453 matches
-
nu pună la îndoială că a fost de față toată plinătatea Dumnezeirii”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, Cartea a VII-a, cap. XVII, 3-4, PSB, vol. 57, p. 869) „... a fost luat din ființa noastră prin asumarea negrăită din sângele Prea Sfintei și Neprihănitei Născătoare de Dumnezeu, cu care unindu-Se Cuvântul lui Dumnezeu ca o sămânță, S-a făcut trup, neieșind din faptul de a fi Dumnezeu după ființă. Și S-a făcut om desăvârșit ca noi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cuvintelor mele pecetea fără pată a fecioriei: în acest chip este Dumnezeu, pentru că a biruit rânduiala firii, în acest chip este plăsmuitor al pântecelui și descoperitor al fecioriei, pentru că felul nașterii I-a fost nepângărit și Și-a zidit Luiși negrăit templu, în chipul în care a voit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 28) „Dar pentru ce Se naște din fecioară
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mântuirii noastre prin întrupare, se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea negrăită pentru noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 60, în Filocalia..., vol. III, p. 307) „... cele ce țin de întruparea Ta covârșesc cu prisosință și mintea, și cuvântul, și tot auzul, și înțelegerea, Dumnezeule prea bune”. (Calist Catafygiotul, Despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
păcătos punându-i în față pe cei ce au făcut fapte bune”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXIX, II, în PSB, vol. 23, p. 897) „Vremea învierii, atunci când se vor preaslăvi trupurile lor, prin lumina cea negrăită, care de acum se află între ei, adică prin puterea Duhului, care le va fi atunci îmbrăcăminte, mâncare, băutură, bucurie, veselie, pace, veșmânt și viață veșnică. Că Duhul Cel dumnezeiesc, pe care de acum s-au învrednicit a-L primi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toate cele săvârșite de noi în toată zidirea 73, ca să-și cunoască atât unii altora păcatele, cât și fiecare pe ale sale, citind fără putință de înșelare cartea conștiinței sale; în care cei ce vor sta de-a dreapta vor primi negrăitele bunătăți făgăduite, iar cei ce vor primi locul de-a stânga, focul veșnic și întunericul cel mai din afară și viermele neadormit și scrâșnirea dinților și plânsul neîncetat și rușinea fără margini, de care va suferi mai mult cel osândit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le face rău lor și de a ne înrăi pe noi înșine. (n. s. 79, p. 43) 81 la întemeierea veacului va privi toate ale fiecăruia, până la gândul simplu, când pe unii îi va primi pentru strălucirea faptelor în lumina negrăită a Sfintei și strălucitoarei Treimi, Care va străluci mai limpede celor ce O pot privi și primi, pentru curăția sufletului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 24, în PSB, vol. 81, p. 164) „Atunci nu va mai fi nevoie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a folosit de această numire pentru a da de înțeles prin ea bunătățile cele mai presus de toate. Căci dacă ar fi fost ceva mai sus între oameni decât împărăția, ar fi înaripat sufletul auzitorului prin numirea aceluia spre dorirea negrăitei fericiri. Pentru că nu e cu putință a se descoperi oamenilor, prin numirile lor proprii, acele bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul, zice, nu le-a văzut, nici urechea nu le-a auzit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zice, nu le-a văzut, nici urechea nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-a suit (I Cor. 2, 9). Dar pentru ca fericirea nădăjduită Să nu rămână în afară de orice presupunere, ni se dă să auzim despre cele negrăite atât cât putem să cuprindem după smerenia firii noastre”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul II, în PSB, vol. 29, p. 343) „... bunătățile făgăduite celor ce vor viețui cum se cuvine, nu sunt de natură să poată fi exprimate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel sărac cu duhul, pe care Domnul l-a fericit (Matei, 5, 3). Acesta este cel ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel sărac cu duhul, pe care Domnul l-a