951 matches
-
Va va plăcea, magnifice ambasador, că voi părăsi această viață să mă bucur de viața voastră, împreună cu domnia voastră. O voi face, oricum, dar ceea ce mă tentează acum sunt unele afaceri personale care-mi vor ocupa următoarele șase săptămâni. Ceea ce mă nedumerește sunt acești Soderini, care sunt pe la dumneavoastră 182, din moment ce voi fi forțat, dacă vin, să-i vizitez și să le vorbesc. Îmi fac ceva griji că la întoarcerea mea, nu mi-ar veni a crede că aș descinde acasă și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
datoria SUA. Foarte mare, alarmant de mare. Cum de SUA nu au luat măsuri să diminueze această datorie de acum doi ani, sau măcar să-i stopeze creșterea? Probabil că vor fi fiind rațiuni și explicații pentru o asemenea atitudine. Ceea ce nedumerește în evoluția recentă a Americii este întârzierea sau chiar amânarea luării anumitor decizii fundamentale, atunci când apar semnale că lucrurile nu merg bine. O anumită resemnare în fața tendințelor cel puțin paradoxale, o anumită obișnuință sau o toleranță excesivă față de procese care
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
insula lui Robinson Crusoe tot unul. Și stați puțin, că încă nu s-au anunțat colibele de crengi, iurtele și bărcile naufragiate de unde provin asistenții. Așa e politically correct în mileniul al treilea. Italia să fie eliminată de o bovină nedumerită cu fluier ecuadorian, iar un papuaș să ridice ofsaid la aut în văzul unui miliard de telespectatori. În curînd, eschimoșii vor dicta penalty-uri în finala Mondialelor, iar Blatter va cutreiera galaxiile după asteroizi locuiți care să poată da măcar tușierii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
structuri consonatice de natură onomatopeică (zvârr! fâșș!): de aici verbe precum a fâșâi, a zvârli, a vâjâi etc.); -î sufix al infinitivului unor verbe postsubstantivale: izvor ® a izvorî etc.). 4. Din perspectiva principiului „străinătății” (occidental-romanice)...; italienii, francezii, spaniolii ar fi nedumeriți - s-a susținut - că, datorită întrebuințării literei î, nu l-ar regăsi în cuvintele pâine, câine, pe a originar, cunoscut din propriile limbi: pane, paine; cane, chien (formă tot fără a-ul originar!). E greu, însă, de înțeles de ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
transmiterea conținutului semantic al mesajului se concretizează în dezvoltarea a două variante ale enunțurilor interogative: • enunțuri interogative obiective (neutre): „Vă place? ne întreabă fata.” (B. Fox, 74) • enunțuri interogative subiective (exclamative): „Ce naiba să fi pățit tovarășul meu? mă întrebam eu nedumerit din când în când.” (C. Hogaș) Sub aspect structural, enunțurile interogative totale sunt mai ales enunțuri autonome (sintetice sau analitice): „Ei? reuși el să articuleze înghițind în sec.” (C. Țoiu), „-Da?... Eu n-am fost astăzi la minister...” (I.L. Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un individ fără scrupule. e. propozițional (completiva predicativă nominală): „La versurile nesubliniate Eminescu a renunțat, găsindu-le cu drept cuvânt că nu merită să intre în opera sa definitivă...” (G.Ibrăileanu, Scriitori, 126) f. multiplu: „Așa de spărieți și de nedumeriți mi-nchipui că trebuie s-o fi împuns de fugă troienii lui Priamus, când îi luă Achile cu jărdia pe la spate.” (C. Hogaș, 222), „Și pe mine mă știu toți reacționarii că sunt republican, că sunt pentru națiune.” (I.L. Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identificat sau de diagnosticat în timpul copilăriei timpurii. Adesea părinții devin îngrijorați atunci când copilul lor nu vrea sa fie ținut în brațe, când nu pare să fie interesat de anumite jocuri și când nu începe să vorbească. De asemenea, părinții sunt nedumeriți în legătură cu capacitatea copilului de a auzi. Adeseori, pare că un copil cu autism nu aude; totuși, în alte momente el (sau ea) pare că aude zgomote de fond aflate la distanță, cum ar fi șuierul unui tren. B. Simptome din
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nu este deloc binevoitor și îngăduitor, ci, dimpotrivă, autoritar și dur. La fel, dacă un șef își percepe subordonatul ca fiind capabil, dar constată că lucrurile nu stau deloc așa își va schimba brusc comportamentul față de subordonat ceea ce îl va nedumeri pe acesta din urmă. Nepotrivirea percepțiilor celor doi unul în raport cu altul asociată cu inconsistența și nerealismul așteptărilor reciproce, vor conduce la apariția conflictelor interpersonale (intersubiective). Iată alte situații în care pot apărea conflictele de rol intersubiective: când două persoane care
