KorAP: Find »[drukola/base=necroză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...87 >

2,163 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186

prin leziuni variate, al căror element anatomopatologic caracteristic este goma. Goma se poate localiza în orice organ, localizări prin care sifilisul poate avea contingențe cu chirurgia. 7.3.3. ANATOMIE PATOLOGICA Leziunea elementară este reprezentată de: infiltratul celular, leziunea vasculară, necroza și scleroza. Infiltratul celular, este constituit din celule plasmatice și limfocite, aspectul său putând fi folicular, amintind de foliculul tuberculos (spre deosebire de acesta, în cazul sifilisului foliculul are o topografie caracteristică, esențial vasculară). Leziunea vasculară este întotdeauna deosebit de intensă și se

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
amintind de foliculul tuberculos (spre deosebire de acesta, în cazul sifilisului foliculul are o topografie caracteristică, esențial vasculară). Leziunea vasculară este întotdeauna deosebit de intensă și se caracterizează prin tumefierea celulelor endoteliale și proliferarea celulelor țesutului adventicial, care se amestecă cu celulele infiltratului. Necroza rezultă din degenerescența elementelor celulare din mai mulți foliculi adunați în noduli. Necroza dă naștere unei substanțe amorfe, albicioase, cu aspectul de castană crudă. Această masă necrotică, ramolindu-se, dă naștere unei ulcerații care apare cu marginile groase tăiate perpendicular

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
caracteristică, esențial vasculară). Leziunea vasculară este întotdeauna deosebit de intensă și se caracterizează prin tumefierea celulelor endoteliale și proliferarea celulelor țesutului adventicial, care se amestecă cu celulele infiltratului. Necroza rezultă din degenerescența elementelor celulare din mai mulți foliculi adunați în noduli. Necroza dă naștere unei substanțe amorfe, albicioase, cu aspectul de castană crudă. Această masă necrotică, ramolindu-se, dă naștere unei ulcerații care apare cu marginile groase tăiate perpendicular. Scleroza rezultă din infiltratul limfo-plasmocitar perivascular, bine reprezentat la periferia gomei. Ea este

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205

arătat prezența posibilă a insomniei, iritabilității, miocloniilor, hipotensiunii posturale, descreșterii libidoului și anomaliilor electroencefalografice. Tetanosul nu conferă imunitate și bolnavul care a supraviețuit tetanosului, dacă nu este imunizat artificial, rămâne susceptibil unei noi îmbolnăviri. 9.2. GANGRENA GAZOASĂ Este o necroză acută extensivă cu producere de gaze ca rezultat al infecției țesuturilor devitalizate, cu germeni din grupul Clostridium. Se însoțește de toxemie profundă. Deși prezența sporilor clostridiali este frecventă în cele mai diferite medii, gangrena gazoasă este destul de rară în practică

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
muscular); plăgi murdărite cu pământ sau conținut intestinal; plăgi înțepate, punctiforme, profunde (anaerobioză); condiții locale de hipoxie la nivelul plăgii prin: plăgi foarte profunde, ischemie locală, pacient șocat. Toxinele virulente ale Clostridium welchii, provoacă tromboze în vasele musculare, ducând la necroza ischemică a acestora. Germenii glicolitici acționează asupra glicogenului din țesutul muscular producând bioxid de carbon și hidrogen. Aceste gaze disecă planurile inter-tisulare deschizând calea invaziei altor germeni. Germenii din grupa proteolitică acționează asupra proteinelor din mușchiul devitalizat cu producere de

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
grupe de germeni: bacteroides, coliformi, difteroides sau pseudomonas. Poarta de intrare este traumatică sau uneori chirurgicală [12]. Cel mai frecvent afectate sunt extremitățile dar și trunchiul, peretele abdominal și mai ales perineul și organele genitale externe (gangrena scrotală Fournier) [15]. Necroza consecutivă microtrombozelor vasculare afectează atât pielea cât și straturile profunde. Zona afectată, inițial foarte dureroasă, devine ulterior insensibilă prin distrugerea nervilor senzitivi. Procesul se extinde în continuare în țesutul celular, fascii și mușchi cu apariția unui edem inflamator palid, uneori

