607 matches
-
n-o să-ți vină să crezi ce vei auzi... Din moment ce lucrurile s-au petrecut aevea și au fost și scrise, nu am pricină să nu cred. Să auzim! Antonia stareța mănăstirii Socola spune într-un zapis din iulie 1781 că neguțătorul chir Hristodul Papafil avea trei pogoane de vie părăginită cumpărate de la mănăstire, dar care „cu cheltuiala și silința dumisale nu numai că au lucrat-o de au făcut-o roditoare, ce încă și cîtva loc de pădure au mai curățat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
capăt al firului. Mă prezint și din pauza care urmează mă prind cine a beneficiat de bagajul meu, căci un tip care începe să-ți explice o situație, cu o pauză foarte lungă, nu caută decât timp de gândire, ca neguțătorii de nimicuri de prin țările arabe care, după ce îi întrebi clar cât costă, în limba în care vorbesc ei cel mai bine, îți răspund cu o întrebare, cât să tragă de timp să le mai măsoare puțin, să-ți scaneze
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
este atestată exploatarea aurului. Pe valea Crișului Alb este confirmată exploatarea comună a bogățiilor subsolului. Alte așezări ale autohtonilor și coloniștilor atestă progresul din domeniul metalurgiei fierului, prelucrarea marmurei. Numeroase izvoare confirmă colegiile: fierarilor, leticarilor, luntrașilor, plutașilor și altor meseriași, neguțători de lână și lucrători din sistemul căilor de comunicație. Dreptul Acționează ca un alt factor determinant al romanizării. Este vorba despre dreptul roman clasic, care consacră principiile bunei credințe și echității. Adoptarea normelor juridice reliefate Încă din 106, aplicarea edictului
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
românilor sud-dunăreni, care, pe vremuri, alcătuiau comunități răspândite din Dalmația, adică foarte aproape de Peninsula Italică, până în Asia Mică (în Bithinia). Teodor T. Burada a cercetat toate aceste insule ale românității sudice și a consemnat existența unor vlahi nomazi, păstori și neguțători, care străbăteau sud estul continentului. Ei vindeau o brânză renumită încă de pe la sfârșitul secolului al XIII-lea, caseus vlachicus, caș valah. Acesta era atât de prețuit, încât în Ragusa a fost folosit, în paralel cu moneda, ca mijloc de plată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
întru totul realiste. Arlechinul și Brighella mai au aspectul valeților de comedie. Pantalone se situează la jumătatea drumului între negustorul bogat al lui Molière, ca Domnul Jourdain sau ca Domnul Dimanche, și prosperul negustor din drama burgheză, așa cum apare în Neguțătorul din Londra a lui Lillo din 1731 sau în La Brouette du vinaigrier (Tărăboanța negustorului de oțet) a lui Louis-Sébastien Mercier din 1775. Goldoni își află personajele prin intermediul unui amestec permanent de realism și stilizare, invers decât drama burgheză, hotărât
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din secolul al XVIII-lea, în plină mutație. El introduce acolo toate clasele sociale, aristocrația decadentă, adesea sărăcită, burghezia ce este pe cale să devină clasa dominantă, poporul de rând. El îl precede pe Diderot în arta de a "zugrăvi condițiile". Neguțătorul, care este un stâlp al societății venețiene, apare în majoritatea pieselor sale. Toate meseriile meșteșugărești sunt reprezentate, cizmari, tapițeri, limonagii sunt prinși la treabă, în activitățile lor cotidiene. Mult înaintea lui Zola, Goldoni le dă cuvântul celor umili, meșteșugarilor, pescarilor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
seama că este omul care a creat cel mai mult de la Dumnezeu încoace." Mulți intelectuali francezi încep să fie pasionați de Shakespeare. Apar mai multe traduceri, în special cele date de Vigny pentru Romeo și Julieta, Maurul din Veneția, și Neguțătorul din Veneția. El reușește să reprezinte la Teatrul-Francez, bastion al conservatorismului, Maurul din Veneția, în octombrie 1829. Unele pasaje au fost foarte prost primite, uneori huiduite, de partizanii Clasicismului, înspăimântați de scena cu beția lui Cassio, considerată grosolană, de apariția
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de tributul intertextual datorat primilor "ocupanți". Considerăm că merită atenție în acest sens încercările dramatice ale lui Tudor Arghezi, Teodor Mazilu și mai cu seamă, inedita dramaturgie a lui Marin Sorescu. În privința celui dintăi, piesele într-un act de tipul Neguțătorul de ochelari (1928), Interpretări la cleptomanie, Patriotul, ilustrative pentru un comic al absurdului frust, găzduiesc hipotextul caragialian, dar anticipă meritoriu și procedee vădit ionesciene. Astfel, nonsensurile debitate de Acuzatul din Interpretări la cleptomanie, amintesc de prelucrarea caragialiană a snoavei populare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prevăzut cu o undiță, la Casa de Depuneri, opt zile. A i se turna o cutie de purici în ceafa cămășii. A fi pictat: nasul verde, urechile indigo, gura portocalie. Și a i se cânta dedesubt din saxofon"70. În Neguțătorul de ochelari, repere