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce vorbeam eu cu chelnerul. In cele din urmă chelnerul mi-a spus că au „momițe de bou la grătar”, la care eu am rămas cum se spune, mască. Eram și nervoasă dar și râdeam, ca prostul. Neamțul era din ce în ce mai nedumerit și mă tot întreba: „What happens?”. I-am cerut atunci chelnerului să-i spună neamțului denumirea mâncării că eu nu știu acest cuvânt în engleză. Evident că nici el nu știa și a trebuit să-i explic tot eu, rușinată
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Puține cărări ale Vechiului Testament sunt atât de pline de enigme ca această Carte a lui Daniel. Deși conține câteva povești biblice bine cunoscute, în nouă dintre cele douăsprezece capitole se consemnează vise stranii și viziuni care de secole îi nedumeresc pe cititori". Nu sunt puține cazurile în care care strategia romancierilor postmoderni se bazează și pe triada de procedee alcătuită din tematizarea parodică a autorului (aceasta constă, altfel spus, în apariția instantanee a autorului, devenit brusc enervant, "sâcâitor și manipulator
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
erau întotdeauna extrem de prudenți și reținuți în afirmațiile lor, nu se plângeau de nimeni și de nimic, nu vorbeau despre familiile lor, despre rudele și prietenii lor, nimic despre trecut sau viitor. Colegii noștri din alte țări și continente erau nedumeriți și intrigați de atitudinea și de comportamentul lor, nu puteau să-i înțeleagă. Mă întrebau adesea de ce noi, ceilalți, care venim tot din ''țări comuniste'', suntem altfel, mai deschiși și mai apropiați. Ne-am dat repede seama că toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu nota: „Posteritatea va rămâne nedumerită dinaintea omului care, minte critică atât de limpede, a putut trăi un sfert de veac alături de Alecsandri fără să-i fi studiat opera, alături de Eminescu pentru a-i închina câteva pagini literare de dreaptă prețuire, dar străine de problemele criticii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
absorbirea eului în universul fictiv. Poemele declamatorii accentuează artificialitatea lumii descrise, cititorul e ca în fața unui panoptic și se identifică aproape cu eul liric care-l conduce în explorarea sa, accentuând elementele asupra cărora privirea întârzie, cele care pot uimi, nedumeri, pentru ca la finalul textului să se trezească prins la fel ca poetul în spațiul acesta dezolant ("Eu măturam arena la sfârșit..."227, Cântec de moarte). Nu o dată moartea se asociază cu simboluri acvatice (titlurile subliniind adesea explicit acest fapt: Apele
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
semnul acvaticului, unul mucezit, pierdut în universul morții, al subconștientului ("eu dormitam ca apa în țevile subterane de plumb"), incertitudinea asupra propriilor senzații, asupra lumii în care se mișcă e marcată atât semantic ("nedumerit"), cât și retoric, prin interogație: "și nedumerit asupra luminii: era stea ori semnul de la canton?" E o pendulare între convenție poetică și refuz al ei. Totul e prilej de reverie, dar una deformatoare, marcată explicit " Se făcea că mă șerpuiau brațe fierbinți de fecioară africană/ pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Liviu Ioan Stoiciu e și unul dintre cei care teoretizează poezia ca dedublare, ca joc al celui care e când actor, când poet: "suprasaturat de atâta metaforă-fără-de-care-nu-se-poate-concepe-poezia (...) noul poet își intră un rol... de actor dintâi (bufon sau împărat) și... nedumerește. (...) și, cu timpul, se ia seama că actorul nu e decât un poet. Poet dintâi. Un poet adevărat, travestit. Travestit de dragul recreării unui limbaj cu trup și suflet... Avertizând. De aici înainte, putând propune, convingător, toată poetica rescrierii."252 Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
trăiește, autorul încearcă să dea la iveală resorturile ce le generează comportamentul și să pătrundă dincolo de aparența întâmplărilor. Predispoziția pentru tonul anecdotic, jovialitatea și verbozitatea se manifestă însă chiar și acolo unde subiectul abordat ar fi cerut un ton grav. Nedumerit în Atlantida (1968) este o culegere de nuvele foarte deosebite ca scriitură de povestirile din cartea anterioară. Stilul eliptic, nervos, care sugerează fără să expliciteze, înlesnește surprinderea sincronă a mai multor stări sufletești, creând impresia de dedublare a personajului narator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
indispensabilă, fiindcă altfel, așa cum se întâmplă în piesele „istorice” ale lui I., problematica și personajele primesc doar un drapaj de epocă, ceea ce, la urma urmei, poate fi adecvat unui anume tip de teatru. SCRIERI: Estudiantina, pref. Dumitru Mircea, București, 1962; Nedumerit în Atlantida, București, 1968; Cu microfonul în buzunar, București, 1969; O mască în plus, București, 1969; Lumea într-o picătură, București, 1971; Altfel despre sport, București, 1972; Sâmbătă la veritas, București, 1973; Din Azore în Antile, Iași, 1973; Departe, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