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
și straturile profunde. Zona afectată, inițial foarte dureroasă, devine ulterior insensibilă prin distrugerea nervilor senzitivi. Procesul se extinde în continuare în țesutul celular, fascii și mușchi cu apariția unui edem inflamator palid, uneori cu producere de gaz și evoluție către necroză. Febra, tahicardia și șocul consecutive toxemiei apar în primele ore. Tratamentul include resuscitare și echilibrare hidroelectrolitică, antibioticoterapie în triplă asociere (penicilină, metronidazol, aminoglicozide) precum și abord chirurgical precoce cu excizie și drenaj larg. 9.3.1. ANTIBIOPROFILAXIA INFECTIILOR NECROZANTE Experiența clinică

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
cervicală anterioară apare de obicei după abcese sau extracții dentare cu indurație edematoasă extensivă, dar cu simptomatologie estompată și evoluție lentă. Gangrena subcutanată progresivă Meleney apare ca o zonă cianotică deasupra unui flegmon infecțios banal datorită trombozei vasculare ce determină necroze în placard urmate, după căderea escarelor, de ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se adresează categoriilor socioprofesionale expuse și constă în: echipamente de protecție a muncii, pansarea și supravegherea plăgilor cu risc de contaminare cărbunoasă și imunizarea pasivă

Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225

pot suspiciona sau chiar evidenția prezența tumorilor și în același timp evaluează afectarea întregului organism indusă de tumoră. Deosebit de importantă este dozarea markerilor tumorali clasici (VSH, alfafetoproteina, antigenul carcinoembrionar) și, mai ales moderni (anticorpi monoclonali, enzime, oncogene, interleuchine, factori de necroză tumorală) atât în stabilirea precoce a diagnosticului cât și în monitorizarea postterapeutică. examenul anatomopatologic este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
și gama. Interferonul poate fi folosit singur sau în cadrul terapiei multimodale. Cele mai bune rezultate sunt în leucemii, limfoame, melanoame și carcinoame renale. Au fost identificate și alte substanțe biologic active: interleuchine (IL), Factorul de creștere tumorală (bTGF), factorul de necroză tumorală (TNF), oncostatin, anticorpi monoclonali, etc. cu efecte antiblastice. Utilizarea lor în clinică este abia la început. 17.7.5. TERAPIA ENDOCRINA Administrarea de hormoni în doze nefiziologice (hormonoterapie aditivă sau antagonizantă) sau ablația unor glande cu secreție internă ovare

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

dacă durată de expunere este mare. Amploarea leziunii este dependentă de tipul agentului cauzal și de timpul de acțiune. Majoritatea factorilor etiologici în arsuri, sunt agenți termici ce pot descarcă în țesuturi acea doză de energie lezantă capabilă să inducă necroza de coagulare proteica. Astfel de agenți etiologici sunt: lichidele fierbinți, vaporii supraâncălziți, flăcările, gazele inflamabile aprinse, aerul fierbinte din atmosferă exploziilor, corpurile vâscoase topite ( smoala, bitum, mase plastice, ceară etc.), corpurile metalice încălzite (uneori „înroșite”) sau metale topite. Transferul de

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
flictenulare spitalizarea este necesară pentru o reechilibrare hidroelectolitică eficientă și controlată. Razele „X” și radiațiile nucleare dau leziuni de endarterita, cu evoluție lentă și profundă având un evantai de expresii clinice care pornesc de la discretă atrofie tegumentara ,uneori asociată cu necroza și până la transformarea carcinomatoasă (radiocancer). Etiopatogenia, fiziopatologia și evoluția clinicătotal diferite de arsuri -justifica abordarea separată a acestor leziuni în cadrul bolii de iradiere.Numai datorită eritemului din faza de debut a dermitei rădice care se aseamănă cu cel din leziunea