intertextuale (în dublul sens temporal) pentru umorul absurd al dialogului descoperim atât la Caragiale, în special în schița Petițiune, cât și în sketch-ul ionescian Salonul auto sau în farsa tragică Scaunele. Similitudinile de la nivelul schemei actanțiale din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la Caragiale, în special în schița Petițiune, cât și în sketch-ul ionescian Salonul auto sau în farsa tragică Scaunele. Similitudinile de la nivelul schemei actanțiale din schița caragialiană sunt vizibile: funcționarul, solicitantul și petiția rătăcită sunt roluri preluate la Arghezi de neguțător, client și achiziția inutilă. Impresia de absurd este dată, exact ca în scrierea lui Caragiale, de neîndeplinirea condițiilor care ar asigura succesul comunicării și al demersului practic al celor implicați. Neînțelegerile și confuziile a căror corijare dezamorsează absurdul, alternează cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întregii conversații, dată de inutilitatea solicitării (Clientul e orb), trimite atât la furia funcționarului din Petițiune, agasat fără scop de cetățeanul buimac și însetat, cât și la perplexitatea în fața oratorului mut, încercată de "prezențele absente" din Scaunele. Iată de ce piesa Neguțătorul de ochelari, apărută în volum abia în 1968, dar scrisă deja în 1928, apare drept "verigă lipsă" nu între Urmuz și Eugen Ionescu, așa cum nota Nicolae Manolescu 72, întrucât absurdul urmuzian nu explorează niciodată ludicul verbal din discursul personajelor, ci
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se dovedesc debitori viziunii și artei caragialiene. Piesa Mitică Popescu, a lui Camil Petrescu, reconstituitul roman Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, în cazul lui Mircea Eliade, piesele Apostolii și Plicul, de Liviu Rebreanu, piesele argheziene Dodi și Podi, Patriotul, Neguțătorul de ochelari dar și Tabletele din Țara de Kuty, comediile "amare" ale lui George Mihail Zamfirescu, Domnișoara Nastasia, Idolul sau Ion Anapoda, Schimbarea la față, piesa lui Mihail Sebastian, Ultima oră, romanul lui Gib I. Mihăescu Zilele și nopțile unui
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
are un alt zeu. Iar Zaleucos, jignit, îl întrebă pe Gajus: — Ai vrea să vezi chipul lui Socrates? Băiatul încuviință entuziasmat, strigând. Coborâră pe coasta colinei, ajungând la o vilă frumoasă care cunoscuse, cu siguranță, vremuri mai bune. Proprietarul, un neguțător de stofe necioplit, surprins și măgulit de solemnul cortegiu roman, deschise larg ușile unei biblioteci vechi, iar ei văzură că rafturile erau pline nu cu cărți, ci cu bucăți de in colorat, inul de Butous, extrem de scump. Rușinat, neguțătorul dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un neguțător de stofe necioplit, surprins și măgulit de solemnul cortegiu roman, deschise larg ușile unei biblioteci vechi, iar ei văzură că rafturile erau pline nu cu cărți, ci cu bucăți de in colorat, inul de Butous, extrem de scump. Rușinat, neguțătorul dădu la o parte marfa, descoperind un perete: pe el era o frescă înfățișând un bărbat așezat. — Iată-l, tresări Zaleucos. Bărbatul stătea într-o poziție de o neglijență studiată; purta o tunică albă, brațele-i scurte erau descoperite, capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
escortă, cu un cortegiu mic. Iar Gajus, fiul pe care Germanicus nu-l pomenise încă, așteptă cu răsuflarea tăiată ca ochii tatălui său să se oprească asupra lui. Germanicus îl privi. Ne vom îmbrăca precum grecii. Vom vorbi grecește. Un neguțător împreună cu colaboratorii și cu fiul său. Unii încuviințară, zâmbind. — Un neguțător grec nu stârnește bănuieli, confirmă Germanicus văzând aprobarea celorlalți. Îl vom lua cu noi și pe Zaleucos. El e grec de-adevăratelea. Astfel, Gajus descoperi cât erau de ușoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu-l pomenise încă, așteptă cu răsuflarea tăiată ca ochii tatălui său să se oprească asupra lui. Germanicus îl privi. Ne vom îmbrăca precum grecii. Vom vorbi grecește. Un neguțător împreună cu colaboratorii și cu fiul său. Unii încuviințară, zâmbind. — Un neguțător grec nu stârnește bănuieli, confirmă Germanicus văzând aprobarea celorlalți. Îl vom lua cu noi și pe Zaleucos. El e grec de-adevăratelea. Astfel, Gajus descoperi cât erau de ușoare, comode și elegante veșmintele acelea: renunță la calceus și în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Înzestrat cu mai mult de-un picior și o vâslă. În casă, așteptau să-i dea binețe două surprize: prima, că n-a dat de Fang She; a doua, că a dat de Nemirovsky. El i-a istorisit că niște neguțători din mahala văzuseră cum Fang She urcase Într-o birjă trasă de cai un cufăr și apoi propria-i persoană, și fugise spre nord În nu prea mare grabă. Cei doi l-au căutat În zadar. Apoi s-au despărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
iubita lui Shakespeare, cu cultura. Din neatenție, Statuia Libertății nu se zărește. Dar se va zări În prima scenă din Shakespeare in Love II. N.B. A 12-a noapte