Valentin Silvestru, București, 1986; Martor, Iași, 1988; Puterea ingrată la români, Iași, 1990; Cronica Basarabiei. 1990-1995, Chișinău, 1995; Cercul, Iași, 2000; Uimiri, București, 2001; Noaptea asta nu câștigă nimeni, Iași, 2002; Grădina lui Dumnezeu, Focșani, 2003. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Nedumerit în Atlantida”, CRC, 1968, 26; Constantin Constantin, „Nedumerit în Atlantida”, TR, 1968, 28; Gabriel Dimisianu, „Nedumerit în Atlantida”, VR, 1968, 12; Zaharia Sângeorzan, „O mască în plus”, CRC, 1969, 46; Sasu, Progresii, 142-145; Virgil Cuțitaru, Dincolo de măști, CRC, 1973, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
ingrată la români, Iași, 1990; Cronica Basarabiei. 1990-1995, Chișinău, 1995; Cercul, Iași, 2000; Uimiri, București, 2001; Noaptea asta nu câștigă nimeni, Iași, 2002; Grădina lui Dumnezeu, Focșani, 2003. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Nedumerit în Atlantida”, CRC, 1968, 26; Constantin Constantin, „Nedumerit în Atlantida”, TR, 1968, 28; Gabriel Dimisianu, „Nedumerit în Atlantida”, VR, 1968, 12; Zaharia Sângeorzan, „O mască în plus”, CRC, 1969, 46; Sasu, Progresii, 142-145; Virgil Cuțitaru, Dincolo de măști, CRC, 1973, 4; Voicu Bugariu, Modalitate și rezolvare, ARG, 1973, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
Chișinău, 1995; Cercul, Iași, 2000; Uimiri, București, 2001; Noaptea asta nu câștigă nimeni, Iași, 2002; Grădina lui Dumnezeu, Focșani, 2003. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Nedumerit în Atlantida”, CRC, 1968, 26; Constantin Constantin, „Nedumerit în Atlantida”, TR, 1968, 28; Gabriel Dimisianu, „Nedumerit în Atlantida”, VR, 1968, 12; Zaharia Sângeorzan, „O mască în plus”, CRC, 1969, 46; Sasu, Progresii, 142-145; Virgil Cuțitaru, Dincolo de măști, CRC, 1973, 4; Voicu Bugariu, Modalitate și rezolvare, ARG, 1973, 4; Liviu Leonte, Parodie și gravitate, CRC, 1975, 52
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
acestea cea mai mare parte din viață nu și-a petrecut-o în Moldova însăși"88. După care urmează o trecere în revistă a diferitelor "locații" în care destinul l-a aruncat pe Cantemir. Sigur, la o primă vedere poate nedumeri alegerea marelui istoric de a-l plasa pe principe în șirul călătorilor străini care ne-au străbătut meleagurile și au lăsat însemnări despre ceea ce au văzut: locuri, obiceiuri, mentalități, metehne. Dar parcă nici astfel de bilanțuri ale șederilor lui Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a reveni la viața de dinainte. Alfredo reîntors de la Paris o surprinde în timp ce redactează scrisoarea către el, iar Violleta, cu ochii în lacrimi, îl asigura încă o dată de toată iubirea ei, după care părăsește casă îndreptându-se spre Paris. Nedumerit de comportarea Violettei și copleșit de rele presimțiri, Alfredo primește o scrisoare în care Violetta îi scrie că îl părăsește pentru totdeauna și se întoarce la Paris. Încercând să-l consoleze (Di Provenza îl măr, îl ), Germont se lovește de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Se îndreptă spre un loc. Puse pălăria. Simți în cugetul lui o ușurare caldă și luminoasă. I se păru că icoana și Crucea de pe iconostas se mișcă în lumină; omul își plecă fruntea, cerând și primind iertarea. Paracliserul se uită nedumerit după un om care pleca din biserică cu capul descoperit. 96. Minciuni nevinovate, dar... cu urmări amare Bărbatul trăia atât de bine cu nevasta lui. Casa lor era o oază binecuvântată a adevărului. Dragostea, încrederea și adevărul stăpâneau peste ei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
apărut și o excepție surprinzătoare în raporturile politice bilaterale, atunci când România a ridicat nivelul de reprezentare diplomatică cu Statul Israel, de la legație la ambasadă, în 1969, când autoritățile sudaneze au hotărât ruperea relațiilor diplomatice cu România. Partea română a fost nedumerită de această hotărâre, întrucât Khartumul cunoștea bine principiile de politică externă promovate de București. Situația politică creată în urma acestei hotărâri grăbite nu a durat mult timp, în condițiile statornicirii unor relații prietenești și a unei cooperări diversificate în interes reciproc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Era firesc ca profesorul să nu mai Înțeleagă nimic. Fusese, pur și simplu, indus În eroare. 896 diverse? Biletul meu nu l-ai primit mata? Văd că-mi confirmi numai primirea volumului trimis. Iartă-mă, că te deranjez, dar sunt nedumerit și stau cu materialul pregătit, neștiind cui să-l adresez 479. Cu mulțumiri și salutări prietenești, V. Tempeanu 6 Bft., 11 mai 1970 Iubite domnule Dimitriu, Mii de mulțumiri. Am scris la Flt. d-lor Ciurea, Havriș, Ilioaia, dar mata
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]