1,028 matches
-
mecanism prin care guvernările nedemocratice în principal monarhii puteau pune mîna pe venituri valoroase și pe alte bogății pe care le doreau, mai ales pentru a purta războaie. Așadar, la origine, reprezentarea nu a fost democratică; a fost o instituție nedemocratică introdusă mai tîrziu în teoria și practica democratică. Pe lîngă neîncrederea justificată în această instituție, căreia îi lipseau recomandările democratice, criticii reprezentării aveau o motivație și mai importantă. Într-o unitate politică restrînsă, cum ar fi un oraș, democrația de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
bine să fie influențați mai curînd de propriile lor scopuri și interese decît de cele ale alegătorilor lor. Date fiind aceste avantaje clare, de ce a fost reformulată vechea înțelegere a democrației astfel încît să cuprindă o instituție politică, la origini, nedemocratică? REPREZENTAREA DEJA EXISTA Ca de obicei, un răspuns parțial este oferit de istorie. În țări unde practica alegerii reprezentanților exista deja, reformatorii democratici au întrevăzut o ocazie extraordinară. Nu au considerat necesar să înlăture sistemul reprezentativ, în ciuda originilor sale suspecte
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ÎNCĂ O DATĂ: DESPRE MĂRIME ȘI DEMOCRAȚIE Mărimea contează. Și numărul oamenilor dintr-o unitate politică și dimensiunile teritoriului acesteia au consecințe în ceea ce privește forma de democrație. Imaginați-vă pentru o clipă că ați fi reformatori într-o țară cu o guvernare nedemocratică, pe care sperați să o democratizați. Nu doriți ca țara să se împartă în zeci sau poate sute de state mici, chiar dacă fiecare ar putea fi destul de mic pentru ca cetățenii săi să se întrunească frecvent spre a-și exercita suveranitatea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
evidente în ceea ce privește competența ar putea impune limite justificabile, referitoare la gradul în care criteriile democratice ar trebui respectate. Și chiar și acolo unde democrația este justificată, nici una dintre forme nu este în mod necesar cea mai bună. Totuși, nici o latură nedemocratică a nici unei guvernări, fie ea a statului și a unităților sale sau a asociațiilor independente într-o societate civilă pluralistă, nu ar trebui să rămînă necontestată. Principiile democratice sugerează cîteva întrebări pe care le-am putea pune în privința guvernării oricărei
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
internaționale acute, dificultăților economice severe sau altor împrejurări similare. Dar rolul său este de asemeni relevant în perioadele obișnuite cînd pe ordinea de zi a cetățenilor și liderilor politici se găsesc probleme majore. Mai concret, pe termen scurt un guvern nedemocratic ar putea răspunde acestor cerințe mai bine decît ar face-o un guvern democratic; în schimb pare îndoielnic faptul că la fel s-ar întîmpla pe o perioadă mai lungă. În orice caz, ne propunem să analizăm formele de guvernare
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
10 55 45 1 0 Total 562 498 6 4 Putem afirma cu certitudine că nici o țară democratică nu va putea păstra sistemul V. Pl. în aceste condiții. Ceea ce nu permite să se ajungă la acest rezultat bizar și complet nedemocratic este faptul că partidele nu au o susținere electorală uniformă la nivelul întregii țări: în unele regiuni Albaștrii ar putea avea 65% din electori, în timp ce în altele au doar 40%, să zicem, iar Roșii au restul de 60%. Iar în ceea ce privește
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
imposibil de dat un răspuns mulțumitor, există două serii de factori, fără îndoială deosebit de importanți. EȘECUL ALTERNATIVELOR Mai întîi, de-a lungul secolului, principalele alternative au pierdut teren în favoarea democrației. Încă de la sfîrșitul primului sfert de veac, formele de guvernare nedemocratice care au dominat din timpuri imemoriale convingerile și practicile guvernamentale în aproape întreaga lume monarhia, aristocrația ereditară și oligarhia deschisă au cunoscut un declin ireversibil în ceea ce privește legitimitatea și forța ideologică. În schimb, au fost înlocuite cu alternative antidemocratice mai populare
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai mari puteri mondiale, China, nu avea încă un regim democratic. În cei 4000 de ani ai unei civilizații de excepție, poporul chinez nu a avut niciodată un regim democratic, iar perspectivele ca țara să devină democratică erau improbabile. Regimuri nedemocratice se mai păstrau încă în multe părți ale lumii, în Africa, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și în unele rămășițe ale destrămatei Uniuni Sovietice. În majoritatea acestor țări condițiile pentru dezvoltarea democrației nu erau extrem de prielnice; ca urmare, nu era clar dacă și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democratic perfect. Din fericire acest lucru nu e necesar, altfel cu siguranță că n-ar mai exista nici un fel de democrație! Dar dacă nu există o majoritate considerabilă de cetățeni care să prefere democrația și instituțiile sale politice oricărei alternative nedemocratice și să-i susțină pe acei lideri politici adepți ai sistemelor democratice, este puțin probabil că democrația va supraviețui pe parcursul inevitabilelor sale crize. Într-adevăr, pînă și o minoritate importantă de partizani violenți și militanți antidemocratici ar fi de ajuns
