447 matches
-
Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizației românești: credința, demnitatea, libertatea, dreptatea, adevărul, cinstea, onoarea, curajul; munca, spiritul de inițiativă și de întreprindere, omenia, ospitalitatea, toleranța, dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară, neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare. ... (4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separației, independenței și echilibrului autorităților statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile statului sunt cele
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
și statul său și își va impune și propriile sale valori morale: credința; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de inițiativă și de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranța; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară; neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare, am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituție a României." 2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) România este stat național, suveran și independent, unitar, indivizibil, democratic și social. (2
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizației românești: credința, demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de inițiativă și de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranța; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară; neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare. ... (4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separației, independenței și echilibrului autorităților statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile statului sunt cele
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizației românești: credința în Dumnezeu; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de inițiativă și de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranța; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară; neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare. ... (4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separației, independenței și echilibrului autorităților statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile statului sunt cele
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
Primul Război Mondial. Restricțiile impuse prin Tratatul de la Versailles au fost revizuite. În 1933, Germania părăsește Societatea Națiunilor, iar Hitler face cunoscută dorința de pace aparență. Acordul Reichului cu Vaticanul, menit să asigure drepturile Bisericii Catolice în Germania, pactele de neagresiune cu alte state și găzduirea Jocurilor Olimpice în 1936 au confirmat politică sa. În 1935, Sarlandul se alătură Germaniei printr-un plebiscit, iar puterile aliate recunosc dreptul de autodeterminare al germanilor. În 1935, Hitler introduce recrutarea obligatorie, anunță reînarmarea și semnează
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
încorporarea statelor baltice (inclusiv a Finlandei) dar și a Polonie, proces care avea să se producă cu aprobarea ori a puterilor occidentale, ori a Germaniei. Opiniile, cărora le-ar fi dat glas Stalin, au format baza pentru pacul nazisto-sovietic de neagresiune, cunoscut și ca Pactul Molotov-Ribbentrop. Dacă acest discurs a fost sau nu ținut de Stalin, mai este încă subiect de dispută intre istorici, iar dovezile aduse nu sunt acceptate unanim de lumea științifică. În cartea Ziua M, Viktor Suvorov afirmă
Discursul lui Stalin din 19 august 1939 () [Corola-website/Science/300178_a_301507]
-
între Germania și Polonia. Această înțelegere a crescut temerile sovietice pentru un atac german, ceea ce a făcut ca, în cele din urmă, URSS să ia inițiativa diplomatică. În 1939, a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, în mod oficial un tratat de neagresiune, în fapt o înțelegere între două puteri pentru împărțirea sferelor de influență. Pe 17 septembrie 1939, în timp ce armatele germane erau la 150 de kilometri de granițele sovietice, Armata Roșie a invadat Plonia de răsărit populată de etnici ucrainieni și belaruși
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
Roșii, inițiativa stategică aparținând pentru tot restul războiului sovieticilor. Până la sfârșitul anului 1943, Armata Roșie a reușit despresurarea Leningradului și eliberarea celei mai mari părți a Ucrainei. Până la sfârșitul anului 1944, frontul se mutase dincolo de granițele stabiliete de pactul de neagresiune din 1939, iar forțele sovietice au pătruns în țările Europei Răsăritene. Bucurându-se de o superioritate decisivă în oameni și materiale, forțele sovietice au pătruns în Germania de răsărit, cucerind Berlinul în mai 1945. Războiul cu Germania s-a încheiat
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
