75,178 matches
-
care viziunea Rugului arzând din De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul frumuseții de nedescris, în măsură de a ridica spre participarea (μετουσία) la bunătăți, nu prin necesitate Și teamă, ci prin dorință (πόθῳ) Și atracție (ἐπιθυμίᾳ)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768C; cf. Jean Daniélou, op. cit., p. 310. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie dorința de o dobândi. „Nu din tristețe sau din necesitate, ci din dorința proprie Și firească de a dobândi binele după fire, nu din vreo necesitate oarecare”<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 166. footnote>. Astfel, doctrina despre dragoste poate fi rezumată în termenii următori: sufletul ajuns la maturitate spirituală participă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie dorința de o dobândi. „Nu din tristețe sau din necesitate, ci din dorința proprie Și firească de a dobândi binele după fire, nu din vreo necesitate oarecare”<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 166. footnote>. Astfel, doctrina despre dragoste poate fi rezumată în termenii următori: sufletul ajuns la maturitate spirituală participă cu o anumită plenitudine la viața divină; ori cum cele ce sunt de aceeași natură (συγγενής
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană. Așa cum subliniam într-o pledoarie găzduită cu generozitate și cu vădit interes de revista Muzica<footnote Vasile, Vasile Necesitatea alcătuirii catalogului manuscriselor muzicale bizantine realizate de români - comunicare la Simpozionul internațional de Muzică bizantină, Sibiu, august 2007, publicată în: Muzica, București, Serie nouă, Anul XIX, nr. 1 (73), ianuarie - martie 2008, pp. 127 - 136; footnote> și apoi ca prefață
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
documente din Moldova și apoi extinderea cercetării și catalogării asemănătoare din Muntenia, Oltenia și Dobrogea - și poate extinse și în Peninsula Balcanică proiectele așteptând aprobările de rigoare și mai ales fondurile necesare unei activități de mare anvergură și de strictă necesitate. La inițiativa Prea Fericitului Patriarh Daniel, care a patronat spiritual inițiativa ieșeană, Patriarhia Română editează un dicționar consacrat muzicii de cult, în care un capitol va fi rezervat manuscriselor muzicale, dar acesta nu va putea cuprinde, din păcate, decât ceea ce
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ceea ca susține ipoteza unor legături mai vechi ale psaltului brașovean cu mănăstirea din „perla Carpaților”. Unele din aceste cărți au fost transformate în coligate, prin atașarea unor file, pe care Neofit Ivanovici a copiat anumite cântări ce răspundeau unor necesități liturgice practice, printre ele numărându-se Anastasimatarul lui Anton Pann - Manuscrisul nr. 1143 - în care apar alte kekragarii, scrise în deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea, Doamne strigat-am... glasul VI caligrafiat în Anastasimatarul lui Anton Pann - nr.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
că pornind de la această experiență și de la reflecțiile legate de aceasta au elaborat cei care l-au urmat un ansamblu de idei fundamentale, mai cu seamă aceea a morții răscumpărătoare a lui Cristos, izbăvitor și mesia, a iertării păcatelor, a necesității botezului, a cinei euharistice, a Învierii trupului, a vieții veșnice, a darului Spiritului etc. Potrivit Evangheliei lui Ioan, În cuvântarea din timpul Cinei de pe urmă, Isus făgăduiește trimiterea de către Tatăl a Paracletului pentru a Întregi și desăvârși Învățătura sa: „Mângâietorul
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
și noi dificultăți și aveau de căutat soluții pentru noile situații. Faptele Apostolilor (15,1-29) oglindesc această stare de nesiguranță plină de greutăți; În fapt, „Paul și Barnaba se Împotriveau cu hotărâre și grăiau cu Însuflețire Împotriva acelora” care propovăduiau necesitatea respectării prevederilor mozaice. Cu toate acestea, exista un singur izvor inițial, același pentru multele persoane care aveau acum perspective deosebite și insistau pe felurite aspecte. Unii dintre ei erau mai credincioși față de tradiția Părinților, alții În schimb erau mai deschiși
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
către romani și menționarea lui Petru și Paul (cap. 4) pun În evidență primatul acesteia În ceea ce privește credința și iubirea. El pomenește deopotrivă de obiceiul de a se scrie epistole de la Roma: „Voi ați Învățat” (3,1). Irineu de Lyon afirmă necesitatea de a fi Întru armonie cu Învățătura bisericii romane; Tertulian (De praescrp. 32 e 36: „Dacă ajungi În Italia, acolo afla-vei Roma de unde ne vine și nouă autoritatea”) și Origene (Eusebiu, Ist. Bis. 6,14,10) spun indirect același
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
