1,838 matches
-
la un curs de instruire la Constanța, de Toderaș (Marin Moraru), președintele CAP-ului, hotărăște să le înmâneze imediat negațiile fără ca cei abia sosiți să le fi solicitat. Cu excepția Mariellei, ceilalți doi doreau să rămână acolo. Geo și Ovidiu înapoiază negațiile și o conving pe Mariella să mai rămână opt zile pentru a nu-i pune pe ei într-o situație proastă. Motivul înmânării negațiilor îl constituia faptul că majoritatea absolvenților repartizați în Viișoara în anii trecuți au plecat la puțină
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
să le fi solicitat. Cu excepția Mariellei, ceilalți doi doreau să rămână acolo. Geo și Ovidiu înapoiază negațiile și o conving pe Mariella să mai rămână opt zile pentru a nu-i pune pe ei într-o situație proastă. Motivul înmânării negațiilor îl constituia faptul că majoritatea absolvenților repartizați în Viișoara în anii trecuți au plecat la puțină vreme după sosire. Unii dintre ei au produs și dezastre; spre exemplu, inginerul agronom sosit înaintea lui Geo a hotărât să nu se mai
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
flori. Amenințat de Varvara că le va convinge pe femei să nu-l voteze la alegerile din iarnă, Toderaș îi învită pe cei trei absolvenți la ședința organizației locale de partid. El le explică motivul pe care le-a dat negații, iar Geo și Ovidiu afirmă că vor să rămână în sat pentru a contribui la dezvoltarea sa. Profesoara Mariela a decis să plece din sat. La finalul filmului, Geo îi spune lui Ovidiu că a mințit atunci când a afirmat că
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
după ce i-a anulat aderențele terestre... Față de misticul pur, sfîntul este un om politic". Și - se știe - nimic nu a detestat Cioran mai mult decît pe omul politic. Iar mai încolo cu cîteva pagini, continuîndu-și meditația, socoate că "sfințenia este negația vieții din isteria cerului... Sfințenia este o nebunie aparte... Isus a fost, în tot cazul, boala incurabilă a sfinților... Isus este responsabil de atîtea suferințe. Conștiința lui trebuie să fie încărcată, prea încărcată, de n-a mai dat, între timp
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
a spus că atîta vreme cît va exista suferința va "exista" și Dumnezeu. Dar de ce nu s-a observat că tot ea îl neagă și că, odată anulat de un exces de durere, nimic nu-l va mai putea reface. Negația Divinității, în numele raționalismului, al îndoielilor sau al indiferenței este o aprobare binevoitoare față de refuzul născut din efervescența unei însîngerări. Scîrba de Dumnezeu la un om religios ajuns în stadiul final al suferinței determină o singurătate atît de copleșitoare, că, de-
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
substanța materială a lumii în accepția sa pozitivă, productivă. E o părăginire, o deformare, o sterilizare a elementelor sufletești și deopotrivă naturale (ultimele sînt ambasadorii primelor), fenomen care, blocînd rodul, face loc Neantului. Blestemele alcătuiesc accentul maxim al unei atari negații ce se adresează Creației a cărei stîrpire o dorește ca o consecință a rebeliunii împotriva Creatorului. Iată maledicțiunile lui Liviu Georgescu, de-o solemnitate ce denotă contactul cu paradigmele biblice (Geneza, Deuteronomul), însă care se contaminează și de un rictus
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
astăzi să vorbim despre nimicuri, uneori acestea au mai multă sare și piper. Când un lucru e condimentat, e mai apetisant. Bunăoară să abordăm câteva noțiuni elementare de engleză. Ce ziceți? Ce să spun!? Nu era în răspunsul său o negație hotărâtă, dar nici o afirmație. Privirile îi fură însă atrase de faptul că Simona era învelită numai cu cearșaful. Se putea bănui acest lucru, de vreme ce la fiecare mișcare se clădinau doi sâni masivi, chemători. Sub pânza albă, bine mulată, formele corpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
l-ai sădit tu, știi ce mere gustoase face! Și apoi am scălda o păstrămioară la grătar cu un pahar de must înăsprit... Ce zici?... Știu și eu!? Era un răspuns în care mama lui nu desluși nici o afirmație nici o negație, dar îl puse pe seama zorului cu care feciorul se vedea că îl poartă de cum pusese primul pas peste pragul casei lor. Uite, Gigi, fratele tău, continuă ea, spune să vindem totul și să plecăm la el, la Sibiu. Eu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de clar cu putință, lipsit de ambiguități. Greșeli ce trebuie evitate: introducerea mai multor idei într-un singur enunț (excepție fac itemii cauzăefect); furnizare de indicii care să favorizeze ghicirea răspunsului; utilizarea enunțurilor negative și în special fo losirea dublei negații ce introduce un grad de ambiguitate, împied icând înțelegerea itemulu i de către elev; enunțuri cu structuri ambigue, dificil de înțeles; generalizarea excesivă, nejustificată. 3.3.1.2. Itemi cu alegere multiplă Itemul cu alegere multiplă este constituit din acea sarcină
