356 matches
-
al., 2002]. Boala periferică arterială (BPA) reprezintă o complicație relativ frecventă la pacientul renal, în special la cel diabetic. BPA este frecvent subdiagnosticată, metodele optime de diagnostic nefiind standardizate. Pe de altă parte, examenul clinic este deseori neglijat de către medicul nefrolog. Tratamentul preventiv și cel conservator sunt esențiale în managementul bolii, intervențiile invazive fiind marcate de o rată relativ redusă de succes la această categorie de pacienți, cu mortalitate deosebit de ridicată.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
-o fratele său, medic și profesor, celebrul Mircea Rusu). Sunt de reținut marii maeștri cu care s-a format George Russu: Gr.T. Popa, C.C. Dimitriu, V. Rășcanu, G. Tudoran, Ion Enescu, C. Strat și doctorul de reputație mondială J. Hamburger, nefrologul de la marele centru Spitalul "Necker malades enfants" din Paris. A fost unul dintre cei mai "titrați" dintre practicienii interniști din țară. Împreună cu unii dintre aceștia, care i-au fost profesori, a colaborat la edificarea unor clinici de "medicală" în condițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
regresia volumului plăcii aterosclerotice calcificate, în timp ce la pacienții fără tratament hipolipemiant progresia leziunilor calcifice a fost constantă. Nu există deocamdată un studiu asemănător la pacienții uremici. În fața atâtor date într-o oarecare măsură contradictorii sau incomplete, care va fi atitudinea nefrologului în problema reducerii riscului de apariție/progresie a leziunilor calcifice cardiovasculare? în opinia experților [Hergesell și Ritz, 2002], conduita rațională în lumina cunoștințelor actuale este următoarea: în cazul în care (a) concentrația plasmatică a fosforului este în limite normale în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
se situează în limite normale și (c) nu există semne de calcificări ale țesuturilor moi, se va continua cu aceleași doze de fixator de fosfor calcic; în cazul în care concentrația serică a fosforului este mai mare decât cea dorită, nefrologul ar trebui să verifice mai întâi dacă pacientul este compliant cu medicația prescrisă (incomplianța la tratament, cauzată de durata îndelungată a terapiei, dozele multiple, modul de administrare, eventual de costurile relativ ridicate, este extrem de frecventă); de asemenea, nefrologul trebuie să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cea dorită, nefrologul ar trebui să verifice mai întâi dacă pacientul este compliant cu medicația prescrisă (incomplianța la tratament, cauzată de durata îndelungată a terapiei, dozele multiple, modul de administrare, eventual de costurile relativ ridicate, este extrem de frecventă); de asemenea, nefrologul trebuie să se asigure că fixatorul de fosfor este administrat corect, adică în timpul mesei, în doza adaptată la cantitatea de alimente. Nu în ultimul rând, trebuie verificată eficiența dializei (Kt/V efectuat lunar!); în cazul în care concentrația plasmatică a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
1. Medic anestezie și terapie intensivă/nefrologie 1 post/tură 2. Asistent medical 1 post/aparat/tură 3. Infirmieră 1 post/tură 4. Îngrijitoare 1 post/1 - 2 aparate/tură ÎI. Stațiile de dializa cu 3 - 8 aparate 1. Medic nefrolog*1) 1 post/tură 2. Psiholog 1 post/stație 3. Asistent medical 1 post/aparat/tură 4. Infirmieră 2 posturi/tură 5. Îngrijitoare 1 post/4 - 8 aparate/tură 6. Subinginer sau tehnician 1 post/tură 7. Laborant sau tehnician
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
post/tură 8. Asistent de farmacie (sau laborant, operator/tehnician chimist) 1 post/tură 9. Statistician medical (pentru stațiile cu mai mult de 30 de bolnavi tratați) 1 post/stație III. Centrul de dializa cu 9 - 25 aparate 1. Medic nefrolog*1) 1 post/5 aparate*2) 2. Medic anestezie și terapie intensivă 1 post/centru 3. Medic chirurgie vasculara 1 post/centru 4. Psiholog 1 post/centru 5. Asistent medical 1 post/2 aparate/tură 6. Asistent dietetician 1 post
