7,800 matches
-
a avut și continuă să aibă un remarcabil succes de public și de critică): Deși multă lume a așteptat cu sufletul la gură un nou român de la Augustin Buzura, sperând că acesta avea să fie Românul de dupa 1989, Recviem pentru nebuni și bestii nu este nici macar evenimentul literar al sezonului în curs: adevăratul eveniment literar rămâne acela că, la ferma-i de la țară, lui Dan C. Mihăilescu i-a fătat vacă." Deși nu s-a ilustrat până în prezent decât prin publicarea
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
manipulabil. Disciplinele psy contribuie enorm la împlinirea acestui scop, funcționînd că mecanism al puterii în cel mai concret sens weberian: individul, ca pacient, devine o sumă de caracteristici evaluate ca fiind normale sau nu în cadrul unor instituții (spital, azil de nebuni), supus regulilor de funcționare ale unui sistem complicat, care presupune o birocrație, ca formă de autoritate și dominație (arhive, dosare, fișe medicale, studii de caz - toate acestea reprezintă pîrghiile puterii în concepția lui Weber, și ele se regăsesc perfect în
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
rămîne de neatins. Planurile de îmblînzire a insulei pornesc dintr-un impuls civilizator comparabil ca putere de fascinație cu proiectele de cucerire a Indiilor sau a Polului Sud. O țară a făgăduinței care va rămîne inaccesibila visătorilor, Radu Metodistu, Poali nebunul, Sfîntu, Pipi Peii, Turi, pentru că miza lor este mai mare decît a o supune în mod vulgar, cum au făcut realiștii, "ăstialaltii, din Land, gașca lui Taica Gela": "nu asta era visul de aur care le motiva visele, ci altceva
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
și de astă stagiunea încheiată '98-'99 nu este marcată de performanțe actoricești evidente sau excepționale. Putem vorbi însă despre roluri cu însemnătate. Marcel Iureș în utopia Cetatea soarelui face un rol mai puțin obișnuit față de ultimele apariții: propovăduitorul utopiei, nebunul bolnav din propriile închipuiri. Utopistul înoată într-un absurd periculos și contaminant. Apariția lui Marcel Iureș în Cetatea soarelui, un spectacol de teatru de cameră kammerspiel, aduce foarte mult cu ceea ce am putea numi un one-man-show, chiar dacă el nu este
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
însă, poate urma orice: Un castel în Spania... că și Caragialeta. (Care, la juna editură Brumar, din municipiul nostru, au și ieșit, deunăzi, de sub teascuri. - Celor în drept, vii mulțumiri!) - Cum vedeti histrionismul în arta (literatura)? Mai este astăzi poetul "nebunul înțelept/jonglerul" sau "funambulul" orașului? - În loc de orice alt răspuns la întrebarea dumneavoastră, îngăduiti-mi să transcriu, mai jos, o pictopoezie, Omagiu lui Tristan Tzara, al cărui autor sunt eu, ca și mașina mea de scris: - În afară de poetul "ceasului dedus" (căruia i-
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
a prințului./ Înaintînd cu scîrba prin mate/ spre o lumină mereu izgonita./ Din locul exact unde soarele nu răsare/ și nici nu exulta îndeajuns./ Cîtă măreție și josnicie sub stelele/ nedrept de egale cu viermii./ Cîte cuvinte încrucișate sub țeasta/ nebunului... desăvîrșite poeme!/ Regasind castanii piperniciți/ monologam ținînd în întinata palmă/ înțelepciunea unui șoricel alb..." (Hamlet ÎI). Derizoriul (figurație firească a deziluziilor) tinde spre un spectacol de un rafinament în răspăr: " Netedă femeia că gresia/ primind îmbrățișarea lustru/ și dîra aspră
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
nu-mi mai fie, vai, atîta frică/ De cazematele de crini ce-n mine ard.// Să pot, atunci, s-aud cum rod că gerul/ Moliile cărți de rugăciuni;/ Și în cămașă forței să văd fierul/ Legat într-un ospiciu de nebuni" - Slavă glonțului), autorul ajunge, prin decantare, la o incantație a inefabilului: "Pasărea ce-mi cîntă, cîntă/ Nu-i nici drac și nu-i nici sfîntă.// N-are-n glas oțet, nici miere/ Nu-i bărbat și nici muiere.// Nu își face cuib
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
sigură este intelectualul: David, informatician, captiv mai întîi al lumii virtuale a calculatorului este ispitit de "diavolul" elvețian să coboare pe pămînt, printre oameni, să comunice cu ei. Impactul dur cu realitatea îl aruncă pe un pat de spital de nebuni. Viitorul e maculatura este, fără îndoială, piesa de rezistență a volumului. Extrem de interesante și ofertante pentru o montare sînt relațiile pe cupluri: David - Rougier, inocentul și diavolul; Cleo și Cezar, cerșetori; Primul hoț și Al doilea hoț. Replicile sînt decupate
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
asupra celor mai arzătoare probleme politice și sociale. În asemenea situații, scriitorul răspundea enigmatic: "Am s-o fac cândva... Am să spun tot ce am de spus..." Și iată Augustin Buzura s-a ținut de cuvânt. Masivul român Recviem pentru nebuni și bestii reprezintă, printre altele răspunsul său, sincer și tranșant, la întrebarea obsesiva Ce credeti despre societatea românească de azi? Din acest punct de vedere, românul s-ar putea intitula Sfârșit de secol în România. Cu mențiunea însă că valoarea
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
îți vine să arunci cartea din mână, dar nu pentru că te-ar plictisi, ci fiindcă nu o mai poți suporta. Revenirea lui Augustin Buzura la condiția de scriitor care se pronunța asupra lumii sale este spectaculoasă. Augustin Buzura, Recviem pentru nebuni și bestii, București, Ed. Univers, l999. 456 pag.