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
flictenelor tratamentul local al acestora este asemănător cu cel aplicat în arsurile de gradul ÎI III pentru care prezenta acestora este patognomonica. 15.2.2. ARSURILE CHIMICE Arsurile chimice sunt determinate de contactul tegumentelelor sau mucoaselor cu substanțe care induc necroza de coagulare la care - în funcție de natură lor - se adaugă reacții suplimentare ce dau specificitate lezionala,astfel: Acizii declanșează o reacție rapidă de deshidratare. Leziunile sunt frecvent limitate că întindere și de profunzime medie. Acizii minerali dau escare uscate iar cei

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
patognomonice atât în aria tegumentara de contact cu conductorul electric (marca de intrare) cât și la nivelul zonei pe unde curentul electric a iesit (marca de ieșire). Gravitarea electrocuției constă în aceea că trecerea curentului electric prin corpul uman determina necroza maselor musculare profunde aflate în contact direct cu oasele care se încălzesc precum niște rezistente electrice inducând tromboze vascualre extensive. Excizia tegumentelor și a țesuturilor necrozate de la nivelul mărcilor de intrare și de ieșire a curentului electric se impun în

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
tisulare se produc instantaneu și rămân ireversibile. Urmărind cascadă degradărilor tisulare induse de energia termică în țesuturile vii în funcție de nivelul temperaturii agentului cauzal, momentele cele mai importante sunt: 46° C degradarea enzimatica; 56°C coagularea proteinelor; la peste 100°C necroze de coagulare (țesuturi cu aspect „fiert”); 300°C caramelizarea glucidelor; 400°C escarificarea (prin expulzia apei); 600° C escara brun-gălbuie; 800°C escara de culoare maronie (maro închis); 900° C carbonizarea (escara neagră); 1000° C calcinarea (escara alb-cenușie că în

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
instalat la 24-48 de ore formează barieră de sigilare care izolează complet volumul de țesut afectat. Robson, în 1974, introduce această noțiune pe care Jacson o va reprezenta tridimensional cu cele trei zone concentrice (fig. 15.6): zona centrală, cu necroza de coagulare indusă de arsură; zona mijlocie, de staza în care ischemia este dominantă și poate adaugă noi necroze în timp la zona centrală pe care o înconjoară; zona periferica în care hiperemia, hiperpermeabilitarea capilară, plasmexodia și eliberarea mediatorilor biologici

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
introduce această noțiune pe care Jacson o va reprezenta tridimensional cu cele trei zone concentrice (fig. 15.6): zona centrală, cu necroza de coagulare indusă de arsură; zona mijlocie, de staza în care ischemia este dominantă și poate adaugă noi necroze în timp la zona centrală pe care o înconjoară; zona periferica în care hiperemia, hiperpermeabilitarea capilară, plasmexodia și eliberarea mediatorilor biologici care vor contribui la declanșarea și derularea cascadei evenimentelor fiziopatologice din cadrul reacției generale ce însoțesc marile arsuri. Prezenta acestui

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
de hemostatice local. Nu se fac niciodată pansamente circulare . Arsurile circulare la nivelul membrelor pot avea efect de garou și pot pune în pericol viabilitatea extremităților atunci cand determina instalarea rapidă a unui sindrom compartimental care poate evolua spre ischemie și necroza distală. Dacă monitorizarea pulsului capilar cu ajutorul unui aparat Doppler nu este posibilă, se înțeapă vârful degetelor cu un ac de seringă: sângerarea cu sânge roșu înseamnă o perfuzie periferica adecvată; întârzierea sau absența sângerării indică reducerea sau absenața fluxului arterial

