701 matches
-
direpții, ci păcătoșii spre pocaianie și, iar: cine va veni cătră mine, nu-l gonescǔ afară” (vezi Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Editura Minerva, București, 1902, p. 105) 519. Aflată în pribegie la Brașov jupâneasa Elena (Ilina) a neastâmpăratului Stroe Leurdeanu (care va muri abia în 1679) își redacta acolo testamentul la 28 iunie 1655. Ea fusese nevasta vornicului Dragomir, dar își scrie diata în favoarea fiilor vitregi, care au avut grijă de ea în exil („la toate nevoile mele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reprezentantul Rusiei la București, autoritățile române au cerut sprijinul Germaniei pentru a-l Îndepărta pe Hitrowo din funcție. Diplomatul german la București, Bulöw, a considerat că o asemenea cerere din partea guvernului român nu este În interesul Germaniei, deoarece activitatea „acestui neastâmpărat și ranchiunos diplomat contribuie indirect mai mult la apropierea României de Germania și Austria decât să-i dăuneze alianței <ref id="80">80 Apud Teodor Pavel, Între Berlin și Sankt-Petersburg. Românii În relațiile germano-ruse din secolul al XIX-lea, Cluj
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
de anatomie, Chișinău, 1995; Doi lei, Chișinău, 1996; Ploaie la plus infinit, Chișinău, 1996; Cântec de-nceput, Chișinău, 1997; Contur, Chișinău, 1997; Fulgul fermecat, Chișinău, 1997; Motanul navigator, Chișinău, 1997; Alfabetul vesel, Chișinău, 1998; Insula Madagascar, Chișinău, 1999; Zece frați neastâmpărați, Chișinău, 1999; Cioburi de cristal, Chișinău, 2000; Desprindere inutilă, Timișoara, 2000; Songuri de buzunar, Chișinău, 2000; Animale sentimentale, Timișoara, 2001; Apropo, Chișinău, 2001; Iepurașul Timică, Chișinău, 2001; Măscărici și Măzgălici, Chișinău, 2001; Priviri în oglindă, Chișinău, 2001; Și atât, Chișinău
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
află aceeași jucăușă sagacitate. Iscoditorul lexicograf se angajează într-un slalom printre „dileme” și „interogații”. E, poate, prea mult răsfăț, dar este și o reconfortantă prospețime în galeria aceasta de personaje românești și străine, înfăptuită cu îndemânare portretistică. Sub pana neastâmpăratului U., ele își revelează, răsfrânte în oglinda modernității, noi accente ale fizionomiei. SCRIERI: Saltul, București, 1975; Sub semnul teatrului, București, 1980; Caiete de regie, București, 1985; Povești de adormit părinții sau Carte cu copii pentru părinți, Focșani, 1990; Ce oameni
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
Time-out” ( „scoaterea afară” pentru un timp) această expresie, folosită frecvent și în jocurile sportive, se referă la izolarea copilului într-un loc plictisitor, departe de orice stimul care i-ar putea face plăcere. Astfel, exemple de time-out pot constitui „scaunul neastâmpăratului”, trimiterea „la colț” sau într-o cameră goală etc. Pentru folosirea eficientă a acestei tehnici trebuie respectate anumite condiții: timpul „de pedeapsă” trebuie să fie dinainte foarte clar stabilit. în general, acesta este cuprins între 5 și 15 minute, în funcție de
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
tocul de scris, un toc mic-mititel, frumos-frumușel, cioplit din os, la un capăt ros și începu să scrie, ca pe hârtie, pe noua umbrelă: „Pe mine mă cheamă Țupa-Țup și de la școală acasă mă duc”. Țupa-Țup, un iepuraș mic și neastâmpărat, cu urechea dreaptă ciulită și cu stânga pleoștită, se întorcea de la școală cu ghiozdanul subsuoară. Trecând printr-o pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
în direcția grotescului, a prozaicului, ci a diafanului și inefabilului. Epica, dominantă după 1938 și mai valoroasă decât poezia, este, într-un fel de existențialism fără artă, răsfrângerea puțin transfigurată a unui eu profund, inaccesibil nici lui însuși, revărsându-se neastâmpărat peste orice intenție artistică, pentru că arta e resimțită dacă nu ca o cenzură propriu-zisă, măcar asemenea unei capcane burghez-mistificatoare în fața transcendenței și a originarului. Alternând reportajul, confesiunea și ficțiunea, romanele și povestirile lui S., prolixe, rar preocupate de construcție, dezvăluie
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
insuficiența paternă. Unii tați sunt mereu absenți datorită exigențelor profesiunii (cazul oamenilor de afaceri care sunt suprasolicitați la locul de muncă și mereu sunt pe drumuri în interes de serviciu); alți tați fug de responsabilitățile familiale, ei n-acceptă prezența neastâmpărată a copiilor. În toate aceste cazuri, rolul patern rămâne fără titular iar prezența paternă este înlocuită cu vidul...și adesea compensată cu un exces de autoritate maternă, până când tatăl apare iar pentru a răsfăța copilul într-o atmosferă de sărbătoare
