1,154 matches
-
cele. Până azi liberalii nu văd că interesele negoțului internațional pe de-o parte, și acele ale educației noastre industriale pe de alta nu sunt identice, ci opuse. Până azi nu s-au convins că nu e permis a confunda, negoțul dinlăuntrul țării, menit a introduce diviziunea muncii după condiții climatice și după repărțirea materiilor brute, cu comerțul internațional, menit din contra, nu a diviza munca, ci a o reduce la un singur soi, la cel mai ingrat din toate. Și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și-ar ignora ținta din momentul în care - ar intra în comunitate c-un club condus, după cum toată lumea știe, de agenți electorali subvenționați de guvernul central din fonduri secrete. Menirea acelui club n-a fost pîn' acum cel puțin nici negoț, nici industrie, ci chip de-a pune cerul și pământul în mișcare pentru ca deputați roșii să iasă din urnele Moldovei. A dat deci concurs în alegeri oamenilor adunați sub firma d-lui Herșcu Goldner, cari nici trecut au în Moldova
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
monarhie. Căci ideile conservatoare și cele liberale există pretutindenea ca predispoziție a spiritului public și indiferent daca forma generală a organizațiunii statului le impune numiri improprii. Ideile protecționiste au fost și sunt combătute în Franța, în Germania, pretutindenea, în numele libertății negoțului și a muncii. În Europa continentală cel puțin, de-al cărei dicționar politic ne servim, ele sunt taxate de idei reacționare și un exemplu zilnic despre aceasta ne-o dă presa liberală din Germania. Reproducem mai la vale câteva pasaje
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
paguba timporară a comerțului internațional și a consumatorilor. Cum și de unde ia "Romînul" un drept escepțional în contra libertății absolute? Cum liberalul pur îndrăznește a crea favori și privilegii în folosul unei serii de oameni și în defavorul matematic calculabil al negoțului și al imensei majorități a consumatorilor? Scopul e educația industrială, da. Dar cine dă dreptul oamenilor bătrâni de la "Romînul" să silească pe cetățeni asemenea bătrâni să-și cheltuiască altundeva banii decum voiesc ei? Cine le dă dreptul de-a considera
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
economici niște oameni cărora nu li se tăgăduiește bărbăția politică, o afirmare zilnică atât de folositoare partidului roșu și marilor bărbați de stat pe cari ni-i dau urnele electorale? Împrejurarea că negustorul are un folos mai mare din libertatea negoțului nu i se poate imputa lui; sub același regim, mulțimea câștigului atârnă de instrumentul ce-l mânuim și de inteligența cu care-l mânuim. Dacă libertatea e mai folositoare unui soi de ocupațiune decât altuia, cine ce are ce zice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
statului, ei devin reacționari. Venim acum la tractatul de comerț, nu pentru a aduce motive în favorul lui, căci aceste sunt cunoscute. Tendința era precum se știe de-a câștiga în genere libertatea pentru țară, de-a încheia tractate de negoț, căci pîn-atunci ele se încheiau de Turcia și ni se impuneau de Europa. Acest motiv de politică esterioară a fost terenul de pe care, conform "Romînului", "orice altă considerațiune trebuie să fie înlăturată". Dar în orice caz, dacă e vorba a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de lucruri cu mult mai simple. Mai cu seamă în părțile sale de miază-noapte țara e populată de mulți evrei; fiece orășel, fiece sat, fiece localitate, oricât de mică, are câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca și la noi, cine nu se pricepe la nimic se ocupă de politică. Și acolo, "maghiarism", "patrie maghiară" etc. sunt o marfă politică, a fi maghiar - de orice origine - este, nu o cestiune de rasă, ci o industrie, un negoț adesea foarte lucrativ, întocmai precum la noi e o breaslă anume a fi patriot - orideunde ai fi. Poziția sectei patriotismului cu degete lungi e aproape mai favorabilă dincolo decât dincoace de Carpați, căci imensa majoritate a populațiunii, adecă 2/ 3
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu mult spirit de șicană și de-o rușinoasă mlădioșie de caracter. Congresul economic adunat la Iași n-a avut nici un cuvânt de laudă pentru dezvoltarea economică a României și nici l-a putut avea. Din contra, regresul zilnic al negoțului și meseriilor între români, substituirea zilnică a elementelor indigene prin cele străine, rezia administrație, decăderea bisericii, insalubritatea regimului sub care trăiește țăranul, toate acestea au preocupat, incidental sau de-a dreptul, luarea aminte a congresului. Progrese n-au putut constata
