457 matches
-
Voi țese visuri minunate... » XVI Și glasul conteni. În zare Cuvânt după cuvânt muri. EA, tresărind, în jur privi... O neștiută-nfiorare Urca spre rumenul obraz; Tristețea inima-i destrăma, O fură-un dor, o soarbe-o teamă Se pierde-n negrăit extaz ; Fierbinte-i gingașul răsuflet, Simțirea-i fierbe, și-al ei suflet A rupt cătușele lui vechi ; Prin vine vâlvătăi se-adună... Iar glasul minunat răsună Mereu aproape de urechi. Abia spre ziua, somnul greu O dobândi pe ne-așteptate; Dar
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
să dea măsură proastă. Despre atît inteligența producătorilor de reclamă cît și a receptorilor/consumatorilor. Pentru că publicitatea, chiar și pentru cei care o urăsc și schimbă postul (prostul?), adică, deh, zappează, este o formă de comunicare. Socială. Cu un impact negrăit de mare. Mai întîi, prin persuasiune. Prin repetarea încontinuă a numelor. Brandurilor. Care tind să devină mantre. Sau să înlocuiască mantrele. Publicitatea are exegeza ei. Hemeneutica ei. Escatologia ei. Unii se vor gîndi că este foarte postmodernă. Și au dreptate
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
scrutând intens o aventură Îndepărtată ce te aseamănă Arcașei Diana. Urcă cele douăzeci de toamne, Te-nvăluie trecute primăveri; Anume pentru tine răsună O prevestire în sfere-elizee. Nici vorbă de ecoul Unei căni plesnite!; rogu-mă să ai parte De-un negrăit concert De zurgălăi. Nesiguranța zilei de mâine nu te-nspăimântă. Grațioasă te-ntinzi Pe stânca lucioasă de sare Și la soare îți coci mădularele. Amintești de șopârla Neclintită pe stana pustie; Pe tine te pândește tinerețea, Pe ea lațul de iarbă
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
poate să distingă nuanțele, este evocată o femeie plină de temperament și farmec, ca Maria Tănase. Ceea ce rezultă este un kitsch. Iată, ca exemplu, cum ne este înfățișată idila dintre Sandu Eliad și Maria Tănase: " Într-un fior de bucurie negrăită, două pahare s-au umezit atunci de roua vinului, iar prin fereastra larg deschisă pătrundea aerul înmiresmat din Grădina Cișmigiu. Maria începuse să-l iubească pe Eliad cu o dragoste tandră. Regizorul îi mărturisea tot focul ce începuse să-l
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
tine piatră din capul unghiului aruncată iar și iar în picioarele porcilor. Și iar repusă, de fiecare dintre noi, cu fiecare vers, cu fiecare cuvânt nesmintit, la locul său, în capul unghiului. Ție mă rog lui Dumnezeu, ba prin suspine negrăite, ba prin versuri, ba pre limba ierbii de acasă, din Osicata mea. Ție mă rog lui Dumnezeu, piatră din capului unghiului: A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile și au bătut în casa aceasta, în țara aceasta
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
inițiază, pe rând, în tainele sexului. Sub influența ei, tinerii care cântă în biserică ajung să cânte în formații rock; renunță să îngrijească bătrâni în spitale, sfârșind prin a participa la o orgie sexuală asezonată cu consum de droguri. O negrăită nostalgie se citește în filigran în această carte: nostalgia după puritatea pierdută odată cu intrarea în lumea adulților, o lume asaltată de demoni, pe care toți o descoperă acum cu înfiorare. „Cititorii care s-au delectat cu Novecento sau Mătase pot
Alessandro Baricco - EMAUS () [Corola-journal/Journalistic/4296_a_5621]
-
pe nimic). Vorbeam de un palpit al versului depășind mecanismul de ceasornic al sonetului/ rondelului, de ceea ce adaugă gravitate temei fortuna labilis, de acel Timp știut, din chiar titlul culegerii: Vorbim și vorba s-a făcut văzduh,/ Atâtea vorbe-n negrăit zburară,/ Ne-au fost cândva o falnică povară./ Și au rămas acuma fără trup.// Am ars și noi în miezul lor de ceară,/ pe care l-au clădit sărind din stup -/ Vorbim și vorba s-a făcut văzduh,/ Atâtea vorbe
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
Ne-au fost cândva o falnică povară./ Și au rămas acuma fără trup.// Am ars și noi în miezul lor de ceară,/ pe care l-au clădit sărind din stup -/ Vorbim și vorba s-a făcut văzduh,/ Atâtea vorbe-n negrăit zburară" ( Vorbim și vorba s-a făcut văzduh). Sentimentul zădărniciei poate fi cântat în stanțe grațioase, precum și acela al despărțirii de viață: "Nu mai visez! A început plecarea,/ câte-un popas din când în când mai fac./ Privesc în jur
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