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este productiv; neroditor; care nu produce nimic, care nu dă nici un rezultat; infructuos, zadarnic, fără conținut; steril; șturlubatică: nebunatică, neastâmpărată, zvăpăiată tăbuiețul: scurt și gros; țâfnoasă: (Pop.) îngâmfat, arogant; supărăcios, capricios, arțăgos; ușernică: (persoană) care umblă cerșind sau milogindu-se din casă-n casă 1.Completează rețeaua personajelor: 2.Unește cuvintele din coloana A cu cuvintele cu sens asemănător corespunzătoare
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
imaginea. 1. Erau toți la mama trei Și mama se mândrea cu ei. Crud și rău le fu destinul: Din trei mai rămase unul. Știți, voi, copilașii mei, Cine i-a mâncat pe ei ? 2. Cică-odată-n câmp plecat Un copil neastâmpărat A găsit el într-un tei O găină de doi lei. Voi ce credeți, dragii mei, Se găsesc găini în tei ? 3. Cine-odată prin pădure, Culegând tot flori și mure, De bunica a uitat; Știți voi, știți ce a urmat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pasivă, de neîncredere în forțele proprii, timiditate accentuată, izolare; atunci când copilul este scos din mediul familial, are reacții întărite care pot merge până la stări de anxietate, deprimare, refuz al activităților școlare. Alți copii prezintă un grad ridicat de agitație, sunt neastâmpărați, violenți chiar, cu manifestări de negativism, iar în situații extreme, prezintă atitudini de despotism față de cei din jur (mai cu seamă față de cei mai mici ca vârstă). Datorită lipsei controlului vizual persoanele nevăzătoare simt nevoia unei ordini depline, a așezării
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Dorli, București, 1977; Hai în lună!, București, 1978; Arhitectul firelor de iarbă, București, 1980; Lumea într-un degetar, București, 1981; Liniștea cri, București, 1983; Cine a găsit vise frumoase, București, 1987; Câte mai trec prin mintea frunzelor, București, 1990; Povești neastâmpărate, București, 1993; Declarație de avere, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Roman, Exerciții de sensibilitate, LCF, 1979, 22; Mircea Sântimbreanu, „Lumea într-un degetar”, RL, 1981, 47; Constantin Crișan, „Lumea într-un degetar”, CNT, 1981, 50; Virgil Nistor, În lumea celor
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
mult dintre toți”. Soția lui Wade se face ecoul lui Cissy atunci când spune: „Era un actor bun - așa cum sunt cei mai mulți dintre scriitori”. Ca și Raymond, Wade nu are copii și spune: „Dacă, Doamne ferește, aș avea un copil de zece ani, neastâmpăratul mi-ar spune: «De cine fugi atunci când bei, tată?»”. În fine, a treia ipostază este întrupată de Philip Marlowe însuși. Cititorul constant al cărților lui Chandler va concede imediat că un astfel de personaj e gândit în oglinda flatantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
soră mai mare decât mine și una mai mică. S-a născut când eu aveam 5 ani. Dar, cel puțin, eu nu-mi amintesc nașterea ei ca pe un eveniment traumatic din viața mea. I: Ce fel de copil erai? Neastâmpărat? D: Nu, nu s-ar zice. Eram timid, cred, eram sensibil, eram un plângăcios, adică unul care se supăra imediat, foarte... Cam atât. I: Și care sunt persoanele de care îți amintești din perioada asta? D: În principal familia, niște
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Aceste două elemente sunt puse în evidență în majoritatea amintirilor sale din copilărie, ceea ce demonstrează, pe de o parte, îndrăzneala sa, iar pe de altă parte altruismul. Când i se cere să spună ce fel de copil era, el spune: „Neastâmpărat și săritor”. Cât despre imaginea de sine actuală, în ciuda importantei sale funcții de ofițer superior, nu exprimă o superioritate rece, ci se descrie ca fiind un comandant sensibil la nevoile soldaților săi, pe care dorește să-i ajute și să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
anume se exercită religia în gândirea intelectualului evreu modern? Este religia pentru el un punct de plecare, o sursă de inspirație? Educația joacă un rol primordial în afirmarea personalității? E vorba de zestrea moștenită, de ambient, de firea mereu iscoditoare, neastâmpărată, neîmpăcată cu sine și cu ceilalți? De acea stare de disperare pe care o au doar oamenii aflați în primejdie, sau care singuri își creează primejdia spre a afla soluția de ieșire? Toți ne naștem cu o zestre, cu o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de asemenea redactor, „Lumea nouă” ș.a. Împreună cu I. L. Caragiale, întemeiază revista umoristică și literară „Moftul român” (1893). Din 1893 până în 1895 e director al „Adevărului literar”. În anul 1895 scoate „Moș Teacă”, subintitulat „jurnal țivil și cazon”. Cu o fantezie neastâmpărată, și-a născocit o sumedenie de pseudonime, care de care mai năstrușnice (ca, de pildă, Kinderfus, Calyope Fourreau, Abayados de Calatrava y Rigolo Năbădayos). Copil teribil al presei socialiste, iubitor de farse și bufonerii, B. era, în campaniile pe care
