7,611 matches
-
este cea care trebuie să rămână constantă, nu vorbele". Compromisul în politică este necesar - credea el - doar pentru a evita războiul, tirania, certurile inutile. Credința lui Cicero era aceea că "acela care încearcă să guverneze o țară prin frică este nebun. Căci, oricât ar încerca un tiran să răstălmăcească legile și să înăbușe spiritul libertății, mai devreme sau mai târziu, acesta se va manifesta și mai intens prin manifestări publice violente sau la cabinele de vot"", continuă Adrian Năstase. Fostul premier
Adrian Năstase, cuvinte dureroase. 'Țara supraviețuiește doar în cuvinte. Am pierdut totul' by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21369_a_22694]
-
ca jertfă-s dată, Și-o grea otravă sorb avan; Mă chinuiește-un duh viclean Cu-n vis ce-n ispitiri mă ține ; Eu pier, îndură-te de mine ! O, du la sfântă mănăstire Pe fiica-ți cea cu gând nebun ; Hristos să-mi fie ocrotire, Și lui amaru-ntreg să-l spun. Mi-e moartă-n lume bucuria... Ca-n umbră sfintei păci să fiu, Primească-mă de-acum chilia Că un mormânt de timpuriu... ÎI La o sihastra mănăstire, O
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
din gând Dar tocmai începu , că visul , Să se audă paradisul , Când , cu făptura-i răsculata , Tăindui calea prin văzduh , Din beznă iadului , deodată , Țișni îngrozitorul duh . Puternic stă că o furtună , Precum un fulger strălucea , Și-n cutezanța lui nebună Răcni cumplit : - Ea este-a mea ! Înnăbușindu-și spaima-n care-i C-o ruga către Domnul drept , Lipit de ocrititorul piept Stă bietul suflet al Tamarei . Se hotăra cu dânsul ce-i . El stă din nou în fața ei , Dar , Doamne
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Maiorescu, care îl urmărea și controla pe poet. N-ar fi adevărată scrisoarea d-nei Slavici din dimineața zilei de 28 iunie 1883 care îi cerea, în lipsa lui Slavici plecat la Halle, lui Maiorescu să se ocupe de poet care e nebun și se comportă foarte rău. Nu era d-na Slavici o Szökö, deci o unguroaică, urîndu-l, de aceea, pe poet? Autorul cărții pe care o comentez pune chiar la îndoială scena de la baia Mitrașewski, unde Gr. Ventura, gazetar prieten cu
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
său: "Am conștiința deplină a catastrofei spre care mergem. Deși opinia publică este cu noi, partidul nostru n-a putut împiedica aderarea la pactul nenorocirii noastre!" Madgearu declară, într-o ședință de Birou, că "omul acesta (Antonescu n.m.) este complet nebun; el nu s-a mulțumit numai să semneze acest act nenorocit, dar și-a permis să-l și elogieze, ca și cum viitorul nostru depinde în întregime de realizarea planurilor lui Hitler și Mussolini. El și-a permis să adere la "noua
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
asistăm la problemele cotidiene ale cuplului interpretat de către Michelle Pfeiffer - naturală, diafană dar și puternică, cum o știm dintotdeauna - și Bruce Willis - departe de giumbușlucurile sale eroice și salvatoare de vieți omenești din seria Die Hard, ori de hazul său nebun din diverse alte pelicule unde fie polițist, fie răufăcător, devenea la fel de simpatic. Să nu ne înțelegem greșit, simpatic este în continuare, căci ce ar fi Bruce Willis dacă i-ar dispărea farmecul peste noapte? Simplu și pe șleau, Povestea noastră
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
îl obseda prin eroarea fatală făptuită. Într-o însemnare datată 28 februarie 1971 observa: "Mi se reproșează anumite pagini din Schimbarea la față carte scrisă în urmă cu treizeci și cinci de ani! Aveam douăzeci și trei de ani și eram mai nebun ca oricine. Am răsfoit ieri această carte; mi s-a părut că am scris-o într-o viață anterioară, oricum eul meu actual nu se mai recunoaște drept autor. Ce încurcată e problema responsabilității! Cîte lucruri am putut să cred
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
mai tîrziu: " Am vorbit îndelung la telefon cu Eugen Ionescu despre Garda de Fier; spunîndu-i că simt un fel de rușine intelectuală că m-am lăsat sedus de ea, el îmi răspunde nimerit că am "marșat" pentru că mișcarea era "complet nebună"". Și în aprilie același an: "Ce-i datorez Gărzii de Fier. Consecințele pe care a trebuit să le îndur pentru o simplă înfierbîntare de tinerețe au fost și sînt atît de disproporționate, că după ea mi-a fost cu neputință
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