Vișinile nu mai coboară din cer). Întorcîndu- se la senzualități, poeta le acordă o orientare maternală, așadar un cadru mai larg ce le purifică. Ele nu erup anapoda, ci se organizează pe un cîmp moral, tinzînd spre angelizare: „precum sideful negrăit și vrednic/ licărul seminal/ smălțuie embrionul divin/ în uterul nopții (...) și rupt de carnea veche/ ce miros acriu de placentă/ poartă prin cete/ Îngerul prea ostenit de strigarea/ numelui meu” (Cîmp luminos țesut din raza minții). Aspirația spre transcendență e
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
numai pentru că în timpul vieții ne putem bucura de frumusețile acestei lumi, ne putem împlini dorințele, dar mai ales că după această viață (existență), ne așteaptă viața veșnică. Dintotdeauna, nașterea unui copil a fost un prilej de bucurie. De această bucurie negrăită sunt cuprinși părinții, frații, rudele apropiate și noi toți care aflăm de acel eveniment. Dar cel mai mult se bucură mama și această bucurie trebuie să o însoțească toată viața pentru că Mântuitorul după Înviere, când a dăruit viață prin biruința
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
eu! Cu două săptămâni înaintea plecării în străinătate, la începututl lunii februarie 1925, am cântat în concertul compozitorilor românidouă suite românești de Filip Lazăr, foarte dotat compozitor, care îmi adusese aceste suite cu scurt timp înainte, și spre a cărui negrăit de mare bucurie, le-am putut învăța în decurs de 3 săptămâni, cântându-i-le pe din afară și complet puse la punct. Amândouă au avut mare succes la concert, la care din întâmplare asista și compozitorul celebru Béla Bartók
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ανάκρασις) acestuia cu Dumnezeu. Acestei etape îi corespunde „cea mai puternică dintre plăcerile ce se mișcă în om (adică pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de ghicitură a dogmelor: ca prin aceasta să învățăm că sufletul care privește spre strălucirea negrăită a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
rătăcire și în necunoașterea lui Dumnezeu să vină la cunoștința adevărului și a credinței (I Tim. 2, 4), după cum tot așa n-a uitat nici mulțimile amestecate care se aflau în jurul lui. Iar la urmă de tot, o, mare și negrăită bunătate! S-a rugat și pentru judecătorul care l-a osândit la moarte, pentru împărați și pentru cel care avea să-i taie în curând capul. În toate acestea se ruga așa, încât să fie auzit de călău și de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, IV, în PSB, vol. 17, p. 529) „Căci creștinul, ajutat fiind de har și progresând printr-o bună purtare până la măsura (desăvârșirii) vieții spirituale, consideră drept slavă, desfătare și bucurie de negrăit faptul de a fi urât, de a fi prigonit și de a suporta orice insultă și rușine pentru Hristos; pentru că, punându-și speranța în El, în iubire și în bunurile viitoare, insulta, bătăile, prigoanele și celelalte pătimiri, inclusiv crucea, toate
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
către Dumnezeu fără să se urnească sau să se întoarcă măcar din locul în care se afla, într-o vreme când urșii și leoparzii, inspirând teamă de moarte, aproape că atingeau trupul lor, dar nu știu cum, printr-o putere dumnezeiască și negrăită, li se înțepenea botul și îndată se repezeau înapoi. Și tot astfel puteai vedea și pe ceilalți, cinci de toți, cum au fost aruncați la un taur furios. Cu coarnele sale acesta arunca în aer pe ceilalți, care se apropiau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
avut încredere în timpul devenind conștient de castanii roșii (așa stă treaba cu toamna păcătoșilor) multe zile am așteptat timpul pe drumul lung de la belgrad în scopuri curative asta e. FIȘĂ CLINICĂ Față de slăbiciunile omului țara e bătrână pacientul declară ninge negrăit asemeni logicii matematice melodică e întâlnirea cu sufletul la frontierele sănătății firave nămeți de ninsoare asupra posibilului aproape de încăpere momentul critic al adevărului la întrebarea dacă și-a luat temperatura la ora șase a răspuns timpul trebuie să aibă sens
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
înzăpezit al lui ianuarie 1940, le făcea bucuros ca pe o gimnastică, în timp ce scanda tare tocmai din Eneida, contra olteanului Cioancă, gradatul rău care avea boală pe teteriști: Infandum, regina, jubes, renovare dolorem... poruncești, regină, să reînnoiesc o durere de negrăit!... De ger, recrutul înghețase în contact cu zăpada întărită, în ciuda exercițiului fizic impus. O clipă, se întoarse pe o rână în omătul bătătorit, și, privindu-l de jos, pe gradat, cum își sugea mucul țigării, dincolo de cotor, fără să se