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în amărârea lor în contra opresorilor, s-au oțărât cu totul, că caracterul întregului popor e corupt, să ne mai mirăm că mai târziu încercară a deveni din nimic totul? Se 'nțelege însă: corupțiunea nu se putea tăgădui, în fabricațiune și negoț evreii introduseră procederi pe de o parte cărpănoase, pe de alta nesolide; unde se 'ncuibau la țară țărănimea începea să dea îndărăt în privirea averii și corupția morală asemenea se întindea, căci ei creau țăranului o sumă de necesități nouă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
menționat cari au format obiectul protestărilor ei. [23 noiembrie 1882] 227 {EminescuOpXIII 228} ["RAPORTORUL ÎNSĂRCINAT A APĂRA... Raportorul însărcinat a apăra răspunsul la discursul tronului, onor. Costinescu, având a răspunde d-lui Al. Lahovari în privirea balanței continuu nefavorabile a negoțului nostru internațional, a crezut a putea afirma că balanța aceasta nu are nici o însemnătate și că teoria ei e condamnată de știință. Cată să constatăm că raportorul e în contrazicere cu redactorul "Romînului". Foaia partidului cuprinde din contră o sumă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-o acum câteva zile, că o înțelegere directă între Austria și România ar fi la urma urmelor ceea ce poate fi mai bun. Căci atunci s-ar putea rezolva repede și amicabil și alte cestiuni pendente, precum aceea a tratatului de negoț. Modul în care vorbește reprezentantul României dovedește îndeajuns că și în București se înțelege necesitatea de-a pune capăt opunerii în contra Europei unite și a stabili bune raporturi cu puternicul vecin, care nu cere nimic neechitabil și care vede sprijinite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ocupă cu lucruri cu totul străine de sfera activității lor. Vreun text vechi, compilat acum douăzeci de ani, le servește și azi pentru prelecțiuni și toate orele în afară din școală le consideră ca ore libere, pe cari le consacră negoțului, întreprinderilor, politicei ș. a. m. d. Prin provincie mai cu seamă [î]i vedem nu numai luând parte activă la politică, dar devenind șefii facțiunilor provinciale și combătând pe adversari cu un venin și cu o răutate care-a devenit proverbială
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu. Ar fi nedrept față chiar cu un adversar atât de nedrept precum sunt roșii; ar fi o estremă lipsă de cuviință cătră bărbatul cu care ne-am unit. Dar roșii n-o simt aceasta. Zilnic vorbesc de Tractatul de negoț și au alături pe d-nii Boerescu și Dim. Ghica; vorbesc de petițiunea de la Iași și ca mâni semnatarii de căpetenie ai acelei petiții vor fi alături cu ei, căci în contra lor nu sunt. Purtarea aceasta a foii oficioase cu amicii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alegerilor, cestiunea unui canal Cernavoda chiustenge? Cu toate acestea lucrul e foarte simplu. Nu e vorba numai de-a se da preponderanță unei puteri vecine asupra Dunării noastre; nu, e vorba chiar de a-i asigura această preponderanță, creând pentru negoțul ei o anume gură a Dunării, din banii noștri, din sudoarea aceluiași țăran pe care d. C. A. Rosetti se preface a-l iubi atât. Pe când țara întreagă e răscolită de patimi escitate în mod artificial, ceea ce se tratează în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Hohenzollern. Europa a rămas pîn' acum străină de politica noului regat și va rămânea și de acum înainte cu toată pretențioasa latinitate a românilor (? ) Zi cu zi ni se vestesc șicane nouă la cari sunt expuși în România cetățenii noștri, negoțul și comunicațiunea noastră, produsele industriei noastre. Oare starea aceasta de lucruri să se declare în pemanență? Cu cât mai mare e îngăduirea ce-o exercităm față cu neastâmpărații oameni de lângă Dâmbovița cu atât li se umflă creasta, cu atât mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
indiferent. Dintre popoarele coordonate superioritatea va fi a aceluia care va munci și va cugeta mai mult, și lucrul se 'ncheie aci. România a plătit-o aceasta și a plătit-o scump: întîi, ca avantagie economice concese pe zece ani negoțului austriac, al doilea, prin discreditarea și căderea unui partid onest, al treilea, prin venirea în locul acelui partid a tuturor adunăturilor orientale din țară. ["AR FI O EVIDENTĂ NEDREPTATE... 2257 ar fi o evidentă nedreptate de-a ne plânge de lucruri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și diurne. Clubul din Iași are altă origine și altă menire. Fondat după inițiativa unor cumularzi și vânători de diurne de cari lumea se miră de unde au atâți bani de cheltuit, a fost întrebuințat ca un mijloc viguros în alegeri, "negoț și industrie" au fost pretextul aparent, inscripția pentru cei naivi, influența electorală - scopul veritabil și unic al activității Clubului. Odată viciat în originea sa, nu ideile sunt lucrul de căpetenie pentru el. 363 {EminescuOpXIII 364} ["SCRIIND ACELE ȘIRURI... "] 2270 Scriind