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
S-ar putea afirma că democrația este ideologia națională a Indiei. Nu mai există alta. Oricît de instabil este conceptul de națiune, este totuși atît de strîns legat de ideologia și preceptele democrației, încît puțini indieni ar susține o alternativă nedemocratică. În plus, deși din punct de vedere cultural India este foarte variată, este singura țară din lume unde credința și ritualurile hinduse sînt împărtășite de atîția oameni. În definitiv, opt indieni din zece sînt hinduși. Chiar dacă sistemul castelor este diviziv
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mereu direct asociate regimurilor autoritare. CÎTEVA CONSIDERAȚII Deși cele două concluzii au un temei solid, sînt necesare, totuși, cîteva considerații generale. În primul rînd, creșterea economică nu este specifică numai țărilor democratice, cum nici stagnarea economică nu este apanajul națiunilor nedemocratice. Într-adevăr, se pare că nu este nici o corelație între creșterea economică și forma de guvernare sau regimul unei țări1. În plus, deși democrația a existat numai în țări cu economie capitalistă de piață, capitalismul de piață a existat și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mijloc educate, prin aceasta au răsădit neintenționat germenii distrugerii acestui sistem. Astfel, chiar dacă economia capitalistă de piață și creșterea economică sînt favorabile democrației, pe termen lung s-ar putea dovedi mai puțin prielnice sau de-a dreptul nefavorabile pentru regimurile nedemocratice. Drept urmare, deznodămîntul unei evoluții de importanță istorică care se va desfășura în secolul al XXI-lea va dezvălui dacă regimul nedemocratic din China poate să facă față forțelor democratice generate de capitalism. O economie de piață capitalistă poate exista nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
favorabile democrației, pe termen lung s-ar putea dovedi mai puțin prielnice sau de-a dreptul nefavorabile pentru regimurile nedemocratice. Drept urmare, deznodămîntul unei evoluții de importanță istorică care se va desfășura în secolul al XXI-lea va dezvălui dacă regimul nedemocratic din China poate să facă față forțelor democratice generate de capitalism. O economie de piață capitalistă poate exista nu numai în forma binecunoscută urban-industrială sau post-industrială a secolului al XXI-lea. Ar mai putea fi sau cel puțin așa a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
exploatarea rolului lor economic dominant în scopuri politice. Dacă lăsăm de-o parte aceste sisteme din timpul războiului, economiile dirijate de la centru au existat doar în țări în care liderii erau fundamental antidemocratici. Astfel nu putem desprinde cu ușurință consecințele nedemocratice ale organizării economice de consecințele nedemocratice rezultate din convingerile liderilor. Lenin și Stalin erau atît de ostili democrației încît, chiar dacă exista sau nu o economie centralizată, ei ar fi împiedicat oricum dezvoltarea instituțiilor democratice. Economia condusă de la centru le-a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
scopuri politice. Dacă lăsăm de-o parte aceste sisteme din timpul războiului, economiile dirijate de la centru au existat doar în țări în care liderii erau fundamental antidemocratici. Astfel nu putem desprinde cu ușurință consecințele nedemocratice ale organizării economice de consecințele nedemocratice rezultate din convingerile liderilor. Lenin și Stalin erau atît de ostili democrației încît, chiar dacă exista sau nu o economie centralizată, ei ar fi împiedicat oricum dezvoltarea instituțiilor democratice. Economia condusă de la centru le-a făcut sarcina mai ușoară, prin aceea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
capitalismul de piață poate deveni mult mai favorabil democratizării ulterioare a poliarhiei, este o întrebare deosebit de dificilă, pentru care nu există răspunsuri ușoare, și cu siguranță, nici răspunsuri scurte. Relația dintre sistemul politic democratic al unei țări și sistemul economic nedemocratic a reprezentat o formidabilă și persistentă provocare pentru scopurile și practicile democratice pe parcursul secolului al XX-lea. Provocarea va continua, cu siguranță, și în secolul următor. Capitolul 15 CĂLĂTORIA NETERMINATĂ Ce ne așteaptă în viitor? După cum am văzut, secolul al
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
considerăm că secolul al XXI-lea va fi la fel de blînd cu democrația, asemeni celui anterior, evidența istorică ne arată că democrația a fost o raritate în experiența umană. Este oare încă o dată sortit ca democrația să fie înlocuită de sisteme nedemocratice, poate de o versiune nouă de protectorat, dominată de elite politice și birocratice? Ar putea ea să-și continue expansiunea globală? Sau, într-o altă transformare, ar putea ceea ce poartă numele de "democrație" să devină mai extinsă ca arie, dar