dezamăgit de politica franco-britanică de concesiuni evidentă din semnarea de către aceste țări a tratatelor de la Locarno. Piłsudski, prin urmare, a vizat și să mențină relații bune cu Uniunea Sovietică și cu Germania; prin urmare, Polonia a semnat un pact de neagresiune cu ambii săi vecini puternici: din 1932, și din 1934. Cele două tratate erau menite să consolideze poziția Poloniei în ochii aliaților și vecinilor săi. Piłsudski însuși era conștient de lipsa de forță a pactelor și comenta: „cu aceste pacte
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
forță a pactelor și comenta: „cu aceste pacte, suntem călare pe două scaune. Acest lucru nu poate dura mult timp. Trebuie să știm de pe ce scaun o să cădem mai întâi, și când va fi asta.” Criticii celor două pacte de neagresiune îl acuzau pe Piłsudski de subestimarea agresivității lui Hitler și că îi dădeau Germaniei timp să se reînarmeze; și, pe de altă parte, că îi permiteau lui Stalin să elimina opoziția—în primul rând, din Ucraina—mișcări ce fuseseră susținute
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
un război preventiv împotriva Germaniei. S-a susținut că Piłsudski ar fi tatonat Franța legat de o posibilă acțiune militară comună împotriva Germaniei. Lipsa interesului francez poate să fi fost un motiv pentru care Polonia a semnat pactul germano-polon de neagresiune din ianuarie 1934. Cu toate acestea, nu s-au găsit decât puține dovezi în arhivele diplomatice franceze și polone că o astfel de propunere de război preventiv ar fi fost vreodată avansată. Hitler a sugerat în repetate rânduri o alianță
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
Campania electorală care a urmat a fost una dintre cele mai virulente, plasându-se sub spectrul ascensiunii partidelor naționaliste, de extremă dreaptă, și al tendințelor de instaurare a dictaturii regale. PNȚ a încheiat, la 25 noiembrie 1937 un pact de neagresiune electorală cu PNL (Gheorghe Brătianu)și Garda de Fier, un act controversat, dar care a fost justificat de Maniu ca intenție de a realiza o platformă împotriva instaurării regimului de dictatură regală. Alegerile nu au dat câștig de cauză nici unui
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
din deceniul al treilea al secolului trecut, când a fost propulsat la putere de către protectorul său, Stalin, până în deceniul al șaselea, când a fost destituit din toate funcțiile de Nikita Hrușciov. A fost principalul semnatar, din partea sovietică, al pactului de neagresiune sovieto-german din 1939. Molotov s-a născut în satul Kukarka (azi Soviețk în Oblastul Kirov) cu numele de Viaceslav Mihailovici Skriabin (Скря́бин), fiind fiul unui vânzător de magazin. Era nepotul compozitorului Alexandr Skriabin. A urmat școala secundară în
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
de securitate colectivă împotriva Germaniei Naziste prin semnarea unor alianțe cu puterile occidentale, care rămâneau credincioase politicii de împăciuitorism, sau cu Polonia, care nu agrea ideea prezenței trupelor sovietice în țară. De aceea, Stalin a decis că un pact de neagresiune cu Germania era absolut necesar, pentru a abate atenția lui Hitler către Polonia și țările occidentale, asigurând Uniunii Sovietice timpul necesar pregătirilor pentru războiul care era, totuși, inevitabil. În luna mai a anului 1939, ministrul de externe Maxim Litvinov (care
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
Poloniei, l-a autorizat pe ministrul său de externe, Joachim von Ribbentrop, să înceapă negocieri serioase. Pe 18 august a fost parafat un tratat comercial, iar pe 22 august Ribbentrop a zburat la Moscova pentru semnarea unui tratat oficial de neagresiune. Deși acest tratat este cunoscut sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, Molotov și Ribbentrop au acționat doar ca împuterniciți ai patronilor lor politici, Stalin și Hitler. Cea mai importantă parte a tratatului a fost de fapt protocolul expansionist secret, care prevedea
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
Leșanu, Ștefan D. Ivanes și David Magarici. Primar a devenit național-țărănistul Mihail Geangu, ajutor de primar - Năstase Margină, membri ai delegației permanente - Pentelei Verejanu și Iosif Frehtman La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnează un pact de neagresiune. Cu toate că în tot acest răstimp Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, această alianță i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă. „Prietenia” dintre cei doi mari dictatori
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
prevăzut câștigurile suplimentare cauzate de cucerirea Rusiei europeene: Înainte de declanșarea Operațiunii Barbarossa, Germania Nazistă și Uniunea Sovietică se aflau în relații prietenești, în special după semnarea pactului Molotov-Ribbentrop cu puțin timp înaintea invaziei Poloniei. Această înțelegere era un pact de neagresiune de fațadă, principalele prevederi fiind cuprinse în acordurile secrete, care stabileau împărțirea statelor învecinate între cele două puteri. Pactul a fost o surpriză de proporții pentru statele lumii din cauza ostilității reciproce afișate până în acel moment, cât și ca urmare a