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
seninătatea intelectualului stăpân pe instrumente și cu mintea limpede; din Ibrăileanu crește, pe plaiurile moldave, acest tip al intelectualului român ferm și inflexibil (deși îl găsim, mai jos în timp, la Alecu Russo, de pildă, ori ca încăpățânată persistență în negație de mic boier la C. Negruzzi). Cartea de față nu poate fi înțeleasă mai bine decât în cadrul unui proverb: este, ca să zicem așa, "mintea de pe urmă", a moldoveanului neapărat, punctul său de vedere față de ce se întâmplă cu Eminescu "la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu a fost negat de mari oameni ai culturii române, de un Panait Istrati, de pildă, de un Ștefan Augustin Doinaș ș.a. Una este placa de patefon a d-lui Zigu Ornea, uitată în "ac" de câteva generații alta este negația angajată, responsabilă, a lui Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii și demagogii și discutat cu cei care resimt necesitatea adevărată a acestei negații. Panait Istrati și-a cerut iertare; și dl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
uitată în "ac" de câteva generații alta este negația angajată, responsabilă, a lui Panait Istrati. Există ceva de dincolo de sine aici, ar trebui despărțite vocile, puși deoparte clănțăii și demagogii și discutat cu cei care resimt necesitatea adevărată a acestei negații. Panait Istrati și-a cerut iertare; și dl Ștefan Augustin Doinaș a schițat gestul retractării. Nu de asta este vorba, ci: "de ce?" În fond, dacă Eminescu este salvator pentru neamul său, acest sacrificiu presimțit, intuit, tulbure poate că este necesar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de unicitate a poetului, examinat la nivelul atmosferei și al profunzimii. Nimic pare să nu scape privirii ciclopice a infatigabilului exeget. Cartea aceasta, atât de complexă, merită o discuție serioasă, echilibrată, din care să lipsească atât superlativismul impudic, cât și negația sterilă de care a mai avut parte sagacele eminescolog, acum vrednic comentator al lui Bacovia. Inevitabil, Theodor Codreanu, aduce și în discuție problema biografiei lui Bacovia. Veche controversă pe această temă, cât îl privește pe poetul nostru și metoda biografică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însuși, mânat de febrele tinereții și în numele unei "uri iubitoare" pentru o țară fără destin, cerea, pe vremea când era "tânăr, orgolios și nebun", chiar lichidarea trecutului ei. Dar războiul cu strămoșii, profanând "liniștea morților", exprima nu doar furia unei negații, blamând printr-un exces generalizat un "infern inepuizabil" și retezând, astfel, izvorul suferinței. A face istorie era cuvântul de ordine, învinovățind trecutul și născocind un viitor în care nu credea. Oripilat de acel trecut obscur, "îmbătat de furie", el visa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
revoluționariste Evoluția culturală și spirituală a unui popor nu se produce de la sine, ci în urma unor ciocniri și conflicte dintre anumite tendințe de dezvoltare ale spiritului uman, fenomen cunoscut în știința filosofică, în special sub aspectul ei dialectic, ca negarea negației. Etapele de dezvoltare a literaturii române, demonstrează elocvent cum așa-zișii pășuniști sau "clasicii" întârziați, după George Călinescu citire (Văcăreștii, Costache Conachi, Matei Millo) au fost contraziși de romantici (Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu), aceștia, la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
relațiile cu ceilalți semeni, și se exprimă datoria morală de a nu fi niciodată doar mijlocul altora, ci și scopul lor - la fel ca În imperativul categoric moral. Această datorie reprezintă dreptul umanității asumat de noi Înșine. Următoarea datorie este negația celei de mai sus, și anume: „Să nu faci nimănui vreo nedreptate, chiar cu riscul de a renunța la relațiile cu ceilalți sau la societate. Ultima datorie are În vedere ceea ce este al său, adică proprietatea, și constă În Îndemnul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
facultate celeilalte părți: așa e, de ex., formula permisivă: „creditorul poate cere de la debitor Îndeplinirea obligației luate”; care În fond spune că Îndeplinirea e o obligație juridică a debitorului. În alte cazuri, În schimb, norma permisivă are un Înțeles de negație sau cel puțin de limitare a unei norme precedente. Să presupunem că există o interzicere generală, dar Într-un anume caz, se crede potrivit a libera o categorie de persoane sau cineva care se află Într-o condiție determinată, și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