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
urmărirea evoluției; scade sau chiar înlătura durerea provocată de schimbarea pansamentelor; estrogenii par a stimula cicatrizarea ; economică prin disponibilitatea în cantitate nelimitată. Xenogrefa cea mai frecvent utilizată este pielea de porc. Nu este rejetată că allogrefa ci se elimină prin necroza avasculară. Avantajul este de ordin economic. Dezavantajul rezultă din instabilitatea conexiunilor vasculare și riscul de infectare chiar 1a interfață cu gazdă Substituienți cutanați temporari semisintetici lista produselor disponibile este lungă (Inerpan®, Beschitin®, Biobrane® etc.). Spre exemplu, produsul Biobrane®  respectă principiul

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
tratamentul sunt cele clasice, cu mențiunea că temperatura este mai mare de 2.0002.500°C ceea ce explică profunzimea leziunile. Elelectrocuția este leziunea determinată de trecerea curentului electric prrn corpul uman între poartă de intrare și marca de ieșire, declanșând necroza de coagulare pe tot parcursul sau. Prognosticul și așa rezervat în electrocuții poate fi înrăutățit de asocierea cu arsurile prin arc voltaic (ambele determinate de curentul electric) sau cu diverse alte leziuni în cadrul politraumatismelor. Fiziopatologia leziunii locale este marcată de

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
și cu intensitate mare au putere lezantă mare . Trecerea curentului electric prin corpul uman are consecințe grave producând imediat desincronizarea pacemakerului cardiac manifeste prin extrasistole, diverse aritmii până la fibrilația ventriculara și uneori chiar stop cardiac. În teritoriul microvascular se produce necroza pereților cu hemoragie secundară, tromboza, coagulare intravasculara, ischemierea teritoriului distal. Coagularea proteinelor în trunchiurile nervoase. cu pierderea completă a funcției sau numai cu modificări funcționale. Leziunile musculare prin coagularea proteinelor se asociază cu miozita necrozanta care are caracter extensiv și

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
pierderea completă a funcției sau numai cu modificări funcționale. Leziunile musculare prin coagularea proteinelor se asociază cu miozita necrozanta care are caracter extensiv și este sediul unei masive și rapide infecții (ore). Leziunile oaselor datorate efectului termic pot merge de la necroze parcelare la carbonizare directă. Clasic se considera că țesutuirle au rezistență electrică diferită, ceea ce explică degajarea mai mare de căldură la nivelul unor țesuturi bune conducătoare (de ex. osul la nivelul căruia sunt leziunile cele mai importante chiar și în

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
tulburări hemodinamice și metabolice, la care se adaugă hemoliza intravasculara cu grave dereglări sistemice. Evaluarea cazului se face astfel: 1. se estimează suprafață leziunilor de arsură; 2. se face examenul neurovascular al extremităților, care pot suferi sindroame de compresiune și necroze profunde; 3. se caută eventuale fracturi (cădere de la înălțime): mai ales oasele lungi și coloana vertebrală; 4. examenul repetat de urină pentru decelarea mioglobinuriei ca urmare a distructiei musculare, caz în care treebuie menținută o diureza crescută pt evitarea precipitării

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

planurile superficiale. Sunt obișnuit regulate și au o evoluție simplă. compuse, când plaga interesează organe importate (vase, nervi, mușchi, organe interne etc.). Sunt grave și necesită tratament de specialitate. complicate, în care evolutiv plaga se poate complica cu infecție, hemoragie, necroză etc. 6. După timpul scurs de la accident: recente sunt plăgile văzute și tratate în primele 6-8 ore de la accident, timp în care deși plaga este contaminată infecția nu s-a produs. Beneficiază de un tratament chirurgical complet. vechi sunt caracterizate

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
șocul alergic (grețuri, vărsături, crampe abdominale, constricție toracică, colaps cardiovascular și uneori moartea). Unele înțepături de insecte pot transmite boli (febră recurentă, tifos). De o gravitate particulară sunt plăgile produse prin înțepare cu vârf de creion de anilină care determină necroze întinse necesitând excizii precoce până în țesuturi sănătoase. Ceea ce caracterizează în general plăgile înțepate, sunt fenomenele clinice locale reduse ce determină deseori bolnavii să se prezinte cu o complicație septică fără să-și fi dat seama când și în ce împrejurări

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]