o manieră pe cît de neștiințifică pe atît de vehementă, ajungîndu-se la un fel apodictic de a trata lucrurile, care nu mai admite nuanțe. Caut cu lumînarea în textul din Cronica acele noi dovezi sau măcar noi argumente în favoarea ideii nebune aruncate ca o piatră în apă de către dl Georgescu și pe care tot mai mulți înțelepți sar s-o scoată. Și nu găsesc decît un ton din ce în ce mai sigur și mai puțin doritor de replică pe care ni se cîntă trista
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
în puține cuvinte, lucrurile stau astfel: la 28 iunie 1883, Eminescu a fost dus, în chip brutal ("în cămășoiul de forță", după nota din procesul-verbal încheiat de comisarul de poliție Nicolaescu), la sanatoriul doctorului Șuțu, nu fiindcă ar fi fost nebun de legat, ci fiindcă devenise extrem de incomod ca ziarist, încît scoaterea lui de la Timpul era dorită atît de liberali, cît mai ales de prietenii săi conservatori, în frunte cu T. Maiorescu și Petre P. Carp. Această eliminare a gazetarului a
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
În preajma morții, e răvășitoare fața albă, de clovn trist, a lui Jim Carrey, bolnav pe ultima sută de metri, tîrît, în cărucior, să caute vindecarea la un vraci exotic - și, întins pe masă, ca un cadavru viu, izbucnind în hohote nebune de rîs, cînd realizează că vraciul e, și el, tot un farsor... Patriotul și Omul din lună - iată două coperți noi pentru un subiect vechi: America, între adorație și contestație.
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
care nimeni nu l-a invitat și despre care nimeni nu știe nimic. Pentru că trebuie spus că nu este dată nici o informație despre eul empiric și mult prea contingent al autoarei, lăsîndu-ne doar speranța unei expertize grafologice. Postfața, în afară de hazul nebun pe care-l produce involuntar, se păstrează în aceeași imponderabilitate anonimă probabil pentru a ne da un exemplu de moralitate la care doar două personaje pot accede: scriitorul (omul) și Dumnezeu. Cititorul (criticul, eventual) trebuie să se țină departe ca
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
a crede de pomană cum ar zice unii, ci de-a te lăsa dominat și locuit de o inteligență mai presus de inteligența umană, față de care aceasta, cum spune apostolul, nu este decît o biată sminteală și socoteală de om nebun care-și închipuie că poate număra firele de nisip. Credința de aceea este paradoxală și misterioasă deoarece îl depășește și-l descumpănește permanent pe cel care o poartă, așa cum lichidul turnat într-un vas ajunge să înglobeze vasul fără să
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
un simbol al condiției umane frecvent umil-eroice, purtîndu-și crucea nu doar în anonimat, ci și într-o atmosferă a desconsiderării, a ironiei și a batjocurii: "Unii se cred Einstein și sînt nebuni./ Alții se cred Napoleon și sînt și mai nebuni./ Și alții se cred din sticlă și au grijă să nu se spargă,/ și alții se cred din hîrtie și au grijă să nu ia foc.// Nea Gică e cel mai mare frizer din lume.// Unii se cred doctori,/ alții
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
grijă să-și țină stetoscopul de gît/ și șurubelnița în buzunar/ și hărțile marcate sub braț./ Rar, cîte unul se crede Vasilescu Dorel.// Unii se cred Socrate și sînt nebuni./ Alții se cred Ludovic al paișpelea și sînt și mai nebuni.// Dar nea Gică e cel mai mare frizer din lume/ și el chiar asta se crede - cel mai mare frizer.// Tunde și rade la șase scaune simultan și nu greșește niciodată./ El are ochiul ager și mîinile iuți./ El are
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
mai sus - să coaguleze materialul filmelor (iată-l spre exemplu pe Mihai Dolgan, conducatorul formației "Noroc", povestind însuflețit, într-un emoționant - adesea comic - prezent al memoriei afective, despre un nemaivăzut succes muzical - citește "dezgheț temporar": "Dintr-o dată, lumea umblă ca nebună ca să facă rost de un bilet, se urcă prin copaci ca să-i asculte..." ( aici, despre turneul unic al "Mondial"-ului în Moldova). Cei trei regizori plus operatorul (același pentru toate filmele, Sergiu Babără ) sunt toți născuți în Moldova și (de-
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
intră în scenă, Gonța-Nelkin este primul personaj care aduce cu el nebunia: îndrăgostit de Lidocika, el luptă ca ea să nu cadă în plasa lui Krecinski, simțindu-i stofa de farseur. Luptă pînă la a fi considerat ridicol și chiar nebun. Agitat, frenetic, încercînd să fie și cuceritor, Grigore Gonța îți atrage privirea și atunci cînd nu are de rostit o replică, ci învîrtește doar o cutie cu bomboane în mîini, zîmbindu-i candid Lidocikăi. Absolut remarcabilă apariția lui Valentin Uritescu în
