1,059 matches
-
2. Critica literară se află În aceeași situație: depășind „dezastrul” pragului structuralisto-poststructuralist, urmează să plece mai departe. Până atunci Însă, ne vom ocupa mai ales de reconstrucția corăbiei, Înlocuind piesele lipsă cu piese neconvenționale, compuse din rămășițe, dar funcționând „ca și cum” naufragiul nu ar fi avut loc. Nevoia de ficționalizare istorică, științifică, răspunde Întrebărilor despre posibilitatea de a apropria lumea de astăzi: În opinia mea, experimentăm ficționalizarea istoriei ca „explicație” pentru același motiv pentru care experimentăm marile ficțiuni ca o iluminare a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
exercițiu superior ficționalitatea, și este de discutat În ce fel și cum o aplică criticul și teoreticianul, ori cum ar folosi-o criticul cultural. Mihaela Ursa susține că ficționalizarea ne poate debloca din criza relativismului cunoașterii, ne poate salva din naufragiul deconstrucției. Cu toate acestea, există, cred, o anumită contingență, ori rezistență, ce reține acest zbor de imaginare a unei matrice structurale. Și anume, e vorba de experiența mereologică, cum ar spune Doleäel, de transformare a structurilor și de gândire a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
impulsionat și au hrănit demersurilor nu doar ale fizicienilor, ci ale tuturor teoreticienilor. Tot apropo de aceasta, nu aș fi de acord cu Horea că Mihaela demonstrează ceva ce a fost deja spus de vreo trei decenii În critica mondială. Naufragiul despre care vorbește Horea s-a produs Într-adevăr pentru structuralism acum vreo trei-patru decenii, dar poststructuralismul nu a Început, la rândul său, să naufragieze mai devreme de anii ’90. Ceea ce au existat Însă Într-adevăr au fost curente și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În cele trei decenii invocate de Horea, ci doar În ultimii zece-cincisprezece ani. Mihaela chiar În această zonă se plasează (bibliografia pe care o citează cuprinde titluri cam de prin anii ’90 Încoace), În această nișă, În această creodă a naufragiului poststructuralismului, În care tendința spre text - totul este semn - e Înlocuită de tendința spre ontologie - totul este sens. Aceasta nu Înseamnă, desigur, o Întoarcere la un esențialism de tip platonician, la ideea că ar exista niște realia, niște universalii ontologice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Mihaela e cel de organizare plurilineară, fragmentată și deschisă, care mă trimite la anarhetip. Tipul acesta de organizare pulverizată, În care nonlinearul sparge Închistările linearului, e un concept la care ader și care cred că definește Într-adevăr epistema de după naufragiul poststructuralismului, de după erodarea marii ipoteze că totul este doar relativ, aleatoriu și nesemnificativ (sau egal În semnificație și deci În nonsemnificație). În noua epistemă care Începe să se contureze se Încearcă regăsirea unui hipersens care să adune la un loc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unghiul componentei lui dramatice, într-un amplu studiu-eseu despre, între altele, retorica naratorilor. Maniera critică, mărturisită, e o combinație de „rigoare ținută în frâu” și „slobod impresionism”, urmărind „nuanța ca o pradă”. Nu mult diferită e abordarea în Pluta de naufragiu (2002), o culegere de „figurine” ale unor scriitori uitați, ce îmbină original disciplina reconstituirii documentare cu arta portretului (dedus din operă sau înțeles ca portret al operei), alcătuind o galerie ingenios-pitorească de tipuri: „furiosul” (N. Baboeanu), „anxiosul” (G. Bălănescu), „cerebralul
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
ochi când ironic-ludic, când sceptic-melancolic. O altă culegere, Faldurile Mnemosynei (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), reunește o suită de medalioane de memorialiști români. Aceleași virtuți exegetice, puse în relief de o „amprentă stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
și durată, Iași, 1983; Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, București, 1993; Cordonul de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997; Efectul de prismă, pref. Liviu Antonesei, Iași, 1998; Faldurile Mnemosynei, Iași, 1999; Pluta de naufragiu, pref. Paul Cornea, Iași, 2002. Ediții: Antim Ivireanul, Didahii, postfața edit., București, 1983; Margareta Faifer, Zâmbete pe șapte coline, Iași, 1992; Laurențiu Faifer, Teatru, Iași, 1994; Arșavir Acterian, Neliniștile lui Nastratin. Pagini de jurnal (1967-1982), pref. edit., Iași, 2000; I. L
