373 matches
-
limbă, energic. În sumanu-i cenușiu, cu căciula neagră de miel pe o ureche, părea mai înalt și mai voinic de cum era. Nadina nu mai tăcea din gură, atâta era de entuziasmată. Aci spunea ceva lui Titu, aci scotea un strigăt nearticulat, aci lălăia un început de galop cantabil și din când în când striga către vizitiu cu o încurajare ațîțătoare: ― Hai, băiete, hai, nu șovăi! ― Nu șovăiesc, coniță, n-aveți grijă! mormăia Petre fără a se întoarce, cu glas în care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Prințul Kung a venit cu el. Umbrele întunecate de sub ochii lor îmi spun ca nici unul dintre ei nu a dormit. Kuei Liang își începe raportul. Îmi amintesc expresia sa ca fiind una plină de inteligență, însă acum vorbele îi sunt nearticulate, mâinile îi tremură, iar privirea îi este confuză. Zice că a fost primit fără respect de către negociatorii străini. Ei au folosit incidentul Săgeata - în care pirați chinezi au fost prinși navigând sub pavilion britanic - ca pretext pentru a-l evita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a lui Grummer este explorată tot pe o dimensiune dinamică și sonoră, el are "o bășică cenușie de cauciuc [...] înșurupată la spate, puțin deasupra feselor, ceea ce îl face să sară prin magazin fără să miște din genunchi, scoțând și sunete nearticulate". Acest gen de lectură eliberează parțial personajul urmuzian din încadrarea excesivă în datele monstruosului și ale absurdului. Fiecărui personaj îi corespunde un set de trăsături definitorii, ce pot fi expuse narativ printr-o multitudine de mijloace, de unde și caracterul implicit
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie. Se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie. Se vor scrie sub fiecare substantiv feminin la numărul singular, formele de plural (nearticulate - scrise cu -ii) cerute de niște, în legătură cu indicațiile labirintului, și formele de plural articulate cerute de săgețile sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc pentru învățarea și utilizarea corectă a formelor de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
deja, ai acestei noi meserii în țara noastră, pot reuși, în fine, coordona experiența concretă a medierii culturale, proces în care, cum spuneam, m-am angajat "spontan" acum aproape unsprezece ani, cu formele discursive deja existente, dar și cu cele nearticulate încă, de a transpune acest tip de experiență în regim academic. Cu alte cuvinte, a început să aibe din ce în ce mai mult sens pentru mine propria mea alegere, veche de când datează masteratul la care lucrez: aceea de a oferi ca "punct de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
semnul tăcerii, nearticulând-o explicit. Forbes Hill se oprește un moment pentru a discuta alegerea lui Nixon de a "îngropa [...] suficient de adânc, dincolo de suprafața discursului său"240 orice întrebare cu care publicul său țintă ar întâmpina premisele sale majore, nearticulate, de altfel, explicit, în adresa sa din 3 noiembrie 1969. În principiu, explică Hill, nimeni nu este dispus să chestioneze astfel de "adevăruri", ca cele implicate de președinte, în calitate de premise majore ale raționamentului său. Chiar dacă acestea nu au valoare de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
bazează, precum cea dintâi, pe predicția potrivit căreia retragerea imediată ar submina încrederea în calitățile de conducător (al lumii politice adăugirea mea) ale Statelor Unite ale Americii; desigur, este vorba de încrederea aliaților. Premisa (majoră) pe care se bazează raționamentul, în aceeași măsură nearticulată în discurs ca și cele dinaintea ei, atestă că "aliații nu au încredere decât în cei care dețin puterea și, în același timp, sunt dispuși să acționeze în interesul lor"241. Dacă așa stau lucrurile, devine evident, iar Nixon nu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