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
14. Muncitor necalificat pentru transport, încărcare-descărcare substanțe 1 post/tură Pentru sala de chirurgie din centrele de dializa: 1. Asistent medical 1 post/tură 2. Îngrijitoare 1 post/tură IV. Centrul de dializa cu peste 25 de aparate 1. Medic nefrolog*1) 1 post/5 aparate*2) 2. Medic anestezie și terapie intensivă 1 post/centru 3. Medic chirurgie vasculara 1 post/centru 4. Psiholog 1 post/centru 5. Asistent medical 1 post/1 aparat/tură 6. Asistent dietetician 1 post
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
determinări fizico-chimice 1 post/tură 12. Asistent de farmacie (sau laborant, operator/tehnician chimist) 1 post/tură 13. Statistician medical 1 post/centru 14. Muncitor necalificat pentru transport, încărcare-descărcare substanțe 1 post/tură V. Compartimentul de dializa peritoneala 1. Medic nefrolog (competența în dializa) 1 post/compartiment 2. Asistent medical 1 post/10 pacienți tratați prin dializa peritoneala 3. Asistent medical 1 post/compartiment/tură 4. Infirmieră 1 post/tură 5. Îngrijitoare 1 post/tură 6. Medic chirurg 0,5 post
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
grave parenteral prin perfuzie IV cu glucoză 10% tamponată cu insulină 1u.i : 5 g glucoză. Alimente interzise în IRA: - proteinele (pâinea, lactatele, ouăle, carnea, peștele); - alimentele cu conținut mare de potasiu: fructele uscate, sucuri de fructe, banana, roșiile. Medicul nefrolog stabilește momentul când se instituie hemodializa. Când starea generală a pacientului este alterată prezintă somnolență, convulsii din cauza encefalopatiei uremice, pericardită uremică, intoleranță digestivă uremică și valorile analizelor de laborator cresc, se recomandă efectuarea dializei. Valori alterate care impun începerea programului
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
medicația se va lua numai cu recomandare). - Dozarea periodică MA. - Atenție ! pacientul diabetic cu ND trebuie informat că nu are voie de tratament cu antidiabeticele orale; acestea nu sunt recomandate deoarece sunt nefrotoxice. În caz că ND a progresat spre IRC, medicul nefrolog va recomanda tratamentul și pacientul va fi pregătit pentru dializă. ADMINISTRAREA INSULINEI Definiție Insulina este un hormon secretat de pancreas cu efect hipoglicemiant. Indicații: - în tratamentul Diabetului tip 1 insulino-dependent ; - și Diabetului tip 2 decompensat care nu mai răspunde la
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
adverse (Tacrolimus): - Tuburări gastrointestinale - Tremor , cefalee - Tulburări renale. Căi de administrare: - perfuzie IV - per os - pe sondă noso-gastrică ( medicamentul sub formă de soluții). Pacientul rămâne internat dacă evoluția postoperatorie este bună 1 săptămână postransplant apoi i se stabilește de medicul nefrolog un program periodic de control la secția de transplant: - în prima săptămână după externare în fiecare zi; - în celelalte săptămâni până la o lună de 2 - 3 ori/ săptămână. - Apoi se stabilește control periodic la 30zile; - La 60 de zile; la
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
creatinină, ionogramă, glicemie - Ciclosporinemia zilnic - Hemoleucograma , Tr. zilnic - Ionogramă zilnic - TGO, TGP, zilnic. În următoarele zile postoperator Z 4, Z 5, Z 6, Z 7, Z 8, Z 9 se va continua tratamentul cu imunosupresoare după schema recomandată de medicul nefrolog, dozele se vor ajusta în funcție de valorile( creatinină și C0, C2) date de laborator; se monitorizează diureza la 4 ore, TA (se tratează HTA); se previn complicațiile cu medicația adăugată în Z5. În Z5 se adaugă la medicație: - Stamicin 2 tb