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
obsesie macedonskiană: coruperea idealului prin brutalitatea vieții și nostalgia smulgerii din această cursă. Thalassa, adolescent din Smirna, paznic al Insulei Șerpilor, este chinuit de fantasmele dorinței, dar și de un vis al iubirii absolute. Prin Caliope, singura supraviețuitoare dintr-un naufragiu, va cunoaște dragostea, ura și rănile orgoliului. Obsedat de încătușarea iubirii în senzualitate, o omoară pe fată și se sinucide, cu speranța că se vor regăsi amândoi pe alte țărmuri, antrenați în fascinantul circuit al forței incoruptibile. Moartea este privită
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Iona, exerciții retorice bazate pe episoadele biblice ale distrugerii Sodomei și pe pățania lui Iona (De Sodoma și De Iona). Mai lung e primul poem (167 de hexametri), în timp ce al doilea numără doar 105 și descrie cu precădere furtuna și naufragiul în care a fost implicat Iona. Autorul, un versificator capabil de performanțe retorice notabile, cunoaște bine și literatura păgână, mai ales aceea care descrie Marea Moartă și caracteristicile sale extraordinare, efect al ploii de foc trimise de Dumnezeu. S-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
visul trăit de poet ca hotar și stavilă opusă unui timp filistin, decăzut. „Eroii” lor sunt congenerii poetului, „generația singaporeană” în primul rând, definită în poemul liminar al volumului ca străjuitoare a valorilor ocultate sau întinate oficial: „Eram convivii acelui naufragiu/ În așteptarea nu știu cărui ceas,/ Când - dincolo de-al anilor ravagiu -/ Să mai salvăm splendori câte-au rămas./[...] A fost un timp baudelairian, pesemne,/ Și-un timp rimbaldian cu varii sori,/ Prin care noi - adepți plăcerii demne / Vocalizam și-ngurgitam culori”; un
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în gesturile dezolate în pâlnia de cenușă picură minutul amar de frunze, când pădurea se suflecă în anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a prefațat mai multe cataloage de expoziții (printre care cel al retrospectivei M.H. Maxy, din 1965) și a tradus și comentat scrieri diverse, mare parte din literatura bulgară. SCRIERI: Poeme în aer liber
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
literaturii, obsesia adecvării la real (obsesia „descrierii” unor lucruri umile) versus conștiința că realul nu furnizează decât o referință minoră, nedemnă, secătuită, ingeniozitate în amorsarea unui dispozitiv retoric versus ingeniozitate în dezamorsarea/ persiflarea aceluiași dispozitiv. Singura ieșire posibilă din acest naufragiu programat e identificată în poemul care închide Rosa canina, sub forma sinuciderii, anticipată, de altfel, anterior, în mai multe rânduri: „Cândva eram grozavul descriptor al Florii de Măceș, Rosa canina, Rozalia:/ nu începeam bine să o descriu,/ afurisita îmi apuca
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
1997; Destinul umbrei, Brașov, 1998; Esteu, Brașov, 1998; Deasupra tainei, Brașov, 1999; Nimicul ca o cruce, Brașov, 2000; Memoria sferei, Ploiești, 2000; Gânduri în oglindă, Ploiești, 2001; Banca de metafore, Ploiești, 2002; Răscruci, Ploiești, 2002; Praguri și trepte, București, 2003; Naufragiul, Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 88-90; Mircea Moga, „Pauza dintre crime”, LCF, 1991, 42; Alina Hristea, Poezia ca „pauză între crime”, APF, 1992, 1; Ioan Moldovan, „Interior”, F, 1992, 4; Lucian Chișu, Poeme bătute în cuie de
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
Iona, exerciții retorice bazate pe episoadele biblice ale distrugerii Sodomei și pe cartea lui Iona (De Sodoma și De Iona). Mai lung e primul poem (167 de hexametri), în timp ce al doilea numără doar 105 și descrie cu precădere furtuna și naufragiul în care a fost implicat Iona. Autorul, un versificator capabil de performanțe retorice notabile, cunoaște bine și literatura păgînă, mai ales pe aceea care descrie Marea Moartă și caracteristicile ei extraordinare, efect al ploii de foc trimise de Dumnezeu. S-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Wilhelm Gustloff și a apărut la Berlin în 1995, iar cei trei englezi sunt: Christopher Dobson, John Miller, Ronald Pyne. 5) S13 este submarinul-torpilor rusesc care a scufundat nava Wilhelm Gustloff. 6) În apropiere de Stolpebank s-a produs naufragiul navei Gustloff. 7) Energie-prin-Bucurie (EpB) este traducerea numelui organizației naziste Kraft durch Freude (KdF), care oferea croaziere pe mare, în concedii, membrilor de partid, pentru a-i câștiga și mai tare de partea Mișcării.
