494 matches
-
Multe sunt supuse abuzului și exploatării atât de către angajatorii bărbați, cât și de către bărbații din propria familie, care le maltratează fizic, verbal și psihologic și care le amenință mereu că le vor denunța către la migra (Serviciul de Imigrare și Naturalizare) dacă nu se supun și nu fac ce li se cere. Multe dintre aceste femei își doresc să urce pe scara socială, dacă nu ele, cel puțin copiii lor, în Statele Unite. Dacă au acte valabile, o anumită calificare profesională și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
categoria „Alte rase”. Numărul lor mic, determinat de legea cotelor privind originea națională, ce permitea doar un număr sever restricționat de intrări în fiecare an, ar putea fi cel care a inspirat această politică. Evidențele Serviciului american de imigrare și naturalizare indică un număr de 40 796 de indieni asiatici care au venit în America între 1820 și 1970; 31 214 au venit între 1961 și 1970 (U.S. Bureau of Census, 1970, pp. 61-64). O creștere exponențială a numărului acestora s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
poate fi localizată cosmic, ceea ce face ca granițele să fie inexistente, în măsura în care toate ființele umane sunt considerate egale, cu acces direct la relația transcendentă. Identitatea religioasă localizată la nivel național prezintă granițe geo-politice și oferă acces cetățenilor prin naștere sau naturalizare. Atunci când identitatea religioasă este locală, granițele sunt geo-culturale, iar accesul este rezervat persoanelor care aparțin spațiului comunității prin naștere. Identitatea religioasă etnică are granițe corespunzătoare moștenirii culturale, care se negociază pe baze istorice. Identitatea religioasă culturală se delimitează prin comunitatea
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și urmărire pe teren și Biroul cazierului central; b) Serviciul Poliției Tehnice, cu Laboratorul central și Școala de poliție tehnică; 2. Direcția Poliției de Siguranță: a) Serviciul Controlul Străinilor, cu Biroul intrării în țară și prelungiri, Biroul certificate de identitate, naturalizări și prelungiri, Biroul de corespondență și Biroul arhivei și registraturii; b) Serviciul de Siguranță, cu trei secții: - Secția Mișcări Subversive, cu Biroul mișcări subversive, Biroul curente politice și Biroul curente sociale; - Secția Studii, Buletin Informativ și Presă, cu Biroul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un teritoriu este legat În mod indisolubil de o anumită etnie sau națiune; de exemplu, „spațiul carpato-dunărean” sau Transilvania sunt considerate „românești”, chiar dacă este vorba despre Epoca Dacică sau Neolitic, despre Podișul Hârtibaciului sau despre județul Covasna); b) esențializarea și naturalizarea unor trăsături (Balcanii ar fi caracterizați de instabilitate, de conflicte interioare și fărâmițare politică, prin Însăși natura lor internă și prin istorie; ei sunt așa dintotdeauna și, În consecință, nu pot să se schimbe nici pe viitor); c) promovarea tropismelor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor doua sexe”. Articolul 7 era unul foarte important deoarece se referea la naturalizarea străinilor: “Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
era unul foarte important deoarece se referea la naturalizarea străinilor: “Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președinții Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Curții de Apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Conform articolului 8: “Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
două treimi, vor determina condițiile sub care femeile pot avea exercițiul drepturilor politice”. Acesta trebuie analizat în strânsă legătură cu articolul 7 care reflecta inegalitatea dintre femei și bărbați: “Soția și copii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui“. Tot în domeniul drepturilor fundamentale trebuie subliniate prevederile referitoare la proprietate care reflectă, pe de o parte, preocuparea pentru garantarea dreptului de proprietate privată iar pe de altă parte, grija pentru consolidarea proprietății statului. Față de Constituția din
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protecție străină, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetățeniei române. Naționalitatea română pierdută în condițiunile aici arătate nu se poate redobândi decât prin naturalizare”. În comparație cu actul fundamental din 1938, în Constituția din 1923, românii aveau numai trei datorii: de a urma cursurile școlii primare, de a îndeplini serviciul militar și de a plăti impozite. În următorul capitol, care se referea la drepturile românilor, încă
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
conștiinței, de libertatea muncii, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi“. Articolul 11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților”. Conform
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi“. Articolul 11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților”. Conform articolului 12: “Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi“. Articolul 11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților”. Conform articolului 12: “Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților”. Conform articolului 12: “Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât în cazurile și după formele stabilite de lege. Nimeni nu poate fi deținut sau arestat decât în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
spre deosebire de Constituția din 1923 care prevedea faptul că “nici o lege nu poate înființa pedeapsa confiscării averilor“, cea din 1938 a adoptat formularea “afară de cazurile de înaltă trădare și delapidare de bani publici“. Un alt exemplu era cel reprezentat de posibilitatea naturalizării străinilor.Acesta se acorda în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisii, formată din: primul președinte și președinții Curții de Apel din București, că solicitantul îndeplinește condițiile legale. Tratatele de pace de la Paris impuneau României prevederi categorice
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
pe baza deplinei egalități a celor două sexe. ART. 7 Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui. ART. 8 Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui. ART. 8 Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de originea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui. ART. 8 Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protecție străină, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetățeniei române. Naționalitatea română pierdută în condițiunile aici arătate nu se poate redobândi decât prin naturalizare. Capitolul 2 Despre drepturile Românilor ART. 10 Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea muncii, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi. ART. 11 Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților. ART. 12 Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]