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
concretizate prin numeroase comunicări și publicații, care au determinat includerea acestui colectiv în Grupul European de studiu al ADPKD. îndrăznesc să afirm că prin această lucrare, la care se adaugă alte cercetări remarcabile în domeniul nefrologiei sau reuniunile științifice ale nefrologilor din Moldova, asistăm la formarea și consolidarea unei veritabile școli de nefrologie la Iași. Ea s-a impus deja în plan național și, prin colaborările cu centrele din Manchester, Amiens, Aalst, Cleveland sau prezența constantă la Congresele EDTA/ERA și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
determinanții progresiei ADPKD spre IRC, problemele etice și mai ales reperele metodologice de abordare practică a bolii. în acest context, devine firesc ca editorii cărții Boala polichistică renală autosomal dominantă să fie un genetician recunoscut în România și un tânăr nefrolog, exponent valoros al noului val din specialitate. Editorii au reușit să sublinieze pregnant aspectele definitorii ale acestei boli ereditare, care se manifestă predominant și devastator la nivel renal. Mai mult, cu toată diversitatea colaboratorilor care, în contribuțiile lor, își păstrează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD și a familiilor lor. Această acțiune reprezenta o modalitate de prezentare a cunoștințelor și experienței acumulate în acest domeniu de către o echipă interdisciplinară formată pe nucleul colectivului Clinicii a IV-a Medicală Nefrologie Iași. Beneficiarii manifestării erau colegii noștri nefrologi, interniști, pediatri, urologi din județele Moldovei. Consfătuirea s-a încheiat cu o serie de concluzii și repere metodologice; una dintre acestea era publicarea în volum a materialelor prezentate. Redactarea într-o formă monografică a rapoartelor prezentate despre ADPKD a presupus
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
consemnat în foia de observație, în ansamblul acțiunilor care constituie îngrijirea bolnavului cu ADPKD acest lucru este deseori ignorat (14); se uită prea ușor responsabilitățile dictonului de aur al medicinei moderne, nu există boli, ci familii de bolnavi. Marii specialiști nefrologi care scriu în tratate capitolul referitor la bolile chistice renale sunt unanim de acord că sfatul genetic este o componentă de rutină a îngrijirii pacienților cu ADPKD (Pirson et al., 1998). în plus, în contextul actual al medicinei moleculare, înțelegerea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ficatului și pancreasului (3, 8). Sensibilitatea ei este remarcabilă, deoarece la circa 85% din pacenții sub 30 de ani care au gena PKD1 pot fi detectați chiști renali prin ecografie (15). Ultrasonografia este astăzi tehnica de screening preferată de majoritatea nefrologilor, deoarece este rapidă, non-invazivă și ieftină (2). Ca dezavantaje, vom sublinia o sensibilitate inferioară CT sau RMN și faptul că rezultatul depinde de calitățile aparatului, de îndemânarea și cunoștințele operatorului. Tomografia computerizată (CT) cu contrast este ușor mai sensibilă decât
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
copil, iar testarea genetică a deschis era diagnosticului presimptomatic în ADPKD. Stabilirea stării de purtător de genă mutantă la copiii cu risc ai unui părinte bolnav de ADPKD ridică probleme etice și psihologice importante care complică și mai mult misiunea nefrologilor. B) DIAGNOSTICUL, EVOLUȚIA ȘI PROGNOSTICUL ADPKD LA COPIL ADPKD este o afecțiune multisistemică ce se caracterizează prin formarea progresivă și mărirea chiștilor în rinichi, în toate segmentele tubilor uriniferi și colectori, precum și prin asocierea variabilă cu alte anomalii extrarenale (14
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
