6,250 matches
-
mondiale le-a petrecut la București, împărțindu-și timpul între cele două castele și vizite suspuse din mediul diplomatic. Dar izbutea, chiar atunci, să călătorească și să strălucească prin saloane. Ultimul război a fost mai greu. Parisul era ocupat de nemți, Anglia mereu bombardată, încît a fost nevoită să stea, cam desțărată, în România, și ea bine angrenată, de Antonescu, în conflagrație alături de Germania hitleristă. Ar trebui depuse stăruințe pentru a-i republica amintirile politice, al căror manuscris, apărut la sfîrșitul
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
oră aproape despre Faust al lui Goethe, cu aventurile sale de tinerețe... Aflând că studiase Politehnica la Karlsruhe și dându-și seama că nu făcea parte din categoria agenților de lume bună strecurați prin hotelurile de lux ale regimului comunist, neamțul se apropie foarte mult de el, propunându-i chiar să facă afaceri împreună, împărțind câștigurile jumate-jumate. Așa se face că Tibi, cu inteligența lui extraordinară și cu un spirit speculativ rar, dă lovitura la o bursă din Germania de Vest
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
adăugîndu-se călătorii cu trenul Literatur express 2000 Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu și Andrei Bodiu, dar și criticul Ion Bogdan Lefter, care zboară cu avionul. La aceștia se adaugă sașii noștri iubiți, în frunte cu Herta Muller, Oskar Pastior și alți "nemți" care au în sînge microbul românesc, dintre care îl amintim pe traducătorul în limba germană al poeziilor d-nei Nora Iuga, Ernest Wichner. Dar dincolo de mica diasporă literară românească, Berlinul, ca orice capitală europeană care se respectă își trăiește viața lui
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
cu cafea, cu cafea albastră". Și cu toate acestea scriitura rămîne întotdeauna feminină, pisicoasă, învăluită într-un aer de ființă care se autoalintă, care stă la taclale cu prietenele, care cutreieră cu plăcere magazinele de încălțăminte, care-i privește pe nemți cu o luciditate amestecată cu simpatie, o doamnă care se desparte de Berlin cu inima îndoită. În preziua despărțirii un cîine mare cu blană albă, de oaie se repede să-i lingă mîinile și naratoarea-poet știe, acesta nu e un
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
ca Gorbaciov s-o fi făcut el însuși. Înainte ca Himera comunistă, Zidul berlinez să fi fost dărâmat. Germanii, ca și rușii, ar fi dus-o în zilele noastre într-un fel de prietenie... Dealtminteri, pe ruși, ca și pe nemți, - parcă promiși unii altora, - ceva îi unește, și-așa, despărțindu-i și atrăgând-o, paradoxal, în modul cel mai contradictoriu. Dovadă, vechea apetenta țarista pentru generalii și înalții funcționari germani tocmiți de tar să slujească imperiul de la răsărit, în cu
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
und Drâng, precum și sloganul Drâng nach Ost, de unde apăru ulterior și îndemnul agresiv de spațiu vital... Intuind cu finețea extremă a rasei și cu spiritul ei tranzacțional, acestea, revoluționarul temperat de contactul dur cu Practică, le-ar fi oferit, dinadins, nemților întinderi sălbatice, necultivate, din Siberia (atât de râvnita acum de japonezi), cu profituri majore pentru ambele tabere. Defulând astfel setea de pătrundere spre est, tipic germană, potrivită unui stat cam înghesuit, geograficește... Apropo de atracția rusă... Oare Vladimir Puțin, fiind
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
Buzău, la Flotila III Informații apoi și la Turda, Alba Iulia, mă aflam în mediul special în care astfel de vești circulau repede. Așadar, mă gîndeam în ziua de 23 august 1944, ca elev teterist la aviația de navigație, că nemții le-o făcuseră, mitraliind barăcile camarazilor români... Nu mai știu dacă fuseseră și victime. Curios amănuntul, la vremea respectivă, nici nu fusese luat în seamă. Prima mea reacție, ca militar, fusese una de revoltă. Deși nu trecuseră nici 24 de
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
într-o măsură relativ mai puțin spectaculoasă. Atunci, putînd fi și cavaleri, oarecum. De pildă, cînd li se acordase germanilor 48 de ore pentru retragere, lucru mai puțin știut. I-am văzut, pe un dîmb al șoselei spre Turda, pe nemți, retrăgîndu-se în acel răgaz cu motociclete, camioane. Îmi amintesc de șoferul unui camion german abia urcînd în pantă și care-mi făcuse semn de la volan. Oprise camionul. Aveam la mine o sticlă cu erzatz, cafeaua cazonă matinală. Neamțul crede că