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
și scotea la iveală secretul. Frămîntîndu-si pipa, Penciulescu trecea dintr-o sala în alta, de la o echipă la alta, de la o piesă la alta, cu o putere de concentrare fantastică. Că într-un simultan de șah. Îi mai atîta pe nebuni împotriva prea agitaților căi, păcălea tură și făcea să dispară regina. Observațiile lui conțineau în doze homeopatice și spirit ludic, si ironie usturătoare, și încurajare și umor, si tăcere, și spirit critic, si aventură. Era un fel de alchimist, stăpîn
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
în mijlocul trecătorilor grăbiți, se oprește strigînd și ridicînd umbrela, - stați... Dl. Sache se apleacă în mijlocul mulțimii, făcîndu-le semne oamenilor s-o ia mai pîn colo, avînd treaba. Oamenii il ocolesc și sînt siguri că au de a face cu un nebun. Pencă să vedeți dumnealui ce face... El a apucat binișor de pe trotuar o furnicută pe care oastea bestiala a trecătorilor era gata s-o ia pe talpă și s-o strivească de asfalt, îi vorbește, îi spune ceva, ca și cum pe
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
leagănă în aer parcă-anume ca să știu/ Că din el acum se vede doar o umbră și-o lumină/ Dată de acea putere de-a fi fost odată viu" (Boul jupuit). Nu mai puțin impresionantă apare jertfirea intempestivă, de către un Ion nebunul, cu prilejul unui "praznic împărătesc" rural, a unui miel cruțat la început, pentru că este încă prea firav și pentru că, în consecință, ar mai trebui lăsat o vreme să crească: "Dar se întoarce-acasă Ion și-n drumul lui/ Se simte îndelung
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
nu un semn de discernămînt, cîtă vreme "un lucru nu poate fi relativ decît în raport cu altceva... Care altceva trebuie să fie absolut pentru ca acel lucru să fie într-adevăr relativ..." Numai că David își perorează convingerea într-un ospiciu de nebuni, unde a ajuns prin refuzul său de a accepta să-și joace în continuare rolul în marea comedie socială. Imposibilitatea de a (se) comunica, nevoia de a înțelege și de a fi înțeles care nu naște decît iluzie și singurătate
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
de a se apropia de ceilalți, de a putea comunica cu ei - răspunsurile pe care le așteaptă de la celălalt, nerostite, pot fi foarte bine doar ecouri ale propriilor gînduri. Personajele care populează ultima piesă, Creierul, sînt tot paria ai societății, nebunii, prezenți pe scena transformată într-un laborator de neurologie doar cu... creierele, sediul gîndurilor și conștiinței dar și mediul în care doctorul încearcă să descopere prin monitorizare atentă germenii nebuniei. Forța metonimiei e copleșitoare, oamenii sînt reduși la obiecte monstruoase
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
de a farda realitatea, de a machia o imagine ce-ar risca să pară șifonată. Așadar, într-o baracă ciudată și sordidă, în apropierea unui Ospiciu sînt nevoiți să trăiască marginalizații: frumuseți de mîna a doua sau a treia alături de nebuni cu acte în regulă. N-a durat decît o vară. O vară fierbinte, aiuritoare și, de ce nu, traumatizantă. Regizorul Gelu Colceag revine la Teatrul Odeon, după ce tot aici a pus și Don Juan à la russe (după Platonov de Cehov
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
toți, păstrîndu-și însă disponibilități sufletești de "mama răniților", Anna, deși lovită de soartă, are încă o extraordinară capacitate de compasiune îmbrăcată în hainele tragi-comediei. Bine îmbibată de alcool, la limita vulgarității, Anna și-l ia pe Bachus aliat pe corabia nebunilor - schițată de scenografii Liliana Cenean și Ștefan Caragiu - ca singură soluție de a se anestezia. Valeria Sitaru face o Anna cinică și protestatară, mult mai puțin "amețită", dar și mult mai lipsită de energia coagulantă pentru spectacol. Primitivă și directă
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
