1,749 matches
-
Elementele principale ale prezenței paleocreștine din necropolele Sciției Minor din secolele IV-VI au constituit una din problemele esențiale ale analizei creștinismului de pe teritoriul românesc și, îndeosebi, dobrogean, chiar din primele secole. Prezenta expunere a diferitelor aspecte funerare prezente în necropolele creștine ale Sciției Minor a urmărit metodic trezirea interesului pentru mai bună percepție a evoluției creștinismului din spațiul românesc pontic din primele secole ale Bisericii, prin valorificarea dovezilor arheologice concrete păstrate de mormintele creștine (rit, ritual și inventar etc.) și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
22 de localități situate în teritoriul fostei provincii romane Dacia și în 31 de localități aflate în afara acesteia; în perioada anterioară, acest era invers, net în favoarea fostei provincii romane. S-a constatat o înmulțire a obiectelor creștine în aproape toate necropolele Sciției Minor. Absența unor canoane privind riturile funerare în Biserica din primele veacuri, creează o dificultate reală în distingerea mormintelor creștine de celelalte. În principiu, mormintele creștine sunt de inhumație, orientate V-E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în aproape toate necropolele Sciției Minor. Absența unor canoane privind riturile funerare în Biserica din primele veacuri, creează o dificultate reală în distingerea mormintelor creștine de celelalte. În principiu, mormintele creștine sunt de inhumație, orientate V-E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din secolul IV au fost identificate prea puține morminte care corespund ritualului creștin. Chiar și mai târziu se pot vedea numeroase morminte de incinerație care aparțin necreștinilor, coexistând în aceleași necropole cu morminte creștine. De
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din secolul IV au fost identificate prea puține morminte care corespund ritualului creștin. Chiar și mai târziu se pot vedea numeroase morminte de incinerație care aparțin necreștinilor, coexistând în aceleași necropole cu morminte creștine. De altfel, Pătimirea Sfântului Sava Gotul (document din 374, aparținând Sfântului episcop Vasile cel Mare (330-379), autorul canonizării martirului), ne mărturisește că în zona Buzăului existau comunități amestecate, creștini și păgâni, care locuiau în aceiași localitate. Necropolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropole cu morminte creștine. De altfel, Pătimirea Sfântului Sava Gotul (document din 374, aparținând Sfântului episcop Vasile cel Mare (330-379), autorul canonizării martirului), ne mărturisește că în zona Buzăului existau comunități amestecate, creștini și păgâni, care locuiau în aceiași localitate. Necropolele birituale se mențin și la sfârșitul primului mileniu, când tendința de renunțare la incinerație este tot mai vizibilă. Caracterul latin al creștinismului daco-roman este vizibil chiar din terminologia de bază păstrată în limba română: biserică (basilica), a boteza (baptisare), creștin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolele IV-VI) etc. Interesul crescând al cercetării arheologice, cu privire la analiza elementelor paleocreștine din Sciția Minor și nu numai, a devenit tot mai intens odată cu descoperirea de bazilici cu cripte martirice și cripte cu relicve, și cu toată pleiada de necropole în care au fost surprinse o multitudine de forme de înhumare în morminte cu groapă simplă, cu o firidă sau două prevăzute cu dromosuri, cu reînhumări, cu inscripții sau fără, cu stele funerare, cu picturi diferite, cu plăci de marmură
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