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
Turda, pe nemți, retrăgîndu-se în acel răgaz cu motociclete, camioane. Îmi amintesc de șoferul unui camion german abia urcînd în pantă și care-mi făcuse semn de la volan. Oprise camionul. Aveam la mine o sticlă cu erzatz, cafeaua cazonă matinală. Neamțul crede că-i băutură. Îi întinsesem sticla, băuse din ea și, simțind poșirca, o scuipase scîrbit pe geam. Ne salutaserăm, iar șoferul dezamăgit, o pornise. Acum, printr-o străfulgerare, îmi aduc aminte de Midovschi. Un camarad, însă pilot. Da, el
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
îmbrățișăm, intrăm într-o cîrciumă și îmi povestește bînd bere că a făcut 16 ani de pușcărie, acuzat ca spion. Pilot de linie, un timp, după război, pe linia Milano-Paris-Bruxelles. Abia acum îmi aduc aminte de Midovschi! Care fusese cu nemții pe același aerodrom. Că fuseseră 7 avioane în care încăpuseră, claie peste grămadă, 42 de nemți. Că se legaseră de aripi, de fuselaje, ciorchine. În seara aceea, el îmi spusese și numele piloților români: Lulu, Ghiță, Radu, Ady...De la nemți
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
pușcărie, acuzat ca spion. Pilot de linie, un timp, după război, pe linia Milano-Paris-Bruxelles. Abia acum îmi aduc aminte de Midovschi! Care fusese cu nemții pe același aerodrom. Că fuseseră 7 avioane în care încăpuseră, claie peste grămadă, 42 de nemți. Că se legaseră de aripi, de fuselaje, ciorchine. În seara aceea, el îmi spusese și numele piloților români: Lulu, Ghiță, Radu, Ady...De la nemți, nu mai ținea minte decît pe unu pe care-l chema Kurt. * Moldovenii se pierd frumos
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
nemții pe același aerodrom. Că fuseseră 7 avioane în care încăpuseră, claie peste grămadă, 42 de nemți. Că se legaseră de aripi, de fuselaje, ciorchine. În seara aceea, el îmi spusese și numele piloților români: Lulu, Ghiță, Radu, Ady...De la nemți, nu mai ținea minte decît pe unu pe care-l chema Kurt. * Moldovenii se pierd frumos în visări și nuanțe. La acest lucru contribuie și vinul lor nobil despre care s-au scris atîtea... Un vin deloc agresiv în capul
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
acest atelier; dacă toate ar merge la fel și cuvîntul dat ar fi cuvînt dat, iar treaba plătită, o treabă făcută în toată regula și cum să-ți spun eu - ezita cu spirit de răspundere și de respect... - E cumva neamț, mă interesasem discret. - Dar de unde, român neaoș de-ai noștri, răspunde ea; e drept că bănățean, precizează în șoaptă ca și cum lucrul ar fi interzis, conspirativ, în stare să te bage la pușcărie - care, orișicum, o pățești repede și cînd nici
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
Constantin Țoiu Se zice că Hitler ar fi spus că somnul este singura afacere privată. Pare vorba unui psihiatru, german. Nu sunt nemții, combinați cu evreii, cei mai cunoscuți și mai buni psihiatri din lume?... Un dictator ca Hitler, cu o înclinare artistică obscură, nu era un psihiatru posibil? Poporul german sever lungit pe canapeaua faimoasă a lui Freud... Care este un doctor
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
răbdare care, în definitiv este una dintre cele mai mari virtuți, zice Biblia. Nu este răbdare aici, este indiferență. O indiferență care vine din oboseală și din solicitarea îngrozitoare la care ne supune viața de zi cu zi. Cred că nemții au putut să-și permită o asemenea mea culpa colectivă, imediat după război, și datorită planului Marshall. Nu cred că te poți gîndi la trecut, cînd viitorul tău imediat înseamnă să supraviețuiești la limita cea mai de jos. Cred că
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
de bătaie de cap materială; un ins chinuit de ideea sinuciderii, dusă la capăt de cei trei frați ai săi; evreu convertit la Catolicism dar avînd puternice înclinații spre Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva oaselor; misogin, dar magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras de "cariera" de grădinar în tinerețe, iar apoi de cea
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
misiunii, căci activitatea diplomatică nu poate fi exercitată normal decît într-o țară liberă. Voi continua să mă bat pînă în ultimul moment. Trebuie să lupt atît contra dezordinii și a crasei neglijențe a administrației românești, cît mai ales contra nemților. Peste tot dau de opoziția lor brutală." De abia în 25 februarie 1941 scrie despre atrocitățile comise de legionari: După Jilava au urmat asasinatele comise de legionari, pogromurile din București și din alte părți, evrei omorîți în cîrligele abatoarelor sau
