668 matches
-
să se'aștearnăpe talpa'mi ce atinge, șăgalnic,... nuzii zori.Rotesc încet privirea înspre senina zareghicindu'ți așteptarea... sub clar timid de lunăși'a gurii tale, caldă și fragedă chemarece'o văd valsând sfioasă... cu soarele de mână! Și'n necuprinsul clipei de ireal mistercare ne poartă zborul... pe aripi de poveste;sublimul regăsirii ți'așterne'n priviri ceriar mie mult-înaltul din suflet mi'l trezește...Când... blând-conturul zilei va merge la culcaresub oglindirea apei facându'și curcubeu: În contopiri de
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
PLÂNSUL DINTÂI, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015. Plânsul dintâi Am aterizat se pare din luminile'ancestrale gângurind a fericire... cu fața scăldată'n soare: vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta pare necuprins de'nșelatoare rea, vicleană, profitoare; când în neguri abisale își îngroapă propriul soare... Dar; gândim că ni se pare, și în semn de'ntâmpinare, încercăm o salutare! Însă ce să vezi!? Stupoare! În jur se'aude rumoare iară scrâncetul ne
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
către stele, Atât cât anii nu-ți sunt inca irosiți De vrei ca să fii sus, Ridică-te, Femeie! Vei adună acum, scânteia unui foc nestins Trecut adio, prezentu-n loc să steie, Iar ce-i frumos să fie-n veci de necuprins. Să nu fii tristă, Ridică-te, ca poti, Femeie! Avem cu toții un trecut, adesea, e frumos Sau,poate credem în minuni sau,o idee, Știm că lumina vine doar de sus în jos, Tu să privești mereu în sus, Ridică
RIDICA-TE, FEMEIE. de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343425_a_344754]
-
Pe spinarea unui vultur Îmi voi face așternutul. Să nu vatăm cu deochiul Să nu rănesc florile Să nu-mi înnegurez ochiul Să nu resping chemările. Cu fața la cer Mereu cu fața la cer Deasupra tuturor văzutelor Voi striga în patru zări Nevăzutului Necuprinsului Ce-mi va răspunde Și oaspete mă va primi. Eterată În propria-mi chemare Cu fața la cer Mereu cu fața la cer. Semper a facie caelum Respiciebat caelum, Semper a facie caelum In dorso aquilae Faciam lectisternia. Ne læderent oculus malus Ne laeseris
MEREU CU FAŢA LA CER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344097_a_345426]
-
nelămurite - să se facă-prefacă - precum soarta sfinților - în bucurii sfâșietoare și atotlămurite ...Doamne - deasupra fluviilor mărilor și oceanelor - deasupra tuturor cerurilor - bat clopotele - bat noul ritm al inimii mele sărmane - al inimii mele care a prins curaj - a prins dor - necuprins dor - să se stingă - în inima Ta *** MĂRTURIA LUI DISMAS să ne liniștim - să adăstăm pe malul înțelept al cuvintelor - pentru ca viața - în spume - să aibă vreme a ne ajunge din urmă să nu ne ferim de cuvinte - să nu
DOR DE STINGERE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344166_a_345495]
-
e din sufletu-mi ce-i iar impetuos. Priviți cum a mea viață se desfată pe-al împlinirii plin de viață grui pe care doar tristețile sunt ninse. Căci atât timp cât pot fi de folos, iar dragostea ce-o port de necuprins e, nu pot decât să chiui bucuros. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sunt plin de rod / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUNT PLIN DE ROD de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343145_a_344474]
-
pe care nu o mai ascultă nimeni, când vocile mele îți caută Glasul ca pe-un stăpân ce le-ar face să tacă. Sunt numai zdrențe și friguri, ca un copil bântuit de umbre orfane, ce-și caută mama în necuprins. Doamne, auzi-mă, vino și cântă-mi de leagăn, adoarme-mi tremurul și frica, alungă-mi neliniștea ori fă-o să tacă, leag-o în lanțuri și arunc-o la câini! Cântă-mi de soare, nu de obsesii, vorbește-mi de
LA TINE MĂ ÎNTORC CU SPIRITUL FÂȘII de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343159_a_344488]
-
Acasa > Versuri > Visare > FLĂCĂRI Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Flăcări albe se înalță deasupra necuprinsului, dansând îmbrățișate, rotindu-se. Se desprind una din alta, din nou se-ating, ca într-o horă nevăzută de mâini se prind și-n văzul lumii se sărută. Flăcări albe se întind deasupra unui câmp de maci și mărăcini, puhoaie
FLĂCĂRI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343156_a_344485]
-
