350 matches
-
că reședința inspectoratului general va fi la Rusciuc, care va deveni un centru de activitate în detrimentul Giurgiului. În aprilie 1880 d. Kogălniceanu e numit ministru plenipotențiar la Paris. Mai nainte de plecarea sa Comisia Europeană intrase în dezbaterea reglementelor de navigațiune pentru partea dintre Porțile de Fier și Galați (conform art. 55). În adevăr, încă în decemvrie 1879, Comisiunea Europeană, stabilind că are dreptul și datoria de-a elabora reglementele în cestiune, decisese cu unanimitate ca un comitet ales din sânul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Pencovici, delegat român în Comisia Europeană, trimite o circulară. Ideile colonelului Pencovici, pe care a fost însărcinat însă din partea guvernului central de a le susține ca pe niște idei ale sale personale, nu ale guvernului, sunt: 1) libertatea completă a navigațiunii, 2) Comisia de supravegheare să fie compusă numai din riverani (Romînia, Serbia, Bulgaria). [Pentru că - afirmă categoric d. Kogălniceanu - ministerul din Viena păstrează scrisori autografe ale d-lui Boerescu prin care acesta acceptă Comisiunea Mixtă, scrisori pe cari nu le publică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi venit să se adaoge un delegat al Comisiunii Europene, ales după ordine alfabetică, Austria era cea dentăi putere designată a-și trimite reprezentantul și, prin acest fapt, ea ar fi fost de două ori reprezentată în Comisia (Mixtă) de navigațiune pe Dunăre, care nu trebuie confundată cu cea europeană. Deci România, văzând în această prerogativă acordată Austriei o amenințare a independenței ei, această putere a renunțat la dreptul unei duble reprezentațiuni. lată o concesiune serioasă, care - ar trebui să satisfacă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
strada Izvorului era supus inundațiilor și nu o dată apele Dâmboviței, venind mari, au acoperit orașul până aproape de actualul Grand Hotel, inundând Cișmigiul, strada Plevnei (Podul de Pământ) etc. Totuși lucrarea este astfel executată încât - la nevoie - apa să fie dată navigațiunii, iar Bucureștii să devie port al Dunării. Planurile pentru abaterea Argeșului în matca Dâmboviței sunt făcute, iar actuala matcă, spre a putea primi vasele plutitoare, ar putea fi lărgită, prin tăierea malurilor actuale dându-se o pantă perpendiculară, astfel ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
El este capul puterii armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferi decorațiunea română, conform unei anume legi. El are dreptul de a bate monedă, conform unei legi speciale. El încheie cu statele streine convențiunile necesarii pentru comerț, navigațiune și alte asemenea; însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative și aprobate de ea. Art. 94. Legea fixează lista civilă pentru durata fiecărei domnii. Art. 95. La 15 noiembre al fiecărui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
o gravă eroare de a considera această stipulațiune ca un simplu schimb de teritoriu între două state. Articolele 4 și 20 ale Tratatului de la Paris constituiesc un angagiament luat între puterile europene și Rusia, cu scopul de a asigura libera navigațiune pe Dunăre, și Excelența-Sa nu găsește nici o garanție în privința acestei libertăți în Tratatul de la San Stefano. Prin Art. 4 al Tratatului de la 1856, puterile aliate s-au angagiat a restitui Imperiului Rusiei toate pământurile ocupate de trupele sale, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
s-au angagiat a restitui Imperiului Rusiei toate pământurile ocupate de trupele sale, dar sub condițiunea arătată la Art. 20, că o rectificare a fruntariei ruse va avea loc în Basarabia pentru a da o siguranță mai mare pentru libera navigațiune pe Dunăre. Era dar un angagiament luat către Europa. Azi însă guvernul rus își propune reținerea părmânturilor restituate fără să îndeplinească condițiunile sub care au fost restituate. Primul plenipotențiar al Engliterei cere pentru o situațiune așa de gravă toată solicitudinea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