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de la oricine: să respecte naționalitatea noastră cum o respectăm noi pe a lor. Crede oare Austria să câștige preponderanță pe Dunăre permițând ungurilor infamiile câte se comit? Precum nu admitem în dezvoltarea muncii noastre și a economiei noastre epitropia unui negoț exercitat de străini, precum nu admitem în dezvoltarea noastră intelectuală epitropia unei limbi străine - pe chiar sora franceză, necum nemțeasca, slavoneasca sau ungureasca - având noi epitropi naturali limba latină și fiica ei, limba românească din suta a șaptesprecea, tot astfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
repune șandramaua asta pe picioare și ne vei putea ajuta dacă dăm greș. Dar nu înainte ca noi să ne recunoaștem neputința. Și nu uita niciodată că acum secretul Abației e în mâinile noastre! Nu ne intereresează să vă luăm negoțul cu Dumnezei. E o treabă murdară, sub demnitatea curții regale. Dar să nu vă imaginați că veți mai putea sfida vreodată pe regele meu așa cum ați făcut-o până acum. Ne veți asculta orbește! De asta mai ești încă în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
miraculos din basmul “Băiatul cel bubos și ghigorțiul” cules de Ispirescu, cel din legendele Graalului, “Peștele Înțelepciunii” din tradițiile celtice, meseria de pescar a primului apostol, Petru etc. și, în sfârșit, o dată istorică: Petru Rareș se îndeletnicea, înainte de domnie, cu negoțul de pește . Și pe bună dreptate, V. Lovinescu ajunge la concluzia că “mitul se infiltrează în istorie, când este momentul și locul ”. Cu alte cuvinte, arhetipul guvernează o acțiune concretă a unei societăți, la un anume moment. Unii autori, precum
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
anumită manieră a prezentării cazurilor, manieră degenerată în adevărată agresivitate. Senzaționalul stupid (dar eficient), căutat de așa-ziși jurnaliști, dovedește lipsa lor de profesionalism. Chiar dacă, din nefericire, nu poate fi negată culpa medicală, constatată și condamnată, sau condiția subcritică a "negoțului" cu medicina, asemenea campanii de presă nu duc la nimic bun în sensul însănătoșirii asistenței medicale în România. Așa cum omul nu se poate desprinde de propria umbră, tot atât de lipsită de sens ar fi eliberarea chirurgului de greutatea misiunii sale. Această
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
încă alți meșteșugari. E nevoie de mai mulți, într-adevăr. Și trebuie să avem și alți oameni, cu sarcina să importe și să exporte fiecare produs. Aceștia sunt neguțătorii, nu? Da. Deci vom avea nevoie de neguțători? Firește. Iar dacă negoțul s-ar face pe mare, va fi nevoie de numeroși alți oameni, cunoscători ai navigației. Într-adevăr, ei vor trebui să fie numeroși. Dar în interiorul cetății însăși, în ce fel vor pune în comun lucrurile de care fiecare are nevoie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
67). Acest model de factură raționalist-liberală sistematizează fenomenele noi care au marcat opera de modernizare a societății românești: a) nașterea burgheziei românești, denumită în epocă clasa boiernașilor comercializați sau a micilor boieri agrarieni, apărători ai principiilor liberale și interesați de negoțul cu produse agricole; b) geneza unor practici sociale moderne, precum producții agricole pentru schimb, extinderea circulației mărfurilor „plămădind, pas cu pas, o nouă bază de forța socială: capitalul” (Zeletin, 1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei care, alături de capitalul comercial
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre persoane și cel față de bunurile lor și față de bunurile publice. Ceea ce garantează aceste relații este organizarea politică a cetății și participarea cetățenilor la ea. Testimoniile evidente ale unei atari societăți sunt: piața publică, monumentele și bibliotecile. Piața publică înseamnă negoț, dialog, dezbatere, alegere, legislație, justiție, deci conștiință civică (N.B. Legislația trebuie să fie memorabilă, deci „monumentală” în accepția etimologică a termenului, de la „monere”). Monumentele și edificiile presupun siguranța și durabilitatea așezării, nevoia și putința spiritului de a se instaura în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]