477 matches
-
de o parte, și cele câteva caracterizări ale românilor referitoare la maghiari, păstrate În textele medievale, pe de altă parte. Asemenea caracterizări succinte ne-au lăsat, În secolul al XVII-lea, Grigore Ureche XE "Ureche" : „Ungurii sântu oameni iscoditori și necredincioși, vicléni, priiteșugul nu-l țin la loc de nevoie”; precum și autorul Istoriei lui Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă, Încorporată ulterior În Letopisețul Cantacuzinesc: Pentru aceasta șmoartea lui Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ț, dar cade-să să blestemăm toți creștinii pre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
s-au Îndărătnicit și au dat dosu’..., ce omenie gândiți ca să mai aibă românii Înaintea prea Înaltului Împărat și Înaintea țării? Cum vor să fie vreodată ascultați? Ba Încă dimpotrivă, vor rămâne un neam cu totul urgisit și În veci necredincios, fără omenie și nici Într-o samă băgați. Participarea decisă și conștientă la războiul Împotriva francezilor constituie, În aceste condiții, o modalitate de neocolit prin care se va putea realiza afirmarea națională. Această analiză sumară a imaginii francezului În mentalitatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adus din Spania în Hirschau, se întinde cu repeziciune și pătrunde, odată cu Frederic II (1194-1250) în palatul regal. Crescut de Papa Inocențiu III, nepotul lui Barbarossa, a fost cel mai nerecunoscător discipol față de maestrul și protectorul său. Frederic era viclean, necredincios, ocrotea științele interzise, fiind el însuși un bun cunoscător al matematicii și astronomiei. A construit o boltă de aur, figurând cerul, în care s-au încrustat pietre prețioase, închipuind stelele. Nu mai puțin credul a fost Frederic III (1440-1493), care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ai un Binefăcător, Care te-a răscumpărat din robia păcatului și din osânda iadului. Lui îi datorezi totul. Cazi în genunchi înaintea Răscumpărătorului tău Iisus Hristos și slujește-I Lui toată viața ta. 4. Suferința transformă pe om Un tânăr necredincios se întoarse la Dumnezeu, după ce trecu prin multe necazuri și suferințe, datorită vieții păcătoase. Întorcându-se în orășelul său natal se întâlni cu unul din prietenii lui de petreceri păcătoase, care-i zise: Ce, nu mă mai cunoști? Sunt cutare
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
putere să facem ceva. Și iată cum reușește diavolul să ne amăgească ca să nu facem nimic pentru mântuire „ASTĂZI”, ci „mâine” când va fi prea târziu. 43. Necredința și credința Într-o adunare se vorbea despre Dumnezeu; unul care era necredincios și mândru zise apăsat: Aș crede și eu, dacă mi-ați arăta unde este Dumnezeu?! Și, ca să lămurească printr-o pildă afirmația lui, chemă pe un copil care se afla acolo și-l întrebă, zicându-i: Iată, îți dau 100
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
din jurul tău! Fiul a înțeles lecția dată de tatăl său și făgădui că în viitor va ști să folosească banii care îi prisoseau; va ști să folosească talantul dat de Dumnezeu. 75. Eu n-am păcat! Un om mândru și necredincios se lăuda mereu că el n-are nevoie de Dumnezeu, din moment ce sufletul lui este ca o coală albă; deci își poate trăi viața cinstită și frumoasă fără Hristos. Într-o zi mergând în excursie cu mai multă lume, ajunse la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
interpretare sistematizatoare a sensurilor și semnificațiilor lumii, așa cum le construiește o comunitate; el include și reprezentarea exemplarității, dar și pe cea a contrară, atunci când sunt încălcate principiile etice sau normele moralei (tipuri precum "monarhi trădători ai religiei creștine" sau "supuși necredincioși" etc.). Imaginarul are relevanță în planul politicului, pentru că participă la configurarea strategiei după care comunitatea și instituțiile organizează împreună vieții cetății. Interpretarea principiilor după care puterea, societatea și individul ar trebui să-și ghideze activitatea publică, astfel încât toate părțile să
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Viteazul în Letopisețul Cantacuzinesc sau a lui Ion-vodă la Cahul, în letopisețul lui Ureche), imaginarul a fixat și o altă tipologie domnească, aflată sub incidența anti-modelelor creștine, situate așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus țării și lui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ci îndărătul chipurilor inexpresive și hâde ale indiferenței, ale nedreptății și ale urii Sale. Acest străin care le cere celor de la castel să-l adopte este, la sfârșitul călătoriei sale, și mai exilat încă, de vreme ce, de data asta își este necredincios sie însuși, renunțând la morală, la logică și la adevărurile spiritului, pentru a încerca să pătrundă, având drept unică bogăție speranța nesăbuită, în deșertul grației divine.27 Aici, cuvântul speranță nu e ridicol. Dimpotrivă, cu cât e mai tragică condiția
