822 matches
-
are, după Frankl, demnitatea etică (sensul jertfei!) și “relevanța metafizică”: suferința îl face pe om clarvăzător și sensibil. Poziția aceasta este diametral opusă aceleia care vede în viață o sursă de satisfacție, care duce la teza “nefericirii de a fi nefericit” (Joelson). Logoterapia este o terapie specifică pentru nevrozele noogene (nevrozele care rezultă dintr-un conflict de conștiință sau dintr-o problemă axiologică). Logoterapia încearcă să lărgească câmpul de valori al pacientului, să-i descopere un sens al existenței sale personale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
gând Încât, dac-aș putea-o ca să răsuflu adânc Și bine, aș învenina vremea în care-s osândit De a trăi. O, geniu ce pătrunzi Nemărginirea, iartă c-amărăciunea mea M-a-nvins! Tu știi să judeci și știi că nefericea Ades scrintește șirul gîndirei și o face {EminescuOpVIII 273} Să meargă tocmai contra la calea ceea care Ar trebui s-urmeze; 2257 O, simt cum al meu suflet înveninat E ca un orologiu ce îblă înapoi - 2254 Un orologiu care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eu am împărțit cu o copilă, pe care o iubeam mai mult decât viața mea, o hostie sînțită, cel mai sânt lucru pe care-l cunoșteam atuncea...; ea călcă jurământul și fu fericită și eu, care-l ținui, am fost nefericit. Am început atuncea a crede într-o soartă, și nu într-o providență, și am învățat a desprețui pe oameni spre a nu fi silit de a-i urî. Te găsii pe domnia-ta și pe Iulia, soția d-tale
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
realizării lui sunt cu totul diferite. Atingerea unui asemenea scop atrage după sine și satisfacții. Așa se întâmplă că un elev este încântat, fiindcă a terminat al doilea la un campionat de șah la nivel orășenesc, pe când un altul este nefericit întrucât a devenit doar vicecampion național! Nivelul de aspirație este în funcție de aptitudinile și forța de voință ale fiecăruia. Dar și ambianța socială joacă un rol hotărâtor. Aspirațiile sunt în raport cu condițiile materiale și culturale în care se dezvoltă copilul. Printre fiii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor abateri personale de la normele și reglementările morale și sociale În vigoare. * „Ce monstruozitate, Doamne, să mai faci, după suferințele vieții: un iad și dincolo de marginile ei.” (N Iorga) Aceeași impresie de ilogism o are și G. Byron: „SÎntem destul de nefericiți În viața asta și fără să ne mai Îndeletnicim cu absurditățile de a mai cugeta la alta”. Însă, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că În lumea sentimentelor umane Întîlnim nu numai mari suferințe, ci și o puternică Înclinație
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la adăpost.” (P. Syrus) De obicei, punem la adăpost slăbiciuni și defecte sufletești pe care nu avem curajul să le Înfruntăm; Împinse În subconștient, acolo ele „dospesc” și apoi refulează, dîndu-ne de gol cînd ne este lumea mai dragă. * „E nefericit cel care nu știe să trăiască fără primejdie.” (P. Syrus) Desigur, pentru că prin exces de prudență nu vom putea cunoaște ce Însemnă efectele riscului, care Își are contribuția lui În procesul maturizării psihice. * „Nu fi rău din bunătate!” (B. Gracian
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
necinstit, parcă-l arată poporului spre a-l Îndemna să-i semene.” (Charles Montesquieu) De aceea se și spune că starea morală a unei națiuni depinde de caracterul conducătorilor ei: „Peștele de la cap se Împute” (proverb). * „Un om rău e nefericit chiar cînd e fericit.” (Menander) Pentru că omul rău nu se poate bucura de binele propriu, decît atunci cînd vede răul/nenorocirea altora. De aceea se și spune: „CÎnd cel rău se preface că-i bun, atunci e cel mai rău
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cazuri sînt sincere, deoarece omul nu poate să nu resimtă În interiorul său sufletesc o stare de invidie față de succesele obținute de alții. * „Cel puțin jumătate din necazuri ni le facem singuri.” (La Bruyère) Și mai categoric este Epicur: „Omul e nefericit numai din cauza lui”. Iată doar unul dintre motive, pe care ni-l prezintă L. Vauvenargues: „Oricît bine am face oamenilor, sînt nemulțumiți crezînd că niciodată nu le facem atît cît merită”. „A fi fericit Înseamnă a fi depășit neliniștea fericirii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
două veacuri mai târziu. Ea nu este negativă, ci pozitivă, activă. Aristip califică acest moment specific în care nu cunoaștem tulburarea drept stare intermediară: nici plăcere, neplăcere, ci ceva între, ceva ce nu poate fi numit plăcere. A nu fi nefericit nu înseamnă că ești fericit; a nu suferi nu înseamnă a te bucura; absența negativității nu face o pozitivitate. Distrugerea dorințelor nu constituie un mod de a crea plăcere - altfel, Platon și creștinii ar aparține și ei hedonismului! în schimb