12 Apostoli. Pe un opaiț din Constanța este reprezentat Isus Cristos între Apostoli. Inventarul materialelor arheologice aferente cultului paleocreștin constituie, în ansamblul lor, proba concretă a prezenței adepților noii credințe într-o anumită așezare, unde înclinăm să credem în existența necropolelor creștine sau mixte. În mod sigur, prezența materialului arheologic, alături de elementele de rit, ritual și inventar, ne prezintă un indiciu semnificativ în stabilirea mormintelor creștine adesea lipsite de inventarul funerar, din motive religioase sau mai puțin. Descoperirea ruinelor unor bazilici
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor bazilici cimiteriale (Arga-mum, Axiopolis, Beroe, Noviodunum, Sucidava, Tropaeum Traiani etc.), uneori înzestrate cu cripte pentru martiri (Axiopolis, Beroe, Halmyris, Niculițel, Tomis, Tropaeum Traiani etc.) ori pentru relicve (Argamum, Capidava, Histria, Tomis, Tropaeum Traiani etc.) demonstrează prezența creștină și a necropolelor de același gen, precum s-a constatat la Argamum, Axiopolis, Beroe, Callatis, Tomis etc. La rândul lor, cercetările arheologice izolate demonstrează o prezență creștină ce se poate extinde și în afara necropolelor, în cadrul așezărilor prin prezența unor morminte în bazilicile locale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Tomis, Tropaeum Traiani etc.) demonstrează prezența creștină și a necropolelor de același gen, precum s-a constatat la Argamum, Axiopolis, Beroe, Callatis, Tomis etc. La rândul lor, cercetările arheologice izolate demonstrează o prezență creștină ce se poate extinde și în afara necropolelor, în cadrul așezărilor prin prezența unor morminte în bazilicile locale (Noviodunum) ori, pur și simplu prin existența concretă a unor construcții creștine de interes local pentru cult (bazilici de diferite dimensiuni, vezi supra) înzestrate cu altare și baptisterii în formă de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și simplu prin existența concretă a unor construcții creștine de interes local pentru cult (bazilici de diferite dimensiuni, vezi supra) înzestrate cu altare și baptisterii în formă de cruce (Argamum și Axiopolis). Prezența elementelor paleocreștine poate fi constatată atât în necropole cât și în așezările în care creștinismul a reușit să pătrundă. Amintim aici prezența numeroaselor obiecte ceramice sau metalice: 1) amfore, candele, capace, opaițe, vase ceramice etc. (Axiopolis, Beroe, Callatis, Siutghiol, Sucidava, Tomis ș.a.m.d.) ornamentate cu semnul crucii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în trei capitole, ia în considerație în primul rând Istoricul cercetării, util, datorită prezentării succinte a izvoarelor narative, arheologice și epigrafice, aprofundării discursului din capitolele succesive, aprofundare anticipată și susținută de o prezentare generală a cercetărilor arheologice nord-pontice. Cercetările din necropolele din Sciția Minor cuprind catalogul alfabetic al descoperirilor arheologice, după cum ne-am propus inițial, și diferitele probleme pretinse unei prezentării suficient de ample susținute de peste 50 de ilustrații utile datorită informațiilor schematice sau panoramice, în funcție de caz. Analiza generală a elementelor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ÎNTOARCĂ LA SUPRAFAȚĂ, UNDE A FOST PRINS. IARĂȘI SE SIMȚEA NEPUTINCIOASĂ. ACUM DESCRIEREA PĂREA SĂ FIE DESTUL DE LIMPEDE, DAR NU AVEA NICI UN SENS LOGIC. FOARTE PROBABIL HEDROCK A ȘTIUT CĂ SE VA ÎNTÎMPLA CEVA, PENTRU CĂ S-A DUS ANUME ÎN NECROPOLĂ IMEDIAT DUPĂ PLECAREA EI LA ÎNTÎLNIREA CU GONISH. PARTEA ASTA ERA ÎN REGULĂ. PĂREA SĂ INDICE UN PLAN. CIUDĂȚENIA ERA CĂ VENISE SUS ȘI, CHIAR SUB OCHII FORȚELOR ARSENALELOR ȘI AI GĂRZILOR PALATULUI, SE PARE CĂ FOLOSISE ACEA SECȚIUNE DIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