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
dar În mai mare măsură stranii, erau incluși În categorii care permiteau, dacă era cazul, orice formă de maltratare sau de violență. În Evul Mediu, atât În lumea creștină, cât și În cea islamică, se făcea distincția Între „credincioși” și „necredincioși”, aceștia din urmă trebuind să stea la distanță, fie pentru că statutul lor era unul de inferioritate (dhimma „oamenilor Cărții”, În lumea musulmană), fie pentru că li se aloca un spațiu special (ghetoul pentru evrei În orașele creștine, model preluat de naziști
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
directe a protonaționalismului”, perspectiva trebuie să se deplaseze mai curând Înspre religie. Se Întâmplă astfel să izbucnească „războaie populare” din motive religioase În provinciile de graniță ale statelor creștine sau ca reacție la compromisurile aristocrației locale cu o putere considerată necredincioasă. În acest context, religiile devin „insigne de membru pentru anumite comunități umane”. Aceste insigne nu sunt Însă simboluri naționaliste propriu-zise: religiile pe care se bazează sunt practicate cel mai adesea de comunități infranaționale (religii tribale) sau supranaționale (religii universale); ele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Dumnezeu, cei care au acordat o notă mai mică sau egală cu 3, pe o scală de la 1 la 10 unde 1 înseamnă Dumnezeu nu este deloc important iar 10 Dumnezeu este foarte important în viața personală, fiind considerați necredincioși, în timp ce persoanele care au ales o variantă de răspuns între 4 și 10 au fost incluse în categoria credincioșilor. În ceea ce privește practica religioasă am folosit indicatorul standard pentru practică, cei care frecventează biserica cel puțin o data pe lună fiind trecuți în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
să se facă comerț sau propagandă cu credința cuiva." Răspunsul evaziv care insistă pe caracterul privat al credinței religioase îi permite lui Constantinescu să continue tirul întrebărilor care vizează acest punct: "V-ați declarat a fi liber cugetător. Aceasta înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu." Iliescu răspunde: Aceasta nu înseamnă necredincios", iar apoi continuă "(...) oamenii Bisericii au evoluat de asemenea în contact cu știința. Intoleranța de o parte și de alta este contra productivă (...)". Dialogul dintre cei doi politiceni este oprit
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
diferite cuvântului "Biserică". Pentru unii, acesta se referă la perspectiva ecleziastică cu privire la chestiuni precum contracepția, avortul, divorțul, erotismul. Alți respondenți au reacționat potrivit propriului anticlericalism sau agnosticism. Credincioșii autentici își pot declara opoziția față de ierarhia ecleziastică, iar anumiți agnostici sau necredincioși pot simpatiza cu Biserica datorită propriilor viziuni conservatoare din alte domenii. Cu toate acestea, în cele mai multe țări, majoritatea absolută a adulților a declarat că aceștia au "puțină" sau "deloc" încredere în instituțiile ecleziastice. Această descoperire este, fără nicio îndoială, unul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
tabelul 7). Patru țări est europene necesită o atenție sporită: Cehia, Bulgaria, Grecia și Lituania. Cehia are cel mai mare număr de persoane care nu au încredere în Biserică (potrivit tabelelor de distribuție realizate pe baza rezultatelor sondajului mulți sunt necredincioși, agnostici sau atei). Este, de asemenea, țara cea mai antimilitaristă din Europa și una dintre cele mai critice cu privire la funcționarea Parlamentului, administrației publice, poliției și sindicatelor. În Grecia și Bulgaria mai mult de 70% dintre cetățeni nu au încredere în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
noi, ca specie, vom deveni odată piesă de muzeu, Într’unul al altora, nu mă Înspăimântă. E ceva firesc pentru orice se naște: individ, specie, planetă chiar. Nu pentru ceea ce n’are Început, adică lumea. Scuze că par un Toma necredincios. Dar vreau ca sfârșitul lumii, așazis, să mi-l predice nu un om, nici milioane, ci Însuși acela care le știe pe toate... O fi asta Îndrăzneală de furnică, dar și aceea are dreptul să știe ce-o așteaptă. „Milenium
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
11). Cât privește căsătoriile mixte Sfântul Pavel arată că acestea nu sunt un motiv de desfacere a lor deoarece soția, datorită legăturii strânse dintre ei, își împărătesc unul altuia energiile și darurile, acestea contribuind efectiv la desăvârșirea celuilalt: „căci bărbatul necredincios se sfințește prin femeia credincioasă și femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios” (I Corinteni, 7, 14). Familia fiind o biserică mică presupune și o anumită conduită și viață religioasă corespunzătoare calității de creștin. În rugăciunile de la Tina Cununiei se