maci și mărăcini, puhoaie largi, gunoaie, spini, păcate... Una din alta și una-n alta, din cer și din pământ, deasupra lumii două lumini se-aprind. O flacără de măreție, alta de lacrimi și suspine se văd iubindu-se deasupra necuprinsului... Și din acest vârtej, deodată, o nouă flamă se arată, mai albă decât albul înzăpezit al munților și decât spuma mărilor de stânci lovindu-se. Un alb mai alb ca laptele și-a crinilor regali, mai alb decât albeața din
FLĂCĂRI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343156_a_344485]
-
Calea salvării vine de la Dumnezeu. Există un Adevăr suprem mai puternic decât toate religiile și pe care nu-l stăpânim Noi. Cuvintele Domnului sunt cele care ne luminează, asigură nesfârșitul, sunt scânteie divină, punți de legătură între Pământ și marginile Necuprinsului. Anotimpurile lumii, spirală a zborului uman luminează tainic Eul cuprins de dragoste. Frumusețea, candoarea copilăriei, inefabilul fiecărei vârste sunt mai presus de orice avuție materială. Viața,candelă a iubirii, reprezintă poteca care ne poate duce la Templul de dincolo de nori
UN OM,O VIAŢĂ,O...LUMINĂ de IONEL MARIN în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343692_a_345021]
-
stele, Fiori crescuți în paradis, Zâmbet de flori și joc de iele... E tot ce eu ți-aș fi promis Când peste noaptea din castele Și focul care m-a cuprins S-au așternut în acuarele Culori de cer și necuprins. E tot avântul vieții mele, Crâmpei în univers aprins Și toate zilele rebele Ce-n plete azi ți le-aș fi prins Ca un mănunchi de crizanteme Ori poate ca un foc desprins Din ale vremii diademe Ce peste chip
PROMISIUNI, DE VIS de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377445_a_378774]
-
văd arzând sub valuri de lumină, Viu, râul îți păstrează nepătată A tălpii urmă, ancestral săpată, În lut, pentru-anotimpul ce-o să vină. Curg mii de stropi gemând pe pielea-ți rece, Lumina lunii mângâind, lin, visul... În tine se ascunde necuprinsul A tot ce-i bun din vara care trece. Copil cu tentă de-a spori misterul Vei fi femeia inimilor toate, În ere adumbrite de păcate, Eu nu te uit!... În tine-i adevărul. Mugurel Pușcaș (Liga Scriitorilor din România
FECIOARA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377454_a_378783]
-
parcă-ntre iei s-ar duce o grea luptă, împrăștiați de vântul care nu-i ajutâ se risipesc, apoi s-adună și așteaptă... Rătăcesc și zarea-i imens de albastră parcă marea și-ar fi revărsat din ape în înaltul necuprins al zării și la fereastră s-ar așterne picături să mă-ngroape... Uit că rătăcesc printre clipe de zare și pâmîntul pare o suavă mângâiere, luminile par sclipiri de licurici fugare când zborul în înalt e o vrăjită plăcere... Citește
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
zarea-și disputăși parcă-ntre iei s-ar duce o grea luptă,împrăștiați de vântul care nu-i ajutâse risipesc, apoi s-adună și așteaptă...Rătăcesc și zarea-i imens de albastrăparcă marea și-ar fi revărsat din apeîn înaltul necuprins al zării și la fereastrăs-ar așterne picături să mă-ngroape...Uit că rătăcesc printre clipe de zareși pâmîntul pare o suavă mângâiere,luminile par sclipiri de licurici fugarecând zborul în înalt e o vrăjită plăcere...... XX. ZBORUL MEU..., de Mariana
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
știe ce ne așteaptă pe fiecare dintre noi, la moarte. După ce am murit, au venit demonii și m-au luat cu ei în iad - și ce am văzut acolo și ce am simțit este greu de exprimat în cuvinte și necuprins de mintea omenească. De deznădejdea ce m-a cuprins, am început să urlu de durere și mă rugam Maicii Domnului și Sfântului Ioan Iacob să mă scoată din acea stare înfricoșătoare. Vai, fraților, pentru o dulceață trecătoare a păcatului și
MĂRTURISIRILE UNEI PUSTNICE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378420_a_379749]
-
rămas doar omul răstignit, din al Său glas s-a auzit un urlet îngrozit: „Părinte Sfânt, de ce m-ai părăsit?!” Atunci întâiul om a fost iertat de săvârșirea primului păcat, prin strigătul acesta a învins al morții crud și negru necuprins și cu iubirea jertfei Sale uns în veșnicia vieții a pătruns. Anatol Covali Referință Bibliografică: Cu moartea pre moarte călcând / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1939, Anul VI, 22 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol
CU MOARTEA PRE MOARTE CĂLCÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378483_a_379812]
-
din noapte, că ți-au mai rămas câteva șoapte, în glasul vechi de cristal; și-o mângâiere în palma sângerie, de veacuri străbătută. Să-mi faci semn că nu-i târziu să mă ridic spre altarul sufletului tău zbuciumat în necuprinsul zării. Să-mi faci semn că pot să îți mai dau o lacrimă din durerea nopții să o coși pe reverul de la haină. SĂ NU M-ATINGI CU UMBRA TA Să nu m-atingi cu umbra ta! Există-mi simplu
