsisem, iată, în cele din urmă adevăratul domiciliu. Limba promite nu doar renașterea, ci și legitimarea, reala cetățenie și reala apartenență”. Decizia de a abandona spațiul natal e însoțită de opțiunea reconstruirii utopice a ființei exilate prin limbaj („nu-mi rămînea decît să-mi iau limba, casa, cu mine. Casa melcului”). Ce este, însă, pentru Norman Manea, huliganul? Desigur, referința la cartea lui Mihail Sebastian e transparentă
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
și un autor francez, precum cîțiva cunoscuți înaintași porniți de pe meleagurile noastre. Imersiunea d-sale în idiomul și-n mediul galic însă nu l-a alterat, ci, dimpotrivă, i-a confirmat natura ireductibilă. Revenit acum, aidoma unui submarin la suprafața natală, se cuvine a fi salutat drept unul din cei mai de seamă poeți de azi.
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
Embirikos (n.1957), fiul poetului, specialist în istorie modernă (cercetător la Centrul de Studii asupra Asiei Mici), a evocat, cu deosebită emoție, momente din viața părintelui său, amintiri ale lui Andreas Embirikos - care vorbea cu duioșie limba română - despre orașul natal, unde poposea an de an, din copilărie până în adolescență, verile cu familia în drum spre Rusia (mama lui Andreas era pe jumătate rusoaică), dar și despre București. Un eveniment petrecut în 1934 pe teritoriul României - mușcătura unei pisici turbate la
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]