fericit (Matei, 5, 3). Acesta este cel ce flămânzește și se însetoșează de dreptate (Matei, 5, 6). Acesta este cel cu inima zdrobită (Ps., 50, 19). Cei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru că toți vor fi una în Hristos (Gal. 3, 28). Odihnindu-se toți într-o singură lumină, vor privi unul către altul și această privire îi va face să strălucească iarăși, în adevăr, în contemplarea adevărată a luminii celei de negrăit! Astfel, aceștia se văd unii pe alții în multe chipuri, în glorii divine multiple și variate, fiecare privește cu uimire la slava celuilalt și se bucură cu bucurie de negrăit. Vezi tu, cât de neînțeleasă și de negrăit este slava
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iarăși, în adevăr, în contemplarea adevărată a luminii celei de negrăit! Astfel, aceștia se văd unii pe alții în multe chipuri, în glorii divine multiple și variate, fiecare privește cu uimire la slava celuilalt și se bucură cu bucurie de negrăit. Vezi tu, cât de neînțeleasă și de negrăit este slava lui Dumnezeu; (este plină) de o lumină de negrăit, de taine veșnice și de bunuri nenumărate. După cum în lumea cea văzută nimeni nu poate să cunoască (toate) plantele de pe pământ
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
celei de negrăit! Astfel, aceștia se văd unii pe alții în multe chipuri, în glorii divine multiple și variate, fiecare privește cu uimire la slava celuilalt și se bucură cu bucurie de negrăit. Vezi tu, cât de neînțeleasă și de negrăit este slava lui Dumnezeu; (este plină) de o lumină de negrăit, de taine veșnice și de bunuri nenumărate. După cum în lumea cea văzută nimeni nu poate să cunoască (toate) plantele de pe pământ, semințele și varietatea florilor; să măsoare și să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
multe chipuri, în glorii divine multiple și variate, fiecare privește cu uimire la slava celuilalt și se bucură cu bucurie de negrăit. Vezi tu, cât de neînțeleasă și de negrăit este slava lui Dumnezeu; (este plină) de o lumină de negrăit, de taine veșnice și de bunuri nenumărate. După cum în lumea cea văzută nimeni nu poate să cunoască (toate) plantele de pe pământ, semințele și varietatea florilor; să măsoare și să știe toată bogăția pământului; după cum nici un om nu poate cunoaște (toate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 820) „Că cei ce s-au nevoit într-o viață de Dumnezeu iubitoare și superioară, vor fi neîncetat cu Hristos, privind adică frumusețea Lui dumnezeiască și negrăită 76”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 885) „În acel bine se găsește odihna netulburată, lumina nemuritoare, harul veșnic, moștenirea sfântă a sufletelor și o liniște fără de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
căzut, 9, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 337-338) ,,Hristos a zis: Unde este comoara omului, acolo este și inima lui (Mt. 6, 21). Căci sufletul, când primește să cugete înlăuntrul minții sale la acele negrăite bunătăți, ca de niște lanțuri se dezleagă de trup și se înalță, în fiecare zi zugrăvindu-și (închipuindu-și) bucuria acelora. Și nu mai poate primi în gândul lui cele de pe pământ, ci pe toate ca pe vis și umbră
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Nu vor întâmpina greutăți și probleme, scandaluri și primejdii. Nu vor simți regrete și neliniști, ispite păcătoase și pofte viclene. Toate acestea vor dispărea acolo. Sufletele, ca în niște sanctuare sfinte, în cereasca sfântă a sfintelor, vor participa la taine negrăite și la dumnezeiasca Jertfă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 68-69) „Cetatea cerească, unde lumina nu este stinsă niciodată de întuneric, unde ziua nu este sugrumată nicicând de noapte, unde lumina izvorăște pentru totdeauna și ziua
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndoiește, apoi să se gândească la câte a făcut Dumnezeu din ceea ce nu erau, și atunci va primi și dovada învierii. Căci, în adevăr, cele făcute deja sunt cu mult mai preaslăvite decât învierea și purtând cu ele minunea cea negrăită. 101 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Este vorba despre corupția adusă prin păcat, care a despărțit firea noastră de unirea cu Dumnezeu, care o menține în viața normală. (n. s. 2208, p. 1167) 113 În adevăr, gândește-te bine: luând pământ, l-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