urmare, în baza dovezilor evidente, șansele președintelui de a ajunge la compromis pe calea negocierii par, nu-i așa, nule. În orice caz, observația de bun simț a lui Nixon, care, ca în cazurile precedente, funcționează în baza unei predicții nearticulate, potrivit căreia "nici o putere convinsă că se apropie de victorie prin impunerea unor concesii repetate nu va fi dispusă să negocieze"245, îl ajută pe președinte să facă un pas mai departe în raționamentul său, cu ajutorul altui factor persuasiv de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de retragere a trupelor americane din Vietnam este cea a anunțării unei date fixe (până) la care se va realiza, efectiv, acest plan, sau a păstrarii flexibilității în privința datei respective. Nixon întrebuințează o altă predicție cu rol de premisă majoră nearticulată în raționamentul său, care sună în felul următor: anunțarea datei (până) la care va avea loc retragerea trupelor americane din Vietnam nu va avea alt efect decât să împiedice orice înclinație a adversarului înspre posibilitatea negocierii. Negocierea, spune cunoașterea comună
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
meu la întrebarea (retorică) de mai sus poate că nu este unul eminamente futil. Evident, și acest răspuns, ca toate răspunsurile pe care le putem oferi, vreodată, unor între-bări mereu particulare, care selectează și deliniază, mereu tranșant, între "articulat" și "nearticulat", între spus și nespus, între ascundere și neascundere, revelare sau adevăr (aletheia), este unul pe măsura întrebării. În mod necesar, o dată ajunși împreună, pe "această pagină", interpelarea noastră comună, în acest moment, o constituie și o facilitează însuși discursul. Răspunzând
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
începutul e nesigur, ezitant. Artistul caută în mai multe direcții, e nehotărât. Dintre numeroasele încercări, din tatonările de zi cu zi, se ivește pe neașteptate forma visată. Dar această imagine este în stare de eboșă, doar schițată, fără consistență și nearticulată plastic. Având această idee clară, artistul se oprește asupra unei soluții. 3. Alegerea Momentul alegerii este deosebit de important pentru un creator. Acum are o bază, un suport pe care începe să construiască, adică să compună opera. Dar și aceste căutări
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
siguranța/ Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal -/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându-se?" (Eu cred că suntem un popor vegetal) Metafora copacului, cu formă de singular nearticulat, este asociată ideii de popor vegetal. Extrăgând mai multe elemente simbol, aparținând aceluiași câmp semantic al cadrului natural, Ana Blandiana redă universul acelei vremii, printr-o frescă deconstructivistă a generației sale. Îmbinând cadrul natural cu ideea de moarte, printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un obiect de cult și a stimulat astfel toate voluntarismele din epoca modernă. Gândirea și conduita post-modernă se situează astfel după încheierea mesajului iluminist, ca o reacție în raport cu acesta. Este o atitudine neraționalistă, ceea ce nu vrea să însemne iraționalism. Însă nearticulată destul, ea trimite la conduita romantică față de viziunea iluministă, ca și concluziile impuse de secolul nostru de biologie, psihologie și alte discipline de interes antropologic. Istoria își urmează cursul, iar urmele ei se recunosc încă pe întinderea de nisip vălurită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de a vorbi despre cutremurarea morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența instanțelor comunicării lirice. În poezia prefață, prezența eului liric este reliefată prin indici ai persoanei I (voi muri cutremurândumă). 9. Titlul poemului - substantiv simplu, comun, nearticulat - este o secvență paratextuală care condensează semantic ideea poetică și tehnica de creație. prefață este motivul ordonator al viziunii poetice, surprinzând ipostaza creatorului aflat în căutarea unui topos propriu. Titlul acestei poezii reprezintă nu numai un cod de semnificare pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mărturisire a autorului, Eminescu însuși, că a înnebunit. Poemul fusese tipărit în septembrie 1881, iar în „Convorbiri literare” versul ultim este: „Ah! organele ’s sfărmate și maestru e nebun!” în toate cele 11 ediții ale sale Titru Maiorescu păstrează aici nearticulat: „maestru” tocmai pentru a nu se da naștere la confuzii. Eminescu are, în manuscrise, chiar termenul italian: „maestro”. Este vorba de șeful de orchestră, acel „maestro” care dirijează cosmosul, acel „actor” sau „Demiurg” (cu sensul de administrator al Creației, de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