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
sînt încă preocupați să medieze pe lîngă ruși în favoarea opoziției române, chiar pentru ieșirea țării din război. Îi vedea curent pe cei doi Antonești (cu deosebire pe Mihai Antonescu) și îl găsea pe cel dintîi fanatizat ("Crede mereu în victoria nemților, cel puțin pe frontul rusesc".) și pe cel de al doilea cooperant și gata de a pregăti eventuale tratative cu aliații. Maniu era, în continuare, optimist, așteptînd "cu o siguranță mai mare ca niciodată" victoria aliaților, încercînd să obțină de la
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
se arată mirat cît de bine informat e ambasadorul Elveției și dă strepezite asigurări, pe care le repetă la 8 decembrie 1942, anunțîndu-l că pogromul trebuia să se petreacă într-adevăr cu trei zile în urmă. Dar e bucuros că "nemții sunt bătuți în Rusia" și întristat totodată că Ralea a fost internat, la sfîrșitul lui decembrie 1942, în lagărul de Tîrgu-Jiu. În februarie 1943 Mihai Antonescu îi destăinuie îngrijorarea. "Din adunătura de formule emfatice și vagi, am putut discerne următoarele
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
și volumul (Ed. Du Style) aparținînd fostului meu coleg de la Agerpres, Matei Gall, comunist ilegalist deportat în lagărul de la Vapniarka. Împreună cu un alt coleg al său de detenție, el a avut șansa extraordinară de a supraviețui sîngerosului masacru organizat de nemți în luna martie 1944 la închisoarea de la Rîbnița, un orășel de pe malul stîng al Nistrului, exact în momentul cînd ofensiva sovietică victorioasă provoca retragerea în derută a forțelor germane, prefigurînd momentul eliberării. Cartea se desfășoară pe mai multe registre. Ea
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
pot explica de ce am fost eu cel salvat. Toată viața m-am întrebat: de ce eu?"... După atîta vreme, Strumă continuă să-și apere misterul. Încă nu se știe, cu certitudine, cine a scufundat vasul. Variantele care au circulat au fost: nemții, britanicii, sovieticii, românii și chiar... evreii! (pentru a atrage atenția asupra situației lor). Dincolo de toate variantele, mai mult sau mai putin fanteziste, poate nici nu mai are vreo importanță cum s-a scufundat vasul. Povestea Strumei, povestea unor oameni care
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
această poveste am fost tratat de fascist. Cînd este adevărul adevărat! Acest davai ceas nu e o glumă. S-a ucis pentru un ceas, pentru un stilou, pentru un pantof. Căci veniseră barbarii de la Răsărit. Vorbeam de acei români și nemți duși în Siberia după terminarea războiului. Majestatea Sa Regele Mihai a făcut armistițiu nu din dragoste, evident, pentru ruși, ci dorind să salveze ce se putea salva. Adică să nu treacă tăvălugul războiului peste România. Aș observa, în paranteză, că
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
acestui austriac i-am cerut să ne lase să dormim chiar în paie și să ne dea de mîncare, niște cartofi copți. În schimb noi îi dădeam țigări. Bodolea venea cu multe țigări care peste tot erau foarte prețuite. Și neamțul, corect: Ein man, ein wort. Ne-a lăsat să ne culcăm în grajd, în paie, și ne-a dat cartofi. A fost gentil pînă la capăt. Ne-a dus de la el de acasă la prima gară cu trăsura. Stătea departe
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
-i luminos, și-napoi este întunecos. Am mers spre Ungaria". De fapt, ce se întîmplase? Un nour gros acoperise tot răsăritul oprindu-se tocmai la apus, așa că raze-le soarelui luminau apusul. Mersesem bine. Pe urmă a urmat întîlnirea cu neamțul care ne-a găzduit. Am ajuns la Viena, la Osmanhoff, adică tot sub stăpînire rusească. Apoi, de aici, cu tramvaiul, în zona internațională, una din cele patru zone de ocupație la Viena. În zona internațională ne-am dus direct la
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
unsprezece camere duble și două single pentru a-și caza turiștii sosiți. Oaspeții germani nu aveau nicio vină că o salariată distrată a transmis un fax cu date eronate. Nici el nu-și putea permite să creeze neplăceri musafirilor săi nemți încă de la sosire. A găsit o rezolvare cât mai bună pentru colaboratorul său extern, la standardul de confort stipulat în contract, chiar dacă aceștia au fost nevoiți să aștepte un pic până li s-au pregătit camerele. Spre Brașov a plecat
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]