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acolo raiul lui și-l găsește”; „Mai multă fericire e În bordeiul săracului, decât În palatul bogatului”.) „A fost cineva nedrept cu voi, ați fost criticați, calomniați? Bine, am Înțeles, dar de ce să rămâneți cu gândul acolo și să fiți nefericiți zile În șir? Spuneți-vă: Chiar dacă unii nu mă iubesc, mulți alții mă iubesc; Dumnezeu Însuși mă iubește!». Astfel, vă veți gândi la prietenii voștri, la Lumea divină, la Dumnezeu, care a creat atâtea lucruri bune și frumoase de care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
seama de adevărata valoare a unui lucru numai atunci când trăim regretul faptului că l-am pierdut; sau prețuim cu adevărat valoarea unei prietenii numai atunci când ne dăm seama că n-am știut-o păstra. Μ Am fi, desigur, mai puțin nefericiți dacă am putea fi mai puțin invidioși pe fericirea altora. Μ Când trăirea unei mari dureri sufletești - cum ar fi, de exemplu, pierderea unei persoane apropiate - nu duce la Îmbolnăvire, ea se preschimbă În valoare, pentru că ne face să fim
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tirii, cât și purt)rii r)zboaielor, trebuie puse pe seama întreprinderii imperialiste. Conform unui asemenea raționament, costurile trebuie s) dep)șeasc) într-o enorm) m)sur) câștigurile. Pe lang) costurile în bani, punerea în aplicare a politicilor imperialiste produce efecte nefericite de ordin social și politic pe plan intern. Ea conduce fie la dezvoltarea militarismului în Anglia, fie la dependența să de trupe autohtone, din diversele regiuni ale imperiului; pune în funcțiune forțe care sunt contrare reformei sociale și economice, si
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
omului în țara noastră, față de arestările arbitrare, desființarea partidelor politice și intimidarea opoziției 44. De asemenea, în mod frecvent, consolidarea noului regim era pusă în legătură cu subordonarea crescândă a autorităților de la București față de Stalin. Aprecieri precum: „rușii sporesc controlul peste țările nefericite din Europa Orientală“ sau „Moscova este decisă să distrugă orice opoziție politică • Ibidem, fila 7. • Ibidem, fila 9. • Ibidem, fila 10. • Ibidem, fila 11. • Ibidem, fila 10. • Ibidem, vol. 10, fila 25. în România“ deveniseră fraze banale în presa americană
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de aceeași sorginte (postmodernism, postistorie, trans-, meta-, para-, cvasi-cutare fenomen), o relație cu un obiect anume, desemnând dependența conceptuală de acel obiect și incapacitatea de a găsi un concept propriu. În cazul contra-reeducării opțiunea mi se pare cu atât mai nefericită cu cât deja reeducarea a adăugat un prefix noțiunii de bază („re”-ul care trimite la reluarea da capo a procesului de Învățare-transformare). Dintr-un alt unghi, observ că acest concept de eprubetă - odinioară un apanaj al blânzilor sau cruzilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
până la grupurile și instituțiile moderne) și operaționalizat pe plan spiritual-simbolic în valorile sociale. Ca entitate umană autentică, individul nu poate fi conceput în afara relațiilor cu ceilalți. După cum am mai menționat, procesul de socializare este, implicit, și unul de umanizare, cazurile nefericite de copii crescuți în sălbăticie sau totală izolare demonstrând acest lucru. Soliditatea și acuitatea trebuinței de afiliere sunt dovedite de frustrarea ce survine în cazurile de izolare forțată. Trebuie subliniat că solitudinea voluntară este pasageră, iar cea cronică e patologie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care par a fi dispuși oamenii, peste Ocean, să creadă că experiența lor personală este exemplară pentru umanitate. Tolstoi își deschide, memorabil, romanul său Anna Karenina, cu următoarele cuvinte: toate familiile fericite se aseamănă între ele, fiecare familie nefericită e nefericită în felul ei. Nefericirea ca principiu de individuație stă la temelia unui filon tragic în literatură, principiu pe care Pnin, de pildă, eroul lui Nabokov, îl enunță destul de explicit la un moment dat. N-aș vrea să spun că însemnările
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
punct sau o virgulă Așa e făcută viața din lipsuri mari sau mici La fericire nu trebuie cine știe ce... Doar un zâmbet șăgalnic, o privire caldă, Poate o îmbrățișare. Sau chiar mai puțin: un cuvânt înaripat. Un strop de iubire! Suntem nefericiți pentru acel puțin ce nu cade din cer, Nu răsare dintr-o stea... ori dintr-un stih de poezea. ---------------------------------- Harry ROSS 15 martie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - LIRICE (3) / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