despre imaculata Fecioară Maria). Am să amintesc doar atât, că finalul la „Pe lângă plopii fără soț” este: „Tu trebuia să te cuprinzi / De acel farmec sfânt / Și noaptea candela s’aprinzi / Iubirii pe pământ”. Cum avem noi, prin editori, „candelă”, nearticulat, se pretează la interpretarea călinesciană vizând hetaira din templul egiptean (amintesc că tot „divinul critic” vorbea de un „sexualismm transfigurat” la Eminescu în poemele atingătoare sau amintind de Fecioara Maria). Poetul vorbește, însă, de candela, una singură, aceeași, a iubirii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu tendințele), deși o lucrare foarte cunoscută a lui Al. Graur se intitulează Tendințele actuale ale limbii române (1966). Dar poate aceasta este o excepție care Întărește regula, dată fiind personalitatea lui Al. Graur! Sunt alte titluri care folosesc substantivul nearticulat (Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești) sau articulat cu articol nehotărât (Victor Vișinescu, O istorie a presei românești, 2000; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române etc.). Totuși, În cazul folosirii unor titluri metaforice, criptice, subtitlul va oferi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sfântă (termen de origine latină), precum și chiot pentru chicot; În fine, ar fi trebuit folosită linia de pauză pentru a marca elipsa predicatului făcui Între chicot și simfonie. Un al caz de transcriere greșită este atunci când se face confuzia articulat/nearticulat, care poate să producă structuri sintactice diferite, cu alte direcții de interpretare. Versul „Vreme trece, vreme vine” din Revedere și din Glossă este adesea transcris „Vremea trece, vremea vine”. I. Funeriu arată că tot astfel se găsește textul În interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Herlea și David Ohanesian, respectiv În lectura, de altfel inimitabilă, a lui Mihail Sadoveanu. În general, opțiunea lui Eminescu este pentru nearticulare. I. Funeriu (1995) afirma: Hotărât lucru, opțiunea eminesciană are resorturi estetice serioase, motivația fundamentală fiind aceea că substantivele nearticulate sunt mai vagi, mai puțin precizate, mai tainice, mai misterioase și mai „ne-lămurite”, prin urmare mai proprii limbajului poetic, câtă vreme acesta manifestă o repugnanță vizibilă față de orice tendință către explicit; „articulatele” sunt mai apropiate de știință decât de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sistemele 1 și 2 se raportează la textul pronunțat; 3, 4 și 5 la expresia corporală; 6, 7 și 8 la aparențele exterioare ale actorului; 9, 10 și 11 la aspectul locului/spațiului scenic; 12 și 13 la efectele sonore nearticulate [...] primele 3 mari categorii de semne îl privesc direct pe actor" (Kowzan, 1975, p. 205). 70 Pentru valențe ale luminii în spectacol, vezi Cărbunaru, 1988, pp. 59-60. 71 Pentru o prezentare, în diacronie, a costumului în teatru, vezi Corvin, 1991
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
puțin, cu existența vreunui act de conștiință în legătură cu realitatea sau cu posibilitatea lor. Aria interferențelor de înțeles dintre limbaj și limbă nu se limitează însă la cazurile menționate. Se folosește deseori sintagma limbaj articulat (care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj nearticulat distribuie (epuizînd) sfera mijloacelor de comunicare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau cu posibilitatea lor. Aria interferențelor de înțeles dintre limbaj și limbă nu se limitează însă la cazurile menționate. Se folosește deseori sintagma limbaj articulat (care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj nearticulat distribuie (epuizînd) sfera mijloacelor de comunicare posibile. Dar, dacă limbaj articulat înseamnă "limbă", și limbajul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj nearticulat distribuie (epuizînd) sfera mijloacelor de comunicare posibile. Dar, dacă limbaj articulat înseamnă "limbă", și limbajul nearticulat ar trebui să fie "limbă" (sau "limbi"), căci altfel ar însemna că sfera respectivă s-ar distribui în elemente de rang diferit, ceea ce nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj nearticulat distribuie (epuizînd) sfera mijloacelor de comunicare posibile. Dar, dacă limbaj articulat înseamnă "limbă", și limbajul nearticulat ar trebui să fie "limbă" (sau "limbi"), căci altfel ar însemna că sfera respectivă s-ar distribui în elemente de rang diferit, ceea ce nu este admisibil din punct de vedere logic. Pe de altă parte, limba reprezintă, așa cum s-a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]