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
că acestea nu sunt un motiv de desfacere a lor deoarece soția, datorită legăturii strânse dintre ei, își împărătesc unul altuia energiile și darurile, acestea contribuind efectiv la desăvârșirea celuilalt: „căci bărbatul necredincios se sfințește prin femeia credincioasă și femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios” (I Corinteni, 7, 14). Familia fiind o biserică mică presupune și o anumită conduită și viață religioasă corespunzătoare calității de creștin. În rugăciunile de la Tina Cununiei se spune: „... dă-le lor buna înțelegere sufletească și
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
care se mulțumește să deslușească În reacții fiziologice (i se bate tâmpla dreaptă, tâmpla stângă, ochiul drept) indicii ale relației În amor, Mița Baston sondează necunoscutul, Îl provoacă prin magie și ia atitudine. Luptă pentru amorul ei, Înfruntându-și amantul necredincios, cerând o clarificare a situației: infirmarea, prin dovezi de dragoste, că nu e tradusă. Cere credință amantului «de suflet» (Nae), deși ea Îi este necredincioasă celuilalt amant, oficial, amant disprețuit: Mangafaua (Crăcănel). Femeie pătimașă și posesivă, Mița Baston ia cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
voinței Lui260... Cele șapte ceruri și pământul și toate ființele însuflețite și neînsuflețite venerează gloria și slava Lui. Pentru atributele sale glorioase, nu există posibilitate de a aprecia și reflecta grația spirituală a omnipotenței Sale și autorității exclusive, dar voi, necredincioșilor, nu știți să le luați exemplul. Într-adevăr El a fost întotdeauna indulgent și iertător 261. În fața Marelui Arhitect al Universului toate câte sunt stau în adorație, rugăciune și venerație, la fel și soarele, luna, stelele și munții, copacii și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
program dedicat aflării originilor actelor de terorism. Al-Sudairi a susținut că persoanele care Înfăptuiesc aceste atacuri Împărtășesc ideologia mișcării Juhaiman, ai căror membri au pus stăpânire pe Marea Moschee În anii ’70. Ideologia lor presupunea acuzarea celorlalți că ar fi necredincioși, ceea ce le dădea mână liberă să-i ucidă pe aceștia din urmă, fie occidentali - care, În concepția lor, trebuiau alungați din Peninsula Arabă -, fie credincioși musulmani care nu le urmau calea. Membrii mișcării au dispărut din ochii opiniei publice În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
tuturor țărilor arabe este mai slab dezvoltată decât economia unei țări care a făcut cândva parte din lumea noastră șislamicăț, În vremurile când eram cu adevărat atașați valorilor islamice. Această țară este teritoriul pierdut al Andaluziei. Spania este o țară necredincioasă, dar economia ei este mai puternică decât a noastră deoarece conducătorul acestei țări dă socoteală pentru faptele sale. În țările noastre nu dă nimeni socoteală și nimeni nu este pedepsit; există, În schimb, doar ascultare deplină față de conducători și rugăciuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
istorice a românilor. România și-a avut întotdeauna conducătorii ei". După cum vedem, gîndirea lui Iorga evolua spre o monarhie autoritară de tip medieval. Pentru Maniu (și alți ardeleni), regățenii erau "un amestec rezultat dintr-un grec ortodox și o țigancă necredincioasă". În ultimă instanță, Iorga i-a administrat lui Maniu cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un străin". Iorga explica cum acest "străin" dirijase încă din 1918 politica României. Nici măcar nu era lipsit de patriotism, deși era catolic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
când te gândești cât de mult aș dori să vorbim despre viitor, numai că tu refuzi. — Îmi porți pică pentru că am fugit atunci. Deci recunoști că ai fugit? Bănuiesc că da, a trecut atâta vreme. Spuneai că o să-ți fiu necredincios. — Da? Nu-mi mai aduc aminte. Eu îmi construisem întreaga viață pe cuvintele ei, iar ea nici măcar nu și le putea aduce aminte. — Bănuiesc, reluă Hartley, că am plecat pentru că, din cât îmi amintesc, mă simțeam vinovată. — Vinovată că m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Cred că chinurile sufletești trebuiesc exprimate cât mai mult și imaginile sunt uneori o profanare. Și ca să revin la modestele mele încercări: țipătul care fixează axa întregului roman O moarte [care nu dovedește nimic] trebuia să fie numai <<Irina e necredincioasă sau s-a omorât [?]>> Orice vorbă nouă, cât de extraordinar îmbinată, ar fi sunat fals.”<footnote Anton Holban, Pseudojurnal. Corespondență, acte, confesiuni, Editura Minerva, București, 1982, p. 179 footnote> În corespondeța holbaniană sunt detalii și considerații diverse precizând o concepție
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]