GLASUL ÎI TREMURA DE DISPERAREA ADUSĂ DE GÎNDURILE EI. A VENIT SĂ MĂ IA DE SOȚIE. ȘI M-A CÎȘTIGAT. ASTA DOVEDEȘTE CALIBRUL ORGANIZAȚIEI DE CARE VORBIM. DAR CU SECȚIUNEA DIN PERETE PE CARE A MUTAT-O DIN DEPOZITUL DIN NECROPOLĂ? CUM A AJUNS ACOLO ACEST OBIECT, TE ROG SĂ-MI EXPLICI. \ FĂRĂ DOAR ȘI POATE, SPUSE PRINȚUL CU GLAS MAIESTUOS, ISHERII NU POT FI DECÎT DUȘMANI DE MOARTE AI ORICĂREI ORGANIZAȚII SECRETE CE POATE EXISTA! GLACIAL FEMEIA, ÎNVAȚĂ CĂ SÎNT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
au dezvăluit niște elemente subsidiare cu totul ieșite din comun. Dar dacă există și în analele imperiului Isher niște poteci tot atît de ciudate și întortocheate, după cum cred eu, atunci secțiunea din perete pe care a îndepărtat-o Hedrock din necropolă constituie o informație extrem de prețioasă. Dați-mi însă voie să vă întreb: Există vreo fotografie, vreun film sau vreo altă înregistrare fizică a soțului Împărătesei Ganela? ― Vai... nu! Pe Împărăteasă o lovi amețeala, i se tăie respirația. Creierul începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
îl antrenează pe Ezra în coborârea spre originile misterului. Natură vizionară și străină de uitarea omenească, Mort duce în sine amintirea tuturor vieților care îl precedă. Din memoria sclavului egiptean se hrănește intuiția ființei ce descifrează taina călătoriei savantului către necropola din deșert. Noah Stellus, profesorul englez, este întruparea trecătoare a unei rase extratestre, iar obsesia sa este semnul iubirii de dincolo de moarte pentru cea care a fost Lisis, iubita sa. Iubirea trece peste granițele vieții și ale morții, iar deco
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Secouez-vous les puces“ (puricii sunt acei buggs, greșelile de program). Soft-Hermes. Dir Temurah. Acum sunt pe rue du Temple, o străbat și ajung În colț cu rue de Bretagne, unde se află scuarul Templului, o grădină lividă ca un cimitir, necropola cavalerilor sacrificați. Rue de Bretagne, până la intersecția cu rue Vieille du Temple. Rue Vieille du Temple, după intersecția cu rue Barbette, are niște magazine ciudate de lampadare electrice bizare, În formă de rață, de foi de iederă. Prea ostentativ moderne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
stive de statui mutilate de bolșevici celebri. Ruinele sînt presărate cu stîlpi pe care sînt lipite manifeste. Textul lor spune: „Procesul de re-sculptare, reeducare, recreare, reconsiderare, returnare devine, În timp, organic, dînd naștere unei noi arhitecturi, o sălbăticie urbană, o necropolă a arhitecturii! Nu se vede țipenie de om. Aceasta este, de bună seamă, lumea care a creat orfanii și nu are nici un fel de instrumente care să-i ajute. O rază de speranță lucește pentru puțin la Luxembourg, unde dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
statistice și comparative, diagrame și scheme sinoptice, care întregesc ansamblul demonstrației. Noile puncte de vedere, reieșite din analiza menționată, sunt reluate în amplul capitol de Considerații finale, unde se pune un accent deosebit în primul rând pe dinamica așezărilor și necropolelor, structura comunităților rurale autohtone, dar și pe economia și ocupațiile principale ale locuitorilor, încercându-se cu bune rezultate comparații cu restul teritoriului de la est de Carpați. În felul acesta, s-a reușit să se evidențieze importanța aparte a descoperirilor, pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a secolului XX, au scos la iveală un număr impresionant de vestigii, specifice perioadei secolelor VI-XI. Printre zonele cercetate temeinic de specialiști se află și Moldova, unde, până la jumătatea anilor '90, au fost identificate 1.020 de vestigii (așezări, necropole, morminte izolate, tezaure sau monede izolate, depozite de unelte și alte diverse piese sporadice), provenind din 776 de puncte, situate în 516 localități. Cei care s-au preocupat de aceste vestigii le-au descris pe parcursul mai multor articole sau în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și istoric. În absența izvoarelor