se organizează mai bine În cursul veacului III. Aceasta era practica lui Ciprian la Cartagina și la Roma. Conciliul de la Niceea din 325 codifică o practică destul de obișnuită la Începuturile veacului IV atunci când dă În canonul V o prevedere: „asupra necesității ca aceia care sunt excomunicați să nu fie primiți de către alții; asupra oportunității de a se ține sinoade de două ori pe an”. Calea obișnuită de a fi În comuniune cu celelalte biserici și În contact cu marile scaune episcopale
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
orice auzit, indiferent de modul (fenomenal sau factual), materialitatea (naturală sau culturală) și aspectul/estetica sunetului (brut/zgomotos sau filtrat/muzicalizat), este luat-la-sine (adus în propria persoană) spontan, prin vocalizare (reproducerea cu propriul glas). Resortul, de ordin existențial, ține de necesitatea supraviețuirii, ca orientare și integrare prin comunicare. Vocalizarea se vădește astfel a fi un comportament arhetipal, de însușire (a lumii sonore din jur) prin redimensionarea după/cu unitatea propriului glas. Pe plan artistic, comunicarea se sublimează în intonare, ca melos
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
în afara sa (sinelui propriu), ca/printr-o dezmărginire, oferindu-se către celălalt (un altul asemenea). Aspectul intensiv este determinat prin focalizarea asupra egoului și nevoilor de ordin existențial, conștiința retrăgându-se (mărginindu-se) în sine. footnote>, bazată exclusiv pe o necesitate funciar-fizio/psihologică ori ca fenomenalitate incidentă a unei reacții întâmplătoare), îl califică pe acesta drept autor, al cărui fapt îl numim operă. Prin urmare, pe același autor al unei opere sonore îl putem afla sub diferite ipostaze sau competențe de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
continuare a Întrupării Fiului lui Dumnezeu, în măsura îngăduită de firea omenească. Prin Sfintele Taine, omul continuă efectele Răscumpărării noastre de către Mântuitorul Hristos. Sfântul Grigorie de Nyssa tratează despre însușirea obiectivă a harului mântuitor prin Botez și Euharistie, analizând ființa, necesitatea și efectele lor, arătând că pentru renaștere, credința oamenilor este o condiție sine qua non, și că roadele trebuie să se arate în curăția și sfințenia vieții. Deci, credința dreaptă și mărturisirea ei, precum și hotărârea fermă de îndreptare morală sunt
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
posibilitatea înțelegerii duhovnicești a realităților și capacitatea deschiderii către adevărul revelat. Hristos luminează inteligența de iluziile naturale și transformă astfel structura sa. Rezumând, se poate că prin Botez, chipul „își redobândește puterea de a se crea liber și lipsit de necesitate, de a-și realiza adevărata sa natură, structurată pe libertate”<footnote Magistrand Popescu Dumitru, „Problema «chipului» din om după Sfântul Grigorie de Nyssa”, în: Glasul Bisericii, Anul XX (1961), Nr. 3-4, p. 351. footnote>. În opera In Canticum canticorum, Sfântul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
retenție de sodiu, retenție hidrică și vasoconstricție renală. Aceste mecanisme sunt responsabile de formarea ascitei, apariția hiponatremiei de diluție și a sindromului hepato-renal. Apariția ascitei în cadrul cirozei reprezintă un element de prognostic negativ fiind în același timp un indicator al necesității de transplant hepatic. Ascita refractară prezintă o frecvență redusă, doar 5-10% dintre pacienții spitalizați cu ascită voluminoasă dezvoltând ascita care nu răspunde la tratament diuretic sau la care acest tratament necesită doze mari fiind însoțit de efecte secundare importante. Ascita
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
și din păcate dispunem de foarte puține surse documentare. Ca și societatea acelor vremuri, muzica era multiculturală și multilingvă. Comunitățile fiind deschise și permeabile, muzicienii se aflau într-o permanentă mișcare și interacțiune, adaptându-se și adaptându-și repertoriul în funcție de necesitățile momentului sau ale evenimentului la care luau parte. În sec. VIII, după cucerirea Peninsulei Iberice de către musulmani, coexistau mai multe stiluri de practică muzicală : cântecul creștin, bazat în general pe modurile gregoriene, cântecul caravanierului - sau huda, adus din Orient odată cu
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de factură orientală în cadrul altor culturi muzicale, nefamiliarizate cu particularitățile acestui gen muzical. Totuși, în cercurile muzicologice din țările arabe există o permanentă nemulțumire față de adaptabilitatea și fiabilitatea sistemului de notație occidental, considerat a fi - pe bună dreptate - neadaptat la necesitățile muzicale și artistice ale muzicilor de tip oriental. Se merge pe ideea partiturii ca suport schematic, servind mai mult la împrospătarea memoriei, decât la redarea fidelă a tuturor variațiilor melodice și ritmice, a ornamentelor bogate și complexe, precum și a fluctuațiilor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