desăvîrșiți precum Tatăl din ceruri Desăvîrșit este"), căci numai lumina recunoaște lumina, iar natura noastră este integral adamică, fiind, în potențialitate, superioară îngerilor. Privilegiul acestei naturi este cunoașterea Numelor divine, prin care Dumnezeu poate fi adorat și lăudat în chip negrăit, de copiii săi bătrîni, cum e pruncul Iisus din icoane, bătrîni în sens de înțelepți. Să nu devenim, așadar, victimele propriei mărginiri, care e doar aparentă și amăgitoare. Să ne dezmărginim deci întru Domnul și vom fi desăvîrșiți ca El
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Răsae luna liniștit Și tremurînd în apă Și să împrăștie scîntei Cărărilor din crînguri În ploaia florilor de tei Să stăm în umbră singuri. Și capul meu de grije plin De brațul tău se culce, Sub raza ochiului senin Și negrăit de dulce, Ca iar cuminte să mă fac, Căci tu îmi prinzi tot gîndul, Ca cerul ce privește-n lac, Adîncu-i cuprinzîndu-l. Cu farmecul luminei reci Simțirile străbate-mi; Revarsă liniște de veci Pe noaptea mea de patimi Și deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ion Barbu ceața crește vedenii, umbrele nu au umbre, timpul este asuprit de sunet. M. Ciobanu face poezie cu distincție și rafinament. "Niște Epistole" (1969) "Armura lui Thomas și alte epistole" (1971) amplifică tonul grav al poeziei sale, al tainelor negrăite, dar se simte în ele și o anumită emfază supărătoare. În 1974 poetul scoate volumul "Cele ce sunt", în care se distinge simbolul clepsidrei; aceasta lasă să se furișeze treptat și egal "negrăitele dovezi ale vremii" și sugerează răbdarea obositoare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tonul grav al poeziei sale, al tainelor negrăite, dar se simte în ele și o anumită emfază supărătoare. În 1974 poetul scoate volumul "Cele ce sunt", în care se distinge simbolul clepsidrei; aceasta lasă să se furișeze treptat și egal "negrăitele dovezi ale vremii" și sugerează răbdarea obositoare inerentă decantării în expresie a sentimentelor și meditațiilor. Apare și umbra, "petecul de noapte", cum o numea Tudor Arghezi, în care ne cufundăm periodic până la dispariția finala. Umbra trece tremurând, se lungește în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sorta di navi e di barche nu are imperativul ton și ritm din "Îți dau catarg lângă catarg"), ca să nu mai vorbim de abandonări de sensuri, de omisiuni nepermise, de concesii pe altarul melodramei (e dolce da morire pentru "și negrăit de dulce"), toate acestea n-au darul de a-l apropia pe cititorul italofon de capodopera eminesciană. Din păcate Sauro Albisani, în ciuda faptului că limba sa maternă este italiana, prin al său Lucifero, se dovedește depășit și copleșit de aventura
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
că erotismul fătălăului este demonic și poetul caută o explicație a originii sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod/ De strigoi de voievod?" Sau poate se trage dintr-o "făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de-omăt". În finalul poeziei este schițat portretul unui hoț cu însușiri mitice. Făptura prezentată până acum avea o alcătuire dublă: masculină și feminină, reprezentând o imagine caricaturală, între gingășie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
memoria o prelungește la infinit. Am putea spune că spațiul francofon este o "zonă liberă", dincolo de o spațialitate și de o temporalite geo-istorică concretă, o arie complexă în care scriitorul explorator trăiește o experiență majoră: descumpănirea în fața stranietății limbii și negrăita plăcere de a crea una nouă. (Articol apărut în RCIS vol.44, martie 2014) Spațiul sinelui "gemelofagia" Spațiul și identitatea nu sunt, a priori, doi termeni a căror articulare să țină de evidență. Ar fi prea ușor de asociat un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]