scrise, narative, pentru acest spațiu, din Evul Mediu timpuriu, accentul pentru identificarea unui sit arheologic s-a pus pe cercetarea de teren, izvoarele arheologice împărțindu-se în două categorii: fixe (așezări deschise sau fortificate, locuințe, necropole ori morminte izolate, gropi, monumente etc.) și mobile (obiecte de uz casnic, unelte, arme, obiecte de podoabă și vestimentare, monede ș.a.). Tematic, principalul criteriu pentru întocmirea lucrării l-a reprezentat cultura materială a comunităților autohtone din Bazinul Bârladului. Încercarea de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
deceniu al secolului XXI. Capitolul III denumit Situația etno-demografică și culturală din Bazinul Bârladului în secolele VI-VII deschide seria analizelor arheologice asupra descoperirilor din această perioadă de timp. Compus din patru subcapitole, el cuprinde prezentarea amănunțită a stațiunilor și necropolelor/ mormintelor izolate, cercetate sistematic, accentuând tipul de așezare și de locuință folosit de autohtoni, principalele tipuri ceramice și alte piese de inventar (inclusiv tabele și statistici privind proporția dintre numărul de case și membrii comunităților locale). Capitolul IV cumulează cele mai multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Concești (jud. Botoșani, 1812) sau din intervalul premergător jumătății secolului XX, mormântul de înhumație de la Roman - Neamț (1933), ambele fiind din timpul dominației hunice (prima jumătate a secolului al V-lea d.Hr.). La acestea se adaugă și o necropolă de incinerație (după unele opinii birituală), specifică secolelor IX-X și semnalată din 1907, dar identificată pe teren în 1911, la Serdaru (Șendreni), în vechiul județ Covurlui (astăzi Galați), care a fost distrusă în mare parte de lucrările agricole. Chiar dacă aceste
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fondator a fost considerat V. Pârvan. În consecință, între anii 1960-1970, prin cercetări arheologice sunt descoperite vestigii, nu doar izolate (mormântul de înhumație de la Buhăeni-Iași, cu o diademă de aur în inventar), ci și din inventarul diferitelor situri (așezări și necropole), din perioada secolelor V-VII, de pe teritoriul Moldovei, cum sunt cele de la Mănoaia-Costișa, Târpești, Secueni, Săbăoani-Neamț; Hlincea, Valea Lupului, Spinoasa, Erbiceni, Crucea lui Ferenț-Iași; Botoșana-Suceava, Suceava-Șipot, Botoșani-Dealul Cărămidăriei, Dodești (jud. Vaslui) etc. Descoperirile din 1962 de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satului). Din statistica fiecărui județ se observă, pentru perioada anilor 1970-1990, o creștere a numărului siturilor arheologice, fapt argumentat de prezența în număr mare a stațiunilor (Gura Idrici-Roșiești, Drăgești-Todirești, Rateșul Cuzei-Rebricea, Valea Mare-Dumești, Dănești, Tanacu, Bârlad-Prodana, Dodești - județul Vaslui) și necropolelor (Vinețești-Oltenești, Bârlad-Prodana, județul Vaslui). La acestea se adaugă mormintele și celelalte descoperiri singulare izolate (monede, obiecte vestimentare, unelte și arme) de la Dănești, C.F.R. Dodești-Viișoara, Dumeștii Vechi-Dumești, Pogonești, Bârlad-Parc (Vaslui), Umbrărești și Drăgănești (Galați). Din diferite motive, din 1990 și până în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
practicarea în siguranță a ocupațiilor, dar și din alte cauze, nu doar exclusiv naturale, cum ar fi pericolul triburilor migratoare (slavii, pecenegii, uzii). Dacă, în privința așezărilor, remarcăm o anumită predilecție a populației pentru unele zone, care ofereau protecție, în cazul necropolelor aceste reguli dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele de relief. În altă ordine de idei, cercetarea arheologică din spațiul Moldovei, pentru perioada amintită, cunoaște și îmbină două etape, petrecute și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]