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
școală. Școala era de fapt un pension patronat de călugărițe, chiar în Ajaccio, care își avea sediul într-o clădire mai veche a iezuiților. Era primul an de domnie al unui alt Ludovic. Al XVI-lea. Mititel, dar deosebit de dinamic - neastâmpărat, mai bine spus - școlarul s-a făcut repede remarcat printre colegi, mai ales prin ieșirile lui războinice. încăierarea era soluția aleasă de fiecare dată atunci când se isca fie și o mică neînțelegere. Nu conta dacă „le petit” - micuțul, piticul - ieșea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
ei fuseseră amenințați fără vreun motiv bun și câțiva au fost chemați la cancelarie în diferite pauze pentru a discuta cu diferiți profesori despre comportamentul lor. A fi chemat la cancelarie, în zilele astea, înseamnă că ai fost incredibil de neastâmpărat, din punctul lor de vedere, și că ești condamnat fără cale de apel, din perspectiva noastră. Dacă are îndrăzneala de a nu veni la cancelarie în pauza în care a fost chemat, atunci elevul respectiv va fi căutat în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mașina și alintând-o de parcă ar fi un copil: Tinuțica sau Tinuțel. Când stau în fața blocului și se joacă, cei doi Sorinei, care o iubesc cel mai mult pe Tinuța, au mare grijă ca, nu cumva, vreun copil obraznic și neastâmpărat să se apropie de ea și să-i facă vreun rău. Odată, tata n-a mai băgat mașina în garaj ci, pur și simplu, a pus husa peste ea. Afară era o zi de vară, foarte călduroasă și cu mult
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
tot apartamentul iar, mai apoi, pătuțul seamănă cu un covor năzdrăvan care - ca în poveștile vechi - unduia peste case, peste văi și dealuri. Era gata-gata să înceapă un vis frumos și dulce, când vraja lui fu alungată de o voce neastâmpărată și atât de cunoscută: De ce nu ți-ai luat, cu tine, în pat, păpușica cea nouă? Fetița nu-și putu da, pentru început, seama dacă frățiorul ei îi vorbește aievea, sau dacă glasul lui Sorin e cu ea, în vis
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ohihnește leneșă pe un raft. Fața Sorinei se înseninează. Pricepând totul, educatoarea îi dă voie să meargă la Colțul Obiectelor Găsite. Fetița și-a luat umbrela și a sărutat-o de mai multe ori, ca pe o prietenă mică și neastâmpărată pe care o regăsești când nu te-ai fi așteptat. Apoi, cuminte, a luat loc în bancă. Glasul educatoarei explică: Să știți, dragii mei, toate anotimpurile sunt frumoase și au rostul lor. Căci primăvara înseamnă trezirea naturii la o nouă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-i vorbă că de mângâieri și alintări nu duce el lipsă nici acum, că tare i mai plac! Însă, de la o vreme, în căpșorul țâncului nu mai era altceva decât mâncare și joacă. De cum îl priveai, ochii lui mici și neastâmpărați te îmbiau, parcă, la alte și alte șotii. Nici unul din ghemele bunicii nu mai stă la locul lui, căci Motănel sare peste ele și, pe dat’, le transformă în mingi de fotbal. Pune bunica rufe pe frânghie la uscat? Năstrușnicul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
lucrul acesta!” „Gata, am terminat de mâncat!” reîncepe larma din cuib. „Să vă fie de bine!” le urează Sorina. „Mulțumim!” răspund puii înclinându-și căpșoarele, așa cum i-au învățat mama și tata. Dar ce-i asta? Unul dintre ei, mai neastâmpărat și mai neatent, cade din cuib. Frățiorii lui privesc îngroziți în jos. Poc! Sărmanul! Nu, nu e ce cred ei. A căzut - unde gândiți? - chiar pe salteaua Sorinei. „Vezi dacă nu ești cuminte și nu ești atent?” ar vrea să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și picioarele nu vor s-o asculte. Părinții puilor au sosit din nou la cuib. „Ce-ați pățit, de ce sunteți așa de triști?” Dar nu mai e nevoie de nici o explicație. Privesc și ei în jos și-și văd puiul neastâmpărat. Apoi, fără a sta prea mult pe gânduri, încep să zboare, să se agațe. „Ce să facem? Cum să-i ajutăm?” „Fotbaliștii” au sosit acasă. Cam obosiți, ce-i drept, dar fericiți. Într-o mână, Sorin ține mingea, iar cu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]