în sensul respectării unei gândiri vertical-armonice). Când Carl Czerny, ajutat de Griepenkerl și Roitzsch, a întreprins editarea operei complete pentru clavecin a lui J.S.Bach, în anul 1837 la editura Peters, el părea cel mai îndreptățit să o facă. Iar necesitatea unei asemenea ediții în acea epocă nu mai trebuie demonstrată: originalul lui Bach, lipsit de aproape orice indicații de interpretare, e deconcertant pentru un muzician neexperimentat, pentru elev și chiar pentru profesorii de mică anvergură, lipsiți de posibilități mai largi
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
originalul poate da loc la supoziții pe care nimeni nu are dreptul să le interzică prin direcționarea unilaterală prea decisă a gândirii. În plus, ipoteza este deosebit de poetică și sugestivă pentru interpret, dovedind încă o dată - dacă mai era nevoie - necesitatea de a ține cont de ambiguitatea expresiei muzicale și de a nu corecta gândul compozitorului care, nu știm niciodată câte valențe poate conține, despre care nu avem nici o altă dovadă decât urma lăsată de pană pe hârtie. Altă modificare a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pierdut valabilitatea, ornamentele începând toate, de obicei, cu nota principală, în parte sub influența artei vocale sau a unor practici instrumentale folclorice și, mai ales, datorită funcției armonice tot mai semnificative a notelor melodice. Interpretul se confruntă deseori cu problema necesității adăugării de ornamente, practică tradițională în Baroc și valabilă încă pentru concertele de Mozart, considerate a fi fost, unele, notate incomplet. Unde și cât poate sau trebuie să fie ornamentat? Ce funcție pot și trebuie să îndeplinească adaosurile? Se spune
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
și toate Concertele compuse de și după Beethoven au Cadențe scrise de autorii lor. Improvizația nu e exclusă, dar cele originale sunt de regulă preferate. Dar nu numai sub aspectul existenței/inexistenței ornamentelor adăogate sau improvizate ne interesează problema - acceptarea necesității lor fiind o discuție departe de a fi încheiată - ci mai ales ca situare în contextul expresiv. Dinamica ornamentelor este o problemă mult mai generală. Ea se pune diferit, după cum acestea joacă un rol structural sau sunt doar accesorii ale
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Schnabel a experimentat instrumente contemporane creației sonatei și a constatat că efectul de neclaritate este același ca și pe pianele moderne<footnote Am repetat experiența personal, cu aceleași concluzii (CIV). footnote>. De aceea, el presupune că este vorba despre o necesitate de prelungire enormă a armoniei de Dominantă, indiferent halo-ul de disonanțe creat<footnote K. Wolff, op.cit., pag.100 urm. footnote>. Ca urmare, numeroși autori au recomandat, drept soluție de compromis, ținerea acordului din bas, care ar produce o oarecare
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
se află că e rău. Ca și Sfântul Maxim, Sfântul Grigorie de Nyssa interpretează pomul cunoștinței binelui și al răului, în sensul că el ar exprima pe de o parte caracterul simțual al răului, pe de altă parte echivocitatea păcatului, necesitatea lui de a-și da o aparență a binelui<footnote Ibidem, p. 8. footnote>. Și Cuviosul Nichita Stithatul oferă oferă detalii semnificative cu privire la înțelesurile înalte a celor doi pomi. Întorcându-se la faptul că prima parte a poruncii reprezenta un
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
altceva pe pământ. Cu toate acestea precum o lege eternă, mișcă universul deasupra capet elor noastre, precum puterea gravitațiunii le face pe toate să plutească cu repejune în chaos, toți astfel alte legi, mai greu de cunoscut, dar supuse aceleiași necesități, de la care nu este nici abatere, nici excepție, guvernează oamenii și societățile. Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neînsemnat în univers,a cărui an întreg de câteva sute de zile nu e măcar un ceas pentru
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
fi isbită cu atâta adâncime de acest mare problem, încât să poată uita patimele mici cari-l mișcă, mai puțin înseninătoare decât o picătură în ocean, de cât o clipă în eternitate. Dar nu este astfel. Se vede că aceeași necesitate absolută, care dictează în mecanismul orb al gravitațiutnii cerești, domnește și în inima omului; că ceea ce acolo ni se prezintă ca mișcare, e dincoace voință și acțiune și că ordinul moral de lucruri e tot atât de fatal ca și acel al
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]