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
totuși este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava și cinstea, la arătarea lui Isus Hristos, 8. pe care voi Îl iubiți fără săL fi văzut, credeți în El, fără să-L vedeți, și vă bucurați cu o bucurie negrăită și strălucită, 9. pentru că veți dobîndi, ca sfîrșit al credinței voastre, mîntuirea sufletelor voastre. 10. Proorocii, care au proorocit despre harul care vă era păstrat vouă, au făcut din mîntuirea aceasta ținta cercetărilor și căutării lor stăruitoare. 11. Ei cercetau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
C. A. ROSETTI POATE FI... "] 2264 D. C. A. Rosetti poate fi din parte-ne din societatea și familia celora cari la 11 fevruarie și-au călcat jurământul militar și onoarea militară., printr-un act de nespusă lașitate și de negrăită tradare, oameni de cari mâna călăului chiar s-ar dezonora atingîndu-i. Și un asemenea om ne vorbește de moralitate și respect, de adevăr și de onoare! Măcar atâta pudoare ar fi trebuit să-i rămâie să nu pomenească idei sfinte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fiară, căci lumina aceea nu era lumină, ci lumina unei lumi de lumină, nu era foc alb și năucitor, ci focul unei lumi de foc și de calcinare. Pe când ochii mei, transparenți ca opalele, mureau în chinuri și voluptate de negrăit, pielea corpului meu gol începea să vadă. Vedeam cu pieptul și cu brațele, dincolo de cuptorul ce-și deschidea încet pleoapa, forme și stihii, alunecări și contracții ce nu erau din acest univers. Știam, pe când urlam încercînd să-mi rup chingile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și Domnul a zis: ”Nu te apropia aici!... ci scoate-ți încălțămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este pământ Sfânt!” Cea dintâi epifanie, când Dumnezeu i s-a arătat lui Moise. Cunoașterea lui Dumnezeu rațională și una negrăită. Dar nici prin una nu se cunoaște însă Dumnezeu în ființa Lui. Prezența tainică a lui Dumnezeu, depășește putința de a defini prin cuvinte. Aceasta este mai mult o unire cu Dumnezeu decât cunoaștere. Dumnezeu e totdeodată cognoscibil și incognoscibil
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
au rămas aceleași ca și cele ale Domnului Trandafir: muncă, răbdare, dăruire, creativitate, talent și... multă, multă dragoste. Sunt momente când comunicare dintre magistru și discipoli nu pornește din creier, ci din inimă. În aceste clipe, lecția devine artă, emoție, negrăită bucurie. În acest ev al popularizării științelor parapsihologice și a tehnicilor de canalizare a energiilor pozitive, elevul/studentul (re)simte nevoi multidimensionale, antrenând pregnant praguri și planuri afective care să-i sporească puterile, capacitățile, competențele minții și inimii. El are
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
voie să vă întreb, mai puteți fi numit om cinstit? Și... oare n-ați înșelat-o pe această fată divină, asigurând-o că o iubiți? — Da, aveți dreptate, ah, simt că vina e a mea! rosti prințul cuprins de o negrăită tristețe. — Și credeți că e de-ajuns atât? strigă cu indignare Evgheni Pavlovici. Credeți că-i suficient doar să strigați: „ah, vina e a mea!“? Vina e a dumneavoastră, dar singur vă încăpățânați! Și unde v-a fost atunci inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
un loc apar, sub lumina ambiguă, În parte naturală și În parte electrică, acoperite de o patină, ca de un lac de viori vechi; alteori rămân doar schelete, șasiuri, dezarticulări de biele și manivele ce te amenință cu torturi de negrăit, parcă te și vezi pus În lanțuri pe paturile acelea de interogatoriu unde ceva ar putea să se miște din loc și să-ți strivească carnea, până-ți dai drumul mărturisirii. Iar dincolo de acest șir de vechi obiecte mișcătoare, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
roman polițist care nu se supune fioroaselor precepte ale pieței anglo-saxone, străine, și pe care nu șovăi să-l alătur celor mai respectabile semnături recomandate bunilor amateurs londonezi de incoruptibilul Crime Club! Mai subliniez În subtext că m-am simțit negrăit de satisfăcut, ca porteño, când am constatat că foiletonistul nostru, deși provincial, s-a arătat insensibil la propaganda făcută de localismul Îngust și a știut să aleagă, pentru tipicele sale acvaforte, un cadru natural: Buenos Aires. Voi aplauda fără răgaz curajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]