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
curente, dovadă că unii pacienți, deși vindecați, refuză să se întoarcă în lume, în ceea ce s-ar putea numi normalitate. Însă tocmai pentru că, refuzînd universul exterior, ajung să-și creeze o realitate paralelă, cu propriile reguli și interdicții, acești cîndva nebuni nu fac decît să se supună compromisului, convenției, banalului. Din contră, pentru Mari, o avocată vindecată de sindromul panicii, care fuge de această "normalitate a nebuniei", nebunia se naște din conștiința diferenței și din dorința de libertate, din triumful propriilor
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
cum se spunea, pînă nu demult, ,,de aleasă simțire românească", a readus în discuție gravele noastre probleme de psihologie și de comportament. Acest eveniment ne-a dezvăluit, așadar, încă o dată, acele bizare trăsături de caracter care ar stîrni un haz nebun de la distanță, dacă de aproape nu ne-ar transforma zîmbetul în rictus și hohotul în scîncet. într-o ordine întîmplătoare, ele sunt cam acestea: mai întîi, lipsa de discernămînt a factorilor de putere și amatorismul lor enciclopedic, în al doilea
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
Mușatin și codrul. Valoarea lui artistică, ne atrage atenția autorul, a fost remarcată încă de Alecu Russo, care cita într-o scrisoare aceste foarte frumoase versuri: "Închinare-aș și n-am cui,/ închinare-aș murgului,/ Dar mi-i murgul cam nebun/ Și de fugă numai bun./ Închina-voi ulmilor,/ Uriașii culmilor,/ Că sunt gata să-mi răspunză/ Cu freamăt voios de frunză:/ Ulmii că s-or clătina,/ Frunza că s-a scutura,/ Trupul că mi-a astupa". Toma Alimoș i-a
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
unghiile lui pline cu pămîntul de pe marginea gropii din care a fugit imediat după învierea din morți". În poezia lui N.Ț. se suprapun nenumărate ecouri din Tzara și Bogza, din Gellu Naum și Vintilă Ivănceanu, din spadasinii frumoși și nebuni ai postmodernismului. Trebuie să fie ceva în poezia lui N.Ț., dacă eu scriind aceste rînduri care se vor serioase, iată, mă pomenesc contaminată de stilul lui. Nicolae Țone a învățat bine lecția avangardei. Din poezia lui nu lipsesc nici
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
vorba de o intervenție a lui Rastignac pe lângă bunul său prieten, doctorul Bianchon-fiul, să pună o vorbă bună unchiului său, judecătorul Popinot, în sprijinul marchizei d'Espard care vrea să obțină o interdicție asupra soțului ei, marchizul d'Espard, socotit nebun și incapabil să-și administreze bunurile. Popinot, unul din marii eroi balzacieni, nu este judecătorul pe care marchiza să-l ducă de nas. Intriga dobândește, deodată, un suspans criminalistic. În cele din urmă, la intervenția nepotului său, doctorul Bianchon, Popinot
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
drapează adesea, ergo prin referire la mitologia lor. Deși adînc decepționată de real, se luptă cu reprezentanța abstractă a acestuia. Și pentru a fi la paritate, înscenează ea însăși o mitologie caricată, emisie a ingenuității rănite, precum delirul "unui înger nebun/ care mă urmează șontîc-șontîc". Un duel cavaleresc, cu arme egale. Demitologizarea se petrece printr-un simulacru de mitologie: "Frumoasa mea panteră logică/ Sînt încă o ființă mitologică/ Am aripe albastre, ochi verticali și triști/ Și alergii diverse la turiști// În
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
mare scriitor? Din 1967, de la volumul de nuvele Vara buimacă, toată lumea pare să fi fost în așteptarea marilor romane ale acestui scriitor. între timp au apărut îngerul a strigat (1968), Scaunul singurătății (1987) și mai ales extraordinar de aplaudatul Frumoșii nebuni ai marilor orașe (1976). Ici colo, cîteva semnale că aceste romane n-ar fi de fapt ceea ce se aștepta, cîteva observații de bun-simț (Monica Lovinescu și Ion Negoițescu), iar la polul opus, laude dintre cele mai înalte. Eugen Simion e
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
înțelegea pe Niezsche și vorbea despre el ca nimeni altul. - Păi cred și eu! Era chiar Niezsche. Am simțit că mi se taie răsuflarea și că-mi pierd mințile: - Nu se poate! - Ba da, Niezsche cel genial și sublim, dar nebun, Niezsche care avea nevoie să umble cu chei, cheile pe care le caută orice mare spirit. Auzi idee! Chei! Cică asta ține de angoasele lui filosofice. Eu unul, adăugă portarul buimăcit, nu înțeleg nimic. Dar sora lui e prietenă cu
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]