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
și-n lacurile ascunse-n inima lor, în lava pământului, în ploi, în neguri, în adâncuri, în firul de iarbă, în susur de apă, în frunze, în pietre, în miresme, în umbre, în lumini, în soare și în stele, în necuprins. Privești și înțelegi, acum. Iertare-ți ceri și lacrimile, de pe obraz, le ștergi. Nu plânge! Privește, zâmbind, la tot ce-a fost, la tot ce-ai încercat! Hai, nu plânge, știi bine, nu-l vei pierde! Alege următorul pas! Visul
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
cu un pas din izvor apostolesc de la Dumnezeu rămas, unde stă de veghe un sfânt ce Pantelimon îl cheamă aproape de-al tău mormânt vindecându-se orice rană, atunci setea mi-am învins sorbind lacrimi din izvor și din mare necuprins am luat iubire și dor, la mormântul tău de strajă lumânări stăteau aprinse am crezut că totu-i vrajă peste lumile neînvinse, pun fruntea pe a ta cruce și-n genunchi din nou eu cad noaptea tot mai mult străluce
LA MORMÂNTUL LUI ARSENIE PAPACIOC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379142_a_380471]
-
Ediția nr. 1927 din 10 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iar scormone prin gânduri amintirea Când primăvara curge peste plai... Pe culme soarele-și înalță firea Trezind iarăși la viață colț de rai. Privirile îmbracă depărtarea, Cerul se-ntinde peste necuprins, Spre cimitir a înverzit cărarea, Năframe peste garduri s-au întins. Drumuri răsar și privesc în tăcere Către zidiri ce se pierd spre apus, Dangăt de clopot se ‘nalță și piere Uitând despre toate câte-ar fi spus. Raze târzii
AMINTIRI DIN COLȚ DE RAI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381939_a_383268]
-
parte. "Maria, Maria..." - gemea sufletul lui-, "pasărea mea călătoare!..."-Lacrimile îi curgeau nevăzut, adunându-i-se în gură, calde și sărate, dar deveneau amare când le înghițea, arzându-i ființa-." De ce, Maria? De ce? Logodnica munților, a pădurilor,a cuprinsului și necuprinsului!..." Când ajunseră la drum, el se opri și se întoarse spre ea, cu o urmă de zâmbet chinuit: -Să fii fericită, Maria!-zise el, atingându-i fața cu vârful degetelor-.Poate ne vom vedea într-o zi, trecutul poate se
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PĂTIMESC AMINTIRILE ȘI ARD Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului iubite, te caut atât în necuprinsul meu încât lăcrimează așteptarea rostogolită prin corbi și castani; sunt tot mai sărace cuvintele ce mi-au rămas, am să le strâng să-mi fie pernă când noaptea greu se reazămă de pleoape și neagră-mi crește ziua. pătimesc amintirile
PĂTIMESC AMINTIRILE ŞI ARD de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380530_a_381859]
-
blestem să darme și le descântă pentru o nuntă pentru o rimă de stea sublimă -ntre Crai și Știmă le scoate-n vază focuri de rază apă în oază... floare de colț te sui pe bolți - nu pierde plâns: în necuprins văzduhu-i nins! sunt sfinte patimi și-o stea de lacrimi - foc de vestire și mântuire... * zori vii - zurlii - zarzări candrii cireși trimiși-de-mpărății petale de privighetori voi - leagăne de vestitori: scrieți pe cer o elegie - precum a fost - să nu mai
FLORI de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380560_a_381889]
-
a făcut - fiind un permanent Prezent, El e la modul absolut! Nemuritorii-s zămisliți de vrerea Lui atemporală, divin amestec de lumină și dragoste spirituală, ce-i pentru timpul fragmentat un existent de neatins; dar viitorul se deschide doar Unicului necuprins... De fapt, ar fi de vreun folos pentru sărmanul muritor să știe scrisul timpului ca să citească-n viitor, când el, cu-atâtea mărturii, știe trecutul neștiind, dovadă că istoria se tot rescrie scotocind?! Nefericirea sa supremă ar fi să știe
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
iubită mamă,frumoasă ca o primăvară,te iubim și te cinstim,... II. DOAR O AMINTIRE..., de Luchy Lucia , publicat în Ediția nr. 2059 din 20 august 2016. DOAR O AMINTIRE... Mă las captivă gândurilor mele, suntem doar noi doi în necuprins... Ochii mei în lumina ochilor tăi s-au pierdut, gura mea-i hulpavă și tânjește după un nou și fierbinte sărut, mâinile-mi febril rătăcesc în căutarea brațelor tale de dor, și mă pierd în dorințe nestăvilite,nesfârșite, cândva, intens
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]