precede, ca exigență etică sau deontologică, realizarea de fapt care vine apoi, parcurgând vicisitudinile lente și diverse, În care se pot observa, uneori, stagnări și retururi parțiale. Dar tendința generală este totdeauna de recunoscut, clar, rămânând mereu intactă, În ciuda oricărei negații empirice, valoarea ideală a acestei exigențe”. Capitolul VII Mitul statului și criza statului 1. Dreptul preexistă Statului Dreptul, ca fenomen istoric și pozitiv preexistă Statului, spune ferm și conform adevărului, gânditorul italian. În această idee majoră, el urma Învățământul celor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Într-o manieră critică, deschisă: câte nedreptăți Îngrozitoare și atroce nu au fost comise pe parcursul secolelor, de către Stat și În numele Statului! Cum să nu te revolte poziția susținută de către Hegel, care ascunde sub idealismul ei, un „materialism abject și o negație totală a acestor valori ideale care, singure, pot da un sens vieții”. La fel de imorale, nedrepte sunt: atât disprețul sistematic față de Stat, cât și exaltarea Statului, conchide Del Vecchio. Neokantianul face sublinierea: deși este și el opera omului, Statul trebuie să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sa dinainte de apariția comediei Mielul turbat, piesă care îi anunță tematica dominantă din următorul sfert de veac. Răspunzând unor preocupări didactice, T. reunește în volumul Proiecte universitare (2001) rezumatele unor cursuri susținute în fața studenților, despre metamorfozele personajelor în artă, retorica negației și a contestației, anatomia dramaticului în sensul abordării teatrului ca spectacol sau ca literatură și despre „manierele de altădată”. Acest din urmă subiect vizează fizionomia unei colectivități așa cum reiese dintr-o incursiune printre cărți românești publicate de la 1800 încoace care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
poeme și desene. Domnul Negoițescu mi-a trimis textul despre mine din Istoria literaturii, la care lucrează. El crede că adevărata mea vocație e proza, că substanța personajelor mele e inteligență și cultură. Exemplele sunt foarte bune. Începe cu o negație, sfârșind cu elogii la romanul Bobincarii, trăgând concluzia că sunt o ființă cultivată și rafinată. Mă interesează ce se scrie despre mine - sunt o străină, nu știu mare lucru despre mine, numai generalități umane, singura aspirație concretă în caracterul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
SPECIALIȘTI Grija pentru specialiștii repartizați în comună era una dintre sarcinile importante și o preocupare constantă a mea și a celor de la primărie. La dispensarul uman din satul situat în mijlocul comunei, medicii veneau, stăteau câteva luni, apoi plecau imediat ce obțineau negația. Se subordonau primăriei, unde aveau bugetul pentru salarii și alte cheltuieli. În cazul 138 obținerii negației, refuzul primarului de a o semna ar fi însemnat neaprobarea detașării. Din partea județului era o oarecare împotrivire, dar de fiecare dată aceasta se rezolva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a mea și a celor de la primărie. La dispensarul uman din satul situat în mijlocul comunei, medicii veneau, stăteau câteva luni, apoi plecau imediat ce obțineau negația. Se subordonau primăriei, unde aveau bugetul pentru salarii și alte cheltuieli. În cazul 138 obținerii negației, refuzul primarului de a o semna ar fi însemnat neaprobarea detașării. Din partea județului era o oarecare împotrivire, dar de fiecare dată aceasta se rezolva, medicul pleca și venea altul. În anul acela, a fost repartizată o doctoriță din București, mutată
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
spargă digul plăjii. — E Îngrozitor, nu? Toate necazurile astea de la sală, am zis, cam fără nădejde. Brian mai scoase un mormăit. Cu toate astea, progresasem puțin, căci acest mormăit părea să indice o aprobare. Dacă reușea să exprime și o negație, ne puteam pune pe treabă. Nu mai jucasem „Douăzeci de Întrebări“ de ani buni, dar eram gata să fac o Încercare. Apoi, el adăugă, parcă depunând un efort imens: — Dar acum n-o să se Întâmple. N-am ideea la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
scrutează curios pereții latrinei. Înregistrând frontal existența unui afiș maroniu, cu chenar alb, care decreta ritos: Nu servim băuturi alcoolice minorilor!" Cineva, neidentificat desigur, o persoană întreprinzătoare, înzestrată și cu niște concepții politice democrat-liberale încercase să înlăture particula inițială a negației, prin ștergere cu diluant. Alăturat, Fratele sesizează absent dărnicia exhibiționistă a unui dublu-poster Playboy (paideia, nutreț inefabil, pentru suflete, miam-miam! cum ar fi zis Poetul). Plus prezența insolită a unui calendar color de perete, editat sub egida Direcției de Cultură
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]