că unele chisturi pot comunica cu sistemul colector și deci există parenchim funcțional (2). 2. Diferite forme sindromice de polichistoză renală pot fi diferențiate relativ ușor de ADPKD sau ARPKD prin caracterele lor clinice suplimentare. Ele trebuie bine cunoscute de către nefrologul pediatru. Cele mai frecvente sindroame sunt: sindromul Meckel (microcefalie, polidactilie, encefalocel posterior), sindromul Zellweger (cerebro-hepato-renal), Jeune (distrofie toracică asfixiantă, membre scurte, falange cu epifize conice), sindromul Laurence-Moon-Bardet-Biedl (polidactilie, obezitate, retard mintal, displazie retiniană), sindromul Ivemarck (displazie reno-hepato-renală), sindromul oro-facio-digital tip
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
gradul I, fără a avea consimțământul lor informat și mai ales fără să evalueze atent consecințele psihologice ale unui diagnostic pozitiv la o persoană tânără, aparent sănătoasă. A) SFATUL GENETIC în principiu, sfatul genetic poate fi realizat de către un medic nefrolog, cu condiția să fie nu numai bine informat, ci și antrenat asupra: problemelor complexe ale eredității ADPKD (expresivitate variabilă, penetranță, heterogenitate genetică, anticipație, imprinting) metodelor de diagnostic clinic, imagistic și genotipic condițiilor și modalităților de realizare a screeningului familial și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în esență, este vorba de diagnosticul presimptomatic de ADPKD. Aspectele etice și tehnice ale acestui diagnostic vor fi discutate puțin mai târziu. Presupunând că persoana în cauză, deși aparent sănătoasă, a moștenit gena anormală, atunci elementele de discuție cu medicul nefrolog și/sau genetician sunt identice ca și în situația unui bolnav recent diagnosticat. înainte de a prezenta problemele care vor fi abordate în procesul de sfătuire, este important să subliniem, pentru medicii care vor să realizeze sfatul genetic, câteva idei. în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și încurajat să-și informeze familia (el decide!?): soția, sora și cei trei copii despre: riscul teoretic de 50% de a primi și transmite gena mutantă; posibilitatea și importanța screeningului familial și diagnosticului presimptomatic. Se cere acordul pacientului pentru ca medicul (nefrolog și/sau genetician) să se implice și să realizeze această acțiune. 4. Cu acordul bolnavului, rudele sale de gradul I vor fi informate despre: utilitatea și modalitățile diagnosticului presimptomatic; consecințele depistării bolii în stadiu asimptomatic; riscul genetic de a transmite
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
documentare permanentă asupra tuturor lucrărilor ce vor fi publicate în acest domeniu. (c) Diseminarea noilor cunoștințe sub forma unor Buletine informative. 2. Realizarea unor Repere metodologice de diagnostic, urmărire și tratament a bolnavilor cu ADPKD și familiilor lor. Conștientizarea medicilor nefrologi care vor fi implicați în îngrijirea bolnavilor cu ADPKD că este nevoie de acțiuni bine coordonate, precum și de o colaborare perfectă cu alți specialiști. 3. Optimizarea asistenței bolnavilor cu ADPKD și familiilor lor. Respectând principiile etice și normele deontologice de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bolii care pot fi utilizați pentru monitorizarea evoluției ei din stadiile precoce. (f) Descoperirea unor strategii terapeutice noi care să prevină progresia afectării renale în ADPKD. Suntem conștienți că aceste acțiuni nu vor putea fi finalizate fără sprijinul tuturor colegilor nefrologi, precum și a colaboratorilor noștri din alte specialități, fără colaborarea pacienților și familiilor lor, dar mai ales fără o finanțare adecvată din partea ministerelor de resort. Argumentul suprem îl reprezintă fără îndoială faptul că ADPKD constituie, prin frecvență, consecințe și posibilități reale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]