în Lora, prostituată cu un box-office încă acceptabil, îmbină poezia personajului veșnic mitoman - mitomania, altă variantă a salvării - cu aerul arogant al unei condiții, vezi Doamne, superioare. Camelia Maxim (Lora) reușește în special registrul poetic, pe cel arogant lăsîndu-l amorțit. Nebunul - precaut este Ionel Mihăilescu. Un personaj excesiv încărcat în spectacol este Klara, prostituată "de lux", excesivitate inutilă preluată în interpretare de Elvira Deatcu, dar estompată și nuanțată de Iuliana Ciugulea. Crina Mureșan în Maria, victima victimelor, inocentă și păcătoasă în
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
nu am reușit acest lucru. Și nu din vina mea. Îmi pare rău că nu am putut-o urmări pe Oana Ștefănescu în Valentina (ulterior am aflat că a suferit un accident) și pe Șerban Ionescu în Alexandr, fizicianul cel nebun, care, deși figura pe afișul serii respective, nu a jucat. Regretele nu pot fi decît ale mele. Acest spectacol cu două fețe, chiar dacă nu reușește decît episodic să surprindă emoțional și spiritual atmosfera unei situații cu profunde implicații și a
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
Ion Horea nu pregetă să facă din enigma morții o obsesie a scrisului, încredințând povara atotputerniciei divine. Încă sensibil la miracolul naturii, regretând ruptura artistului de perena ofrandă germinativă, poetul nu se cruță într-un epitaf autoironic exhaustiv: "Ca un nebun/ mă-nvârt în cerc/ și-n tot ce spun/ încerc, încerc// Și-n tot ce fac/ așa rămân/ Sisif sărac,/ Sisif bătrân". Scriind sub o dublă ispită, a sublimului și a entropiei, poetul nu-și uită trecutul ("părinți și morminte
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
poetului, din înclinația sa spre decorul apocaliptic): "Nevăzutul călător/ pornește ploaia/ care oxidează resturile/ din viața mea/ și isteria clopotelor/ și tristețea unui furnicar/ și desfrîul minții// apoi șterge urmele/ celor plecați să aducă/ smerenie/ apoi urlă plînge pentru/ moartea nebunului/ mare cît tot cartierul// mai sînt și alte cuvinte/ cu miros de bălegar de urină/ care își așteaptă/ înălțarea la cer/ ca nevăzutul călător!// oare cîtă viață au zilele anii/ de cînd mă sfidez?// atît mai spun: am fost aici
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
Național din Iași unde a făcut poate cel mai frumos și împlinit spectacol al său din România: Teibele și demonul ei după Isaac Bashevis Singer. La sfîrșitul anului trecut a avut loc la Ploiești, la Teatrul "Toma Caragiu", premiera cu Nebunul și călugărița de Witkiewicz, în regia lui Alexander Hausvater. Versiunea românească îi aparține dramaturgului și scenaristului Horia Gârbea, unul dintre apropiații colaboratori ai regizorului Alexandru Darie. Horia Gârbea va lucra în continuare cu Hausvater și la următorul proiect, Livada de
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
Teatrul Mic, în această stagiune. Versiunea lui Gârbea, așadar, nu e o "traducere" propriu-zisă a piesei lui Witkiewicz, ci o adaptare a textului în funcție de ideea regizorală. Mai mult. Textul așa adaptat, a fost și completat, să spunem. Povestea demențială dintre nebunul Walpurg și călugărița Anna a fost dublată cu o alta, cea a eroului Zam și a frumoasei Julina, o operă originală compusă de Nicu Alifantis pe un libret scris de Gârbea într-o limbă inventată. De fapt, muzica spectacolului este
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
bun): nebunia este ubicuă, în ospiciu sau pe stradă, la fel ca și desfrînarea; cine este mai nebun? cel "declarat", spitalizat, supus experiențelor prețioase sau cel "nedeclarat", care bîntuie liber printre noi? sau poate noi cu toții? (Witkiewicz dedică piesa "tuturor nebunilor lumii (y compris) celor de pe alte planete ale sistemului nostru, precum și de pe alte planete ale sorilor Căii Lactee și ale altor galaxii)." Acesta trebuie să fie unul dintre motivele modificărilor de accente, a prea multor mijloace artificiale folosite, a forței cu
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
altor galaxii)." Acesta trebuie să fie unul dintre motivele modificărilor de accente, a prea multor mijloace artificiale folosite, a forței cu care iese în față o muzică originală excepțională, a cărei temă principală te urmărește mult după sfîrșitul spectacolului. Totuși, Nebunul și călugărița poartă cîteva semne "marca" Alexander Hausvater.
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]