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
singura soluție pentru țările democratice din noul secol. Că o economie de piață cere ca întreprinderile economice să fie deținute și controlate în forme preponderent capitaliste, este prin contrast, mult mai puțin sigur. "Guvernele" interne ale firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt distribuite într-un mod total inegal. Posesiunea inegală și controlul inegal asupra întreprinderilor economice majore
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand, 176 pag., 65.000 lei * Unii delegați au prevăzut că Statele Unite ar putea avea, pînă la urmă, o sută de milioane de locuitori. Acest nivel a fost atins în 1915. * Și în multe țări nedemocratice, de asemenea. Dar preocuparea noastră, aici, este relația între democrație și capitalismul de piață. * Ed. rom. Democrația în societățile plurale, trad. de Adriana Bargan, postfață de Lucian-Dumitru Dîrdală (Iași: Ed. Polirom, 2002). * Ed. rom. Democrația și criticii ei, trad. de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
I. REVENDICĂRI CONCURENTE ALE SPRIJINULUI POPULAR/ 17 CAPITOLUL I. Competiția între regimuri: o problemă de cerere și ofertă / 18 Elitele propun, masele dispun / 23 Democrația câștigă teren? / 30 Schimbări de regim în Europa post-comunsită / 36 CAPITOLUL II. Democrația și alternativele nedemocratice / 41 Abordarea idealistă în practică / 44 Democrația în competiție / 48 Alternative la democrație / 54 CAPITOLUL III. Dinamica incertă a democratizării / 62 Căi alternative spre o democrație stabilă / 64 Căi înspre și dinspre comunism / 71 Moșteniri politice, ușoare și grele / 83
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
omogenizatoare / 91 Sondarea opiniei publice / 104 PARTEA A II-A. REACȚIA MASELOR LA TRANSFORMARE / 113 CAPITOLUL V. Sprijin popular pentru regimuri concurente / l14 Întrebări despre idealuri / 116 Idealurile în practică/ 122 Sprijin popular pentru regimuri concurenlc / 128 Sprijinul pentru alternativele nedemocratice / 133 Variație, nu uniformitate / 140 CAPITOLUL VI. Impactul structurii sociale, vechi și noi / 146 Moștenirea comunistă: modernă sau anti-modernă? / 148 Grupurile sociale noi și sprijinul față de regim / 155 Grupurile tradiționale și sprijinul pentru regim / 160 Influența redusă a structurii sociale
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
contextul, țările și secvența? / 212 Contexte generice, politice și economice / 215 Analiza contextului țărilor/222 învățarea secvențială / 228 CAPITOLUL X: Completarea democrației? / 235 O tot mai mare cerere de democrație? / 237 Așteptări limitate de viitor / 241 Obstacole în calea alternativelor nedemocratice / 249 Perspective mai bune și rele mai mici / 255 Căi diferite de viitor? / 262 APENDICELE A. Definirea și codarea variabilelor / 267 ANEXA B. Estimările simulării / 283 BIBLIOGRAFIE / 287 LISTA DE FIGURI 1.1. Regimul median în lumea de astăzi parțial
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
din Est și Vest / 123 5.2. Scorurile regimurilor: trecut, prezent și viilor/132 5.3. Sprijin limitat pentru desființarea parlamentului și a partidelor / 134 5.4. Variații în sprijinul pentru regimul actual / 141 5.5. Sprijin limitai pentru alternativele nedemocratice / 142 6.1. Nivelul educației și sprijinul pentru regim / 158 6.2. Gradul de omogenitate etnică / 163 7.1. Răbdarea politică și sprijinul pentru regim / 176 7.2. Libertatea atunci și acum / 178 7.3. Libertatea și sprijinul pentru regim
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Atitudinile față de democrație așa cum este ea / 126 5.2. Angajament absolut versus contingent țață de democrație / 127 5.3. Scorurile pe țări ale regimurilor politice / 131 5.4. Care sînt alternativele la democrație? / 136 5.5. Analiza factorială pentru alternativele nedemocratice / 139 6.1. Societățile moderne și comuniste, comparație / 151 6.2. Frecventarea bisericii și sprijinul pentru regim / 162 6.3. Influenta structurii sociale asupra sprijinului pentru regim / 167 7.1. Gradul de echitate, influența asupra guvernului și sprijinul pentru regim
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
din Vest. Nimic nu este chiar atît de clar, prin urmare multe din teoriile testate nu au putut fi dovedite. Cetățeanul mediu din sondajele BND este un democrat, apreciază noul regim mai mult decît pe cel anterior și respinge alternativele nedemocratice. Alternativele nedemocratice nu sînt prea tentante: în afară de comunism, celelalte sînt definite în așa fel încît să nu pară opțiuni viabile pentru est-euro-peni. De exemplu, "revenirea la monarhie" este catalogată drept alternativă "ne-democratică", deși monarhiile în Europa modernă sînt asociate
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]