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
până în acel moment, cât și ca urmare a deosebirilor ideologice uriașe dintre comunism și nazism. Hitler dorea de multă vreme să cucerească vestul Rusiei pentru a exploata populația slavă compusă din persoane considerate "untermensch" („suboameni” sau „oameni inferiori”). Pactul de neagresiune a fost o înțelegere pentru câștigarea unor avantaje pe termen scurt. Ideologiile diametral opuse ale Germaniei și Rusiei aveau să degenereze în cele din urmă în conflict armat între cele două state. Reputația lui Stalin a contribuit atât la justificarea
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
din perioada antebelică afirma, desigur, invariabil, că Armata Roșie era foarte puternică și era capabilă să învingă orice adversar. Fiind înconjurat numai de ofițeri care îi spuneau doar ce voia dictatorul să audă, având o încredere oarbă în pactul de neagresiune, Stalin a ajuns să creadă că pozițiile Uniunii Sovietice de la începutul anului 1941 erau mult mai puternice decât în realitate. În primăvara anului 1941, serviciile sovietice de spionaj au făcut informări repetate și au dat avertismente regulate despre iminentele pregătiri
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
ca doar 30% din populație să fie moldoveni. În 1929 capitala a fost mutată la Tiraspol. Parte a României, Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică (cu consimțământul Germaniei naziste) în 1940, conform unui protocol expansionist secret atașat pactului de neagresiune germano-sovietic din 1939, pactul Hitler-Stalin. Aceast protocol a fost o premisă a așa-zisei „cortine de fier”. La 2 august 1940, guvernul sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, având capitala la Chișinău (Kișiniov în limba rusă), prin contopirea unei
Transnistria () [Corola-website/Science/297748_a_299077]
-
înseamnă de fapt o invitație spre bolșevizarea țării. Comuniștii nu-i vor ierta niciodată aceste intervenții în parlament, ca și întrevederile avute cu Adolf Hitler. La alegerile din decembrie 1937, ultimele alegeri libere din România interbelică, a semnat pactul de neagresiune electorală cu Iuliu Maniu (PNȚ) și Corneliu Zelea Codreanu, care reprezenta Mișcarea Legionară, împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu, prim ministru PNL, însă fără sprijinul bătrânilor din partid în frunte cu Dinu Brătianu. Scorul electoral al partidului condus de către Gheorghe
Gheorghe I. Brătianu () [Corola-website/Science/297964_a_299293]
-
de 64 de incidente ale violenței politice. Pe parcursul domniei sale în perioada celui de-al doilea război mondial, adevărata putere a fost deținută de generalul Hideki Tojo și de junta sa militară. Pe parcursul domniei sale, a susținut cauza păcii mondiale și a neagresiunii. Din cauza statutul său de împărat al Japoniei, Hirohito a fost foarte aproape de a fi asasinat de o grenadă aruncată de extremistul coreean "Lee Bong-Chang" în Tokyo, pe 9 ianuarie 1932. Un alt caz de asasinare a fost cel al Prim-
Hirohito () [Corola-website/Science/298454_a_299783]
-
a încheiat odată cu moartea sa pe data de 7 ianuarie 1989. A fost nevoit să renunțe la statutul divin odată cu ocupația americană a Japoniei după al doilea război mondial. Pe tot parcursul domniei sale, a militat pentru pacea mondială și pentru neagresiune. În timpul domniei sale, Japonia a prosperat economic, devenind a doua mare putere a lumii.
Hirohito () [Corola-website/Science/298454_a_299783]
-
mai apoi comanda în cea mai importantă misiune a sa: comanda Grupului de Armate Centru care trebuia să cucerească Moscova și să învingă Uniunea Sovietică. În 1941, von Bock a invadat regiunea Poloniei ocupată de sovietici, încălcând prevederile pactului de neagresiune germano-sovietic. Până la sfârșitul lui decembrie, au fost cucerite întreaga Polonie, RSS Ucrainiană, RSS Belarus și cea mai mare parte a vestului Rusiei. Von Bock a avut neșansa ca armatele sale să fie prinse total nepregătite în cumplita iarnă rusească, armate
Fedor von Bock () [Corola-website/Science/307262_a_308591]
-
deoarece în 1938 germanii și-au retras sprijinul. Uniunea Sovietică era interesată să ajute China pentru a împiedica Japonia să atace Siberia. URSS spera ca astfel să evite războiul pe două fronturi. În septembrie 1937 a fost semnat Pactul de neagresiune chino-sovietic, ceea ce a dus la aprobarea Operațiunii Zet, mobilizarea unei forțe aeriene sovietice formată din voluntari. Ca parte a operațiunii secrete sovietice, tehnicienii Armatei Roșii au modernizat mai multe avioane de transport ale chinezilor. Au sosit în China un număr
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]