să întrețină în Austria (din când în când este semnalat la Tirnavia - în 1614 și 1617 - și în orașul Modov) o veritabilă Curte. Familia: Doamna Elena (fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni), domnițele Ancuța (cea care trăise experiența unei logodne nefericite cu un reprezentant al Movileștilor și se va mărita aici cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul) și Elena - Elina - Ilinca, slujitorii, câțiva boieri cu jupânesele lor, trei logofeți de cancelarie (Radu Șerban întreținea o corespondență intensă; scria în țară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduva (coborâtoare din marii boieri din Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu Mihail Movilă) se va repatria mai târziu, prin 1640, și va aduce cu sine - am văzut - rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627, căci suferea cumplit de podagră: „ex nimis morbi passionibus totus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi, În egală măsură, și condiția unor grave cauze de conflict, atunci când cele două persoane care formează cuplul nu se pot acorda Între ele. În cazul acesta, existența comună devine o sursă de conflicte psihologice, o criză morală cu consecințe nefericite pentru ambele persoane. Desfacerea cuplului nu este numai un act de separare formală, ci spargerea unei existențe comune, un act de traumatizare sufletească, care sfâșie moral și social fiecare dintre cele două persoane ale cuplului. Separarea nu readuce persoanele la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o face și dintr-o datorie morală, ca o pornire proprie, dar și ca o atitudine, rezultat al educației sale. Nu putem lăsa În voia soartei semenul nefericit. Fericirea mea depinde de fericirea celorlalți. Nu pot trăi dacă ceilalți sunt nefericiți. Suferința lumii trece și prin inima celor care nu o trăiesc. Dăruind, eu anulez suferința lumii și restabilesc ordinea. În felul acesta, ajutorul devine o atitudine sufletească și morală În planul intim sau social. Semnificația ajutorului Din punct de vedere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dorința celor aflați În dificultate ca nenorocirile și suferințele lor să-i lovească și pe ceilalți reprezintă un act de transfer, o descărcare proiectivă asupra celorlalți. Este ura pe care o dă suferința, schimbarea de atitudine și caracterială a celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui se datorează aceste atitudini negative ale unor persoane față de cei aflați În dificultate? Fie unei indiferențe sufletești și morale, fie unor frustrări sau complexe existente. De multe ori, aceste atitudini se datorează Înșelării sentimentelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este respinsă, se luptă împotriva ei; este acceptată cu un sentiment de resemnare; este ignorată, desconsiderată; individul este copleșit de suferință. Opusul suferinței este fericirea. Dacă suferința este echivalentă cu eșecul, fericirea reprezintă împlinirea persoanei. A suferi înseamnă a fi nefericit. Suferința e cea care îmi revelează condiția mea de muritor, spune K. Jaspers. Lupta, ca și moartea și suferința, este o situație-limită independentă de voința mea, asupra căreia individul nu poate acționa (K. Jaspers). Ele sunt direct integrate existenței, făcând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sprânceană rasă. Este modul lui de a se manifesta în spiritul avangardei ploieștene. Apare, apoi, zvonul că S. scrie poezie. Mirarea este mare pentru că, în imaginația junilor ploieșteni, poetul trebuie să aibă geniu și geniul este, se spune în cărți, nefericit prin definiție. Or, colegul lor nu arată deloc a fi nefericit și nici nu lasă impresia că trece prin crize mistice. E, dimpotrivă, vital, zeflemitor, pus pe farse, îi place să tachineze în buna tradiție caragialiană, este bine hrănit și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
avangardei ploieștene. Apare, apoi, zvonul că S. scrie poezie. Mirarea este mare pentru că, în imaginația junilor ploieșteni, poetul trebuie să aibă geniu și geniul este, se spune în cărți, nefericit prin definiție. Or, colegul lor nu arată deloc a fi nefericit și nici nu lasă impresia că trece prin crize mistice. E, dimpotrivă, vital, zeflemitor, pus pe farse, îi place să tachineze în buna tradiție caragialiană, este bine hrănit și dovedește un mare apetit pentru bunurile lumești, în fine, în dragoste
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]