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
pe Dunăre, și care data tocmai din 1815, fusese respinsă; cf. Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu, Contribuții la istoria marinei române. I. Din cele mai vechi timpuri până la 1918, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1979, pp. 106-109. 63. Unele furtuni și naufragii nocturne din epocă, preluate În relatări mai mult sau mai puțin literare, par să constituie un fel de arhetip Întâmplător. Multe asemănări cu descrierea primei aventuri a lui Honigberger se vor găsi la Alecsandri, care scrie În 1851-1852 (și publică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Revista noastră”, 1915, 15; „Don Juan sentimental”, „Cronica Moldovei”, 1915, 3; Nichifor Crainic, „Ruguri”, „Dacia”, 1919, 56; N. Iorga, „Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang”, RI, 1921, 7-9; Rz [Ramiro Neculau], „Lysistrata”, „Epoca”, 1922, 78; Al. Bogdan, Un naufragiu, LUT, 1922, 99; Claudia Millian, „Rodul sufletului”, ALA, 1923, 130; Șerban Cioculescu, „Rodul sufletului”, FCI, 1923, 15; Ion Marin Sadoveanu, „Masca”, G, 1924, 15; L. R. [Liviu Rebreanu], „Masca” și „Povara”, „România”, 1924, 150; Emil D. Fagure, „Femeia cu două
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
o „calmă disperare”, tema care generează întreaga poezie scrisă de V.: un lamento pentru candoarea agonizantă („cum să scap de inorogul sfios ce-mi paște părul cărunt?”), cu o rețea largă de metafore izotope. Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
1996), Îngerul venețian (2000), Moștenitorii blestemului (2002) ș.a., cât și notele de călătorie Salut, Basarabia! (1991). Versurile afișează un modernism de marcă interbelică, dar superficial (lipsă de punctuație, uneori titluri șocante: Scris despre un dicționar al melancoliei, Scris despre alte naufragii ale surâsului, Scris despre tălpile de copil ale unei stele, Scris despre catalogul vulcanilor), exprimând o sensibilitate cuminte, de tip contemplativ și elegiac, modelată intermitent de reflecție. Cele mai multe poezii comunică reverii, confesiuni, vagi melancolii, nostalgii, unele fixând, cu grație, scene
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
pe poet să se simtă permanent în afara legii, în afara lumii: „în afara legii/ te-am iubit/ în afara legilor/ am respirat/ în afara legii/ mă bușește plînsul”. Nici măcar suferința nu pare să asigure calea spre izbăvire, toate posibilitățile de ieșire din starea de naufragiu fiind de multă vreme abandonate: „și încă mă apropii prăbușindu-mă de-a valma/ în cele curgătoare/ o, demult am ucis, demult am ucis cea mai fragilă/ punte de salvare”. Versurile, citite ca un tot, dezvoltă o continuă interogație, dar
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
istoria perioadei de după 1893 se poate întrezări tot din cartea din 1945. Urmând „prăbușirii idealului junimist”, literatura interbelică nu și-ar fi găsit încă propria identitate („nu ne dă câtuși de puțin impresia că străbate o perioadă de revenire în urma naufragiului”), „sinteza românească” sub semnul ortodoxiei fiind lipsită de consistență, de vreme ce „nu-i cuprinde pe câțiva dintre scriitorii cei mai remarcabili ai epocii actuale”. Întreruptă la vârsta când se elaborează marile sinteze, marginalizată și relegată îngustului cerc al „specialiștilor”, plasată la
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Gellu Naum, este rarisim (,,prin carnea frunzei umblă fierăstraie”). E preferat, vizibil, refugiul într-o spunere mai dispersată, în pliuri relativizante, catifelând, încețoșând peisajul și obscurizând imaginea: „Glorioase trec păsările spre vărării./ Un ochi de aur bântuie apele serii./ Ce naufragiu? - îngerii noștri târziu/ Se războiesc, presărând pe cărare cenușă.” De regulă, impulsul de dezvăluire confesivă va fi captat laconic, în notații succint rezumative, și astfel obligat a nu se discursiviza. Nu lipsește însă conștiința unei supervizări lucide a propriului demers
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
theofor” fiind, „mai poate râvni altceva”, precum „măgarul naiv al lui Dumnezeu”, care, purtându-și stăpânul în spinare, „e-n călduri și-și caută spasmodic femela” (Aripă zburând pălmuită), poetul își povățuiește contemporanii, cu o ironie crudă, să evite măcar naufragiul moral definitiv, să nu se abandoneze blazării absolute. Stilistic, principalul caracter particularizant al structurărilor de tip modern rămâne violența. Știind să vehiculeze și suavități (câteva dintre sonetele de dragoste au o fluiditate aproape simbolistă), predicatorul „iubirii pe tunuri” preferă discursul
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
vor percepe ca sursă teoretică a unui faliment istoric. Comunitatea sociologilor (și a celor care cochetează cu sociologia) În România a făcut după 1989 și face sistematic exerciții de solidaritate profesională, demonstrând că În sociologia românească nu a existat un naufragiu. Afirm acest aspect, mai ales pentru a auzi cei ce se cred niște Robinsoni rămași pe „insula adevăratelor metode” cu care vor să „reinventeze” sociologia ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Pluralismul social din România este sincron cu un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]