1,317 matches
-
penaj prin apropierea sălașului, unde zăcuse în atâtea rânduri Terente să-și oblojească rănile. Ea singură nu migra, găsind inexplicabile forțe să treacă iernile de-aici. Și toți îi ziceau Egreta lui Terente. -Neverosimil, dar e doar o legendă... spuse neîncrezător, ca de obicei, Papa. -Da, dar și o explicație a unui fapt posibil, nu? întrebă Americanul. -Sigur, sigur... Dar ce-a mai fost după croaziera nefinalizată? încercă Doc să readucă povestea în centrul atenției. -Pentru noi a fost grozav! De-
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
nu am primit nimic din drepturile de autor pe cărțile editate. Era ceva atât de nesemnificativ, în comparație cu ce-l ajutadsem ... Putea în două-trei minute să scrie o notiță pe hârtie și să mi-o dea pentru a face dovada nepoților neîncrezători. Nu a făcut-o. La atâta ingratitudine, am fost nevoit să aștern rândurile de față. Am fost generos cu mult prea mulți și am elaborat, pe mai nimic, lucrări pentru susținerea diferitelor grade didactice, a unor lucrări de licență. Am
ALTE FAPTE RUŞINOASE DIN CARE SE POATE ÎNVĂŢA... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354203_a_355532]
-
primăvara și vara erau veșnice. Uneori, Ynn își punea capul în poala ei și adormea ca un prunc. Acesta era un semn de mare încredere, căci inorogii nu nu se apropiau de oricine. Deși aveau puteri magici, erau sfioși și neîncrezători. Cornul spiralat era împodobit cu safire care aminteau de albastrul Cerului, al apelor și al planetei Pământ. Inițiații cunoșteau simbolistica culorii safirelor. Ea exprima una din Legile universale, Legile Kybalionului: „Ceea ce este Sus este ca și ceea ce este Jos. Ceea ce
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
sperie fiarele lovind în cazane, oale, tigăi, etc. Nu cred că cineva ar fi putut să doarmă într-o astfel de hărmalae. În acel sat, „a nu bea în casa cuiva" echivala cu o jignire gravă: Golemul-primar m-a intrebat neîncrezător dacă este adevărat ce îi spuneau colegii mei. Degeaba i-am arătat că sunt antialcoolic, termen pe care nu-l înțelegea. Până la urmă a trebuit să beau și eu: spre bucuria „cineaștilor” am fost filmat în situații care nu-mi
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
împingea, mirosindu-l. Și-a mișcat un braț apoi pe celălalt. A urmat mișcarea picioarelor. „N-am nimic! Chiar nu mă doare nimic. Bătrâna m-a ferit. Nu m-a lovit!” a constatat el și s-a ridicat încet, încă neîncrezător. Când s-a văzut în picioare s-a repezit la gâtul Bătrânei și a îmbrățișat-o. - Bătrâna, căluțul meu drag! Ești cel mai bun căluț din lume, Bătrâna! a exclamat el fericit și a pupat-o pe gât și pe
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
la gură cu ștergarul lui, pe care îl agăța în cuiul cel mai înalt de la ușă, de teamă să nu ne ștergem cu el. -Nu, asta pentru poimîine când vine Mărioara, că doar este cocoșul lor! -Ce?! a strigat tataie neîncrezător în ce îi auziseră urechile. Le-ai tăiat cocoșul de prăsilă! a țipat și mai disperat. -Ce cocoși, tataie? Numai unul singur, am intervenit să o apăr pe mamaie. Ăștia sunt niște tauri, că dacă nu trecea Fane, ne-ar
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
bău un miligram și râgâi foarte satisfăcut că-i lăsase muți pe cei doi business-mani în ochii cărora citea admirația firească față de un adevărat conducător. Doar domnul cel în vârstă, de la masă, zâmbi, așa mai într-o dungă, parcă puțin neîncrezător. - Ce-i moșiu, nu crezi, asta-i bă, tăticu,’ filozofie, așa că nu pune botu’ că nu-i dă matali care stai la bloc și citești Tolstoievschi, sau alte aiureli comuniste. Acuma-i bă, nenică, capitalism, unde ăia dăștepții trăiește, iar
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
nu se supără Vasile și-i chelfănește puțin ca să-i astâmpere pe amândoi”. - Hai, vino la mama, că le tai pe urmă...! Ce fac ei la câmp acuma? l-a întrebat cu voce blândă, după ce el s-a apropiat încet, neîncrezător și o privit-o cu cea mai autentică nevinovăție afișată în ochi și pe toată fața. - Ce să facă? Prășesc la floarea soarelui, că a crescut iarbă multă, a răspuns Gavrilă destul de liniștit, dar fără să poată anula complet ciuda
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