forța stipulațiunile acestui Tratat, dară protestează în contra acestui schimb și așteaptă explicațiunile ce colegii săi din Rusia ar putea da asupra angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul de la Paris a dat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul de la Paris a dat Moldovei o parte din Basarabia și Delta Dunării, dar la 1857 aceleași puteri au înapoiat Delta turcilor, făcând astfel Moldovei un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul de la Paris a dat Moldovei o parte din Basarabia și Delta Dunării, dar la 1857 aceleași puteri au înapoiat Delta turcilor, făcând astfel Moldovei un serviciu, nefiind dânsa în stare de a executa lucrările pentru liberul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ar putea să nu recunoască că, pe câtă vreme o națiune și-a reluat posesiunea unei părți de teritoriu răpită de un război trecut, este dificil de a obține ca o națiune să renunțe la un teritoriu dobândit din nou. În ceea ce privește libera navigațiune a Dunării, d. plenipotențiar al Rusiei va prezenta oarecari explicațiuni cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților teritoriului a căruia posesiune ar fi putut să constituie o amenințare sau cel puțin o ingerință în libera navigațiune a fluviului. În fine, ea oferă, în schimb, României un teritoriu mai întins, cucerit cu prețul sângelui ei și care trebuie să fie considerat ca bine luat. Comitele Șuvaloff este convins că România nu pierde cu acest schimb. În ce privește integritatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sa poate să liniștească în totul pe acei cari se tem că Rusia va dobândi devotamentul absolut al populațiunilor în favoarea cărora și-a impus cele mai mari sacrificii. Principele de Bismarck declară că, încât privește necesitatea de a asigura libera navigațiune pe Dunăre, împărtășește cu totul ideile d-lui prim plenipotențiar al Engliterei, dară nu vede că este o conexitate între libertatea Dunării și retrocesiunea Basarabiei. Se asociază, în ce privește Basarabia, cu opiniunea plenipotențiarilor ruși, având în vedere mai puțin interesele Rusiei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
soluțiuni definitive susceptibile de a preveni complicațiuni ulterioare. În această ordine de idei dară a fost de părere ca delegații români să fie ascultați; tot cu același cuget Excelența-Sa, rezervându-se de a insista, când va fi vorba de navigațiunea pe Dunăre, asupra principiului libertății celei mai complecte, dorește astăzi ca Congresul să pronunțe anexarea Dobrogei la România și în același timp, conform cu opiniunea exprimată de d. Waddington, să se acorde o extensiune de frontieră a Dobrogei între Silistra și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Tratatul de la San Stefano relative la Dunăre și la fortărețe. Președintele dă citire Articolului XII și baronul de Haymerle prezintă înaltei Adunări proiectul următor de redacțiune nouă a acestui articol: „1. Spre a asigura, prin o nouă garanție, libertatea de navigațiune pe Dunăre, toată partea fluviului plecând de la Porțile-de-Fier până la vărsarea sa în Marea-Neagră este declarată neutră. Insulele situate în acest parcurs și la guri (Insula Șerpilor) precum și țărmurile râului sunt coprinse în această neutralitate. Prin urmare fortificațiunile ce se găsesc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
va fi supus unei revizuiri spre a fi pus în armonie cu circumstanțele cele noi. Afară de statele ce iau parte la Comisiunea europeană în virtutea Tratatului din Paris, România va fi reprezentată în sânul ei printr-un delegat. 3. Regulamentele de navigațiune și de poliție fluvială în jos de Porțile-de-Fier vor fi conforme cu cele ce au fost sau vor fi introduse de Comisiunea europeană pentru percursul de jos de Galați. Un comisar delegat de Comisiunea europeană va veghea la executarea acestor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fi conforme cu cele ce au fost sau vor fi introduse de Comisiunea europeană pentru percursul de jos de Galați. Un comisar delegat de Comisiunea europeană va veghea la executarea acestor reglemente. În percursul dintre Porțile-de-Fier și Galați, comerțul și navigațiunea nu vor fi lovite de nici o taxă specială ce ar avea de efect de a favoriza comerțul și comunicațiunile de pe uscat în prejudiciul celor de pe fluviu. 4. Ca modificațiune a Articolului VI al Tratatului de la Londra din 13 martie 1871
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de a favoriza comerțul și comunicațiunile de pe uscat în prejudiciul celor de pe fluviu. 4. Ca modificațiune a Articolului VI al Tratatului de la Londra din 13 martie 1871 executarea lucrărilor destinate a face să dispară obstacolele ce Porțile-de-Fier și cataractele opun navigațiunii este încredințată Austro-Ungariei. Statele țermurene ale acestei părți de fluviu vor acorda toate facilitățile ce ar putea fi cerute în interesul lucrărilor. Dispozițiunile Articolului VI din tratatul pre citat relative la dreptul de a percepe o taxă provizorie, destinată a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
să se înțeleagă prin neutralizare? care-i va fi întinderea și în ce scop este cerută această măsură? Lord Salisbury crede că Rusia, fiind de aci-nainte țărmureană a Dunării, un element nou se află introdus în cestiunile privitoare la navigațiunea fluviului. Dispozițiuni speciale sunt trebuincioase comerțului și Excelența-Sa dorește ca Congresul să rețină cestiunea amânând totuși discuțiunea ei până ce puterile se vor uni în privința procedurii ce trebuie urmată. Președintele crede că poate menține la ordinea zilei discuțiunea Art. XII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
din atribuirea Dobrogei românilor, a Basarabiei rușilor etc. Președintele emite ideea că mai multe principie ar putea fi extrase din propunere și prezentate votului Congresului. Principele Gorceakoff reamintește că Tratatul de la Paris a confirmat actele Tratatului din Viena asupra libertății navigațiunii fluviale și că, conform declarațiunilor plenipotențiarilor Rusiei dintr-o ședință precedinte, retrocedarea Basarabiei n-ar putea exercita nici o influență asupra libertății fluviului. Alteța-Sa nu-și poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
principiile precedentei lor propuneri inserată în protocolul no. 11. Comitele Șuvaloff anunță că, din parte-le, plenipotențiarii ruși au preparat asupra aces tei cestiuni propunerea următoare, căreia Excelența Sa-i dă citire: „1. Pentru a învesti cu o nouă garanție libera navigațiune a Dunării, recunoscută ca un interes european, principiile proclamate prin actul final al Congresului din Viena, de la 1815, și aplicate Dunării prin Tractatele de la 1856 și 1871, se confirmă și sunt menținute în deplina și întreaga lor vigoare, sub garanția
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
colegii lor, în timpul unei suspendări de ședință. Baronul de Haymerle și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele germane venind din susul Ratisbonei nu coboară Dunărea pentru exportarea mărfurilor în Orient
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele germane venind din susul Ratisbonei nu coboară Dunărea pentru exportarea mărfurilor în Orient. Președintele citește apoi rezumatul articolelor prezentate de d. baron Haymerle: „Art. I. Libertate de navigațiune. Excluderea bastimentelor de război pe tot cursul Dunării între Porțile-de-Fier și gurile sale. (Adoptat.) Art. II. Prelungirea duratei Comisiunii europene internaționale, întinderea competenței sale până la Galați, independința sa de puterea teritorială și admisiunea a unui comisar român.“ D. d’Oubril
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în josul Porților-de-Fier.“ Prima frază a articolului este rezervată pentru deliberările comitetului susmenționat; finitul articolului este adoptat. D. d’Oubril consideră că această dispozițiune prejudiciază situațiunea țărmurenilor. Comitele Andrássy insistă așupra utilității practice de a pune în principiu unitatea reglementelor de navigațiune. Art. III. Este și dânsul rezervat pentru acordul ulterior între plenipotențiari. „Art. IV. Substituțiunea Austro-Ungariei la puterile țărmurene în privința dispo zițiunilor ale Art. VI a Tractatului de la Londra din 13 martie 1871 în privința lucrărilor la Porțile-de-Fier și la cataracte.“ (Adoptat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
redacțiuni, asupra căreia s-au înțeles reprezentanții Austro-Ungariei și ruși. Aliniatul I al articolului II: „Un an înaintea expirării termenului însemnat duratei Comisiunii europene, puterile se vor înțelege asupra prelungirii și modificațiunilor ce vor judeca necesare. [Art. III.] Reglementele de navigațiune și de poliție fluvială de la Porțile-de-Fier până la Galați vor fi elaborate de către Comisiunea europeană, asistată de delegații statelor țărmurene, și puse în conformitate cu acele care au fost sau vor fi introduse pentru percursul în josul Galațului.“ Congresul aderă la această redacțiune. După
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]