L-a oprit învățătoarea pe ulița principală. - Îmi pare rău, nea Vasile, dar trebuie să stăm serios de vorbă... - Apăi, dacă trebuie, să stăm, tovarășa! Despre ce-i vorba? - Nu v-a spus băiatul să veniți la școală? a întrebat neîncrezătoare învățătoarea, privindu-l întrebător. - Păi... o fi spus Ioanei dar, dacă ea a fost cu treabă, ca toate muierile... Da’ ce? Face copilu’ prostii, ori nu învață? a întrebat Vasile bănuitor și încrâncenat pe dată. - Ar fi bine să vă
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
povestirile pe care le spuneam prietenilor mei. După cum am afirmat mai sus, mulți m-au sfătuit: „Viorel, tu relatezi fapte atât de interesante și detaliate încât ar fi păcat să nu le pui pe hârtie!”. La început am fost sceptic, neîncrezător, dar mai apoi m-am apucat serios de treabă. Parerea mea este că dacă un om poate să vorbească, să povestească, acel om poate să și scrie. Descrierile în detaliu bănuiesc că vin și de la experiența aviatică care te obligă
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
e nevoie, ci și de-un braț ocrotitor. Cain: (încă vizibil marcat de „întâlnirea” cu Domnul) De unde naiba-ai apărut, că nu te-am mai văzut pe-aici? Ispititorul: Sunt brațul care-ți trebuiește și vreau să devenim amici. Cain: (neîncrezător și ironic) Ia uite ce noroc pe mine cu-așa o faină întâmplare!... De nu ți-i cu bănat, amice, aș vrea să știu în ce ești tare. Ispititorul: (rânjind) Destule pot părinții tăi să îți vorbească despre mine; (apoi
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
se așteptau la o invitație chiar pentru aceeași zi, dar nici la atitudinea lui Doru Manolache. Îl cunoșteau de pe vremea în care nu erau majore și petrecuseră multe nopți cu el, individual ori în grup. L-au privit curioase și neîncrezătoare. Avea față imobilă, exprimând seriozitate totală. Și-au îndreptat privirile pline de milă la celălalt, așteptând o hotărâre și, pentru că acesta tăcea, încruntat, fără sânge în obraji și cu maxilarele strânse, Angelica a început să râdă, hotărâtă să destindă atmosfera
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
apoi îi răsună în creier vocea lui nea Jurcan care, de dimineață, după ce toată echipa se îmbarcase-n microbuz, îi strigase șoferului: „Dă-i drumu', Mariane! Tot la Drăgaică!...”. „Nu se poate! Nu s-a mai văzut așa ceva!” strigară uimite, neîncrezătoare și aproape panicate, gândurile, prin mintea lui Matei. Ceea ce simte, este greu de descris ... sunt sentimente de bucurie, amestecate cu o teamă mistică, pe care bunică-sa ar exprima-o printr-o propoziție plină de mister și care face să
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
întreb eu,uimit de poveste”. -Nu,nu am omorât pe nimeni.Trebuia să inventez ceva grozav ca să-i speri pe ceilalti.In felul ăsta,nimeni nu se mai ia de tine. -Și de ce îmi spui mie toate astea?îl întreb neîncrezător.” Coborî din copac,încet,cu mișcări animalice și îmi șoptește că sunt o persoană specială și că are încredere în mine.Fara să realizez mă înroșesc și îi mulțumesc pentru vorbele lui.Nu știu dacă realizase dar când a plecat
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
nu se supără Vasile și‑i chelfănește puțin ca să‑i astâmpere pe amândoi”. - Hai, vino la mama, că le tai pe urmă! Ce fac ei la câmp acuma? l‑a întrebat cu voce blândă, după ce el s‑a apropiat încet, neîncrezător și o privit‑o cu cea mai autentică nevinovăție în ochi. - Ce să facă? Prășesc la floarea soarelui, că a crescut iarbă multă, a răspuns Gavrilă destul de liniștit, dar fără să poată anula complet ciuda ce i se simțea în
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
JURNAL DE CĂLĂTORIE) Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 735 din 04 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Capitolul 1 Întâlnire cu Sri Lanka - La iarnă vom fi trei luni în Sri Lanka, mi-a spus într-o zi. L-am privit neîncrezătoare. Perspectiva de a sta trei luni într-o țară buddhistă era de domeniul fanatsticului pentru mine, deși nu găseam o explicație logică la nimic ce mi se întâmplase în ultimul an. Apoi nu știam nimic de Sri Lanka, nici măcar nu îmi
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
continuă mijind ochii (am aflat ulterior că cică așa faci ca să vezi aura cuiva, ții ochii întredeschiși și dai capul puțin pe spate) „numai că ai o mică pată maro chiar în centru”. Rămăsesem cu gura căscată și o priveam neîncrezător. După câteva secunde mi-am revenit din șoc. „Păi ia și tu ăsta și șterge-mă!” i-am spus, întinzându-i un șervețel și rugându-mă în sinea mea ca pata maro să fie de ciocolată. De ce oameni aparent inteligenți
„Ai o aură mișto!” Cum mă apăr când un iluminat se oferă să mă rezolve energetic sau să mă purifice cu cristale () [Corola-blog/BlogPost/338277_a_339606]
-
produs care este de multă vreme parte a lumii noaste, însă care este, pentru el, o lume în sine. O lume în care a intrat timid în urmă cu mai bine de zece ani, sub privirile sceptice și în comentariile neîncrezătoare ale cunoscuților. „De unde până unde, tu, un sportiv, ai ajuns să te ocupi de cafea?” Cine era el atunci? Un sportiv care decisese să pună capăt carierei. Făcuse aproape toată viața lui judo de performanță, iar apoi fusese antrenor în
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea () [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
să le prind. - Nu trăbă niciun descântec! a intervenit atunci vecinul, cu superioritatea tânărului om de știință. Să ai tu numa o piele de șerpe în pozonar, să freci ugeru cu pielea că-i trece. L-am privit pe Unchiu, neîncrezător. - O fi, mă, Petrișor, dă-i păcat să omori șerptii. - Dă-i dracu, nânaș, cât am omorât io la viață me... - Șerpele, can îl omorî, pân-asfinte soarele nu moare, tot is mișcă coadă. Să roagă la Sântu Soare, ca Sântu
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
de sine scăzută sau lipsă fantezist lipsit de imaginație vesel, vivace apatic, greoi în mișcări decis în acțiuni timorat, indecis în acțiuni ordonat împrăștiat, sare de la o activitate la alta spontan, preia inițiativa în diverse situații fără inițiativă, ezitant încrezător neîncrezător, suspicios pe oricine dezinvolt Timid în interacțiunea cu ceilalți echilibrat emoțional emotiv, impulsiv, îi este teamă tenace nerăbdător, se plictisește repede independent, autonom supus, dependent de alții (adulți, anturaj) sensibil la valori pozitive (frumos, dezirabil, estetic, just etc.) insensibil, rece
Mircea Florian Ruicu: ROLUL FAMILIEI ÎN ADAPTAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI () [Corola-blog/BlogPost/339387_a_340716]
-
conceptual-poetice, actorii lirici sunt: tatăl, mama, preotul, băutorul universal și proteic: „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
conceptual-poetice, actorii lirici sunt: tatăl, mama, preotul, băutorul universal și proteic: „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
-ți inspir încredere, o să-l iau pe căruțașul din spatele tău. Văzându-l pe Năică cu geamantanele cucoanei Elvira, se grăbi să-i iese în cale și, înclinându-se ca un lacheu versat, o rugă să poftească în căruța următoare. Vizitiul neîncrezător în el, că n-o să aibă de unde-i plăti, holbă ochii cât felinarul de la postul de jandarmi, și îi venea să-și dea pumni în cap de prostia ce-o făcuse: " Cine dracu știa că nărodul are de dus o
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
mai multor tehnoredactări făcute în acel moment, după plecarea acestuia, i-am propus să se angajeze lui Lucian Oprea. Cu aspect de tânăr rebel, cu plete, atitudine și comportament aproape de boem, poate că unii dintre colaboratori au fost la început neîncrezători în ceea ce privește selecția pe care o făcusem. am observat, chiar la început, o anumită atitudine reținută în relațiile directe cu mine, urmând să aflu ceva mai târziu că ea se datorase numeroasele atacuri de care beneficiam aproape zilnic în presa acelor
UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342580_a_343909]
-
și lasă‑te în brațele mele, Ioană! Liniștește‑te! Uite, mă luă un dor de tine așa, știi tu, ca în zilele alea când eram noi doi... - Ești nebun, omule! l‑a întrerupt ea, privindu‑l cu mirare și destul de neîncrezătoare. Ai băut ceva și n‑am văzut eu? Ce te‑a apucat? Lasă‑mă, nu mă strânge. Ne văd copii, ne văd ăi bătrâni, ce‑ți veni? - Nu‑mi veni nimic, doar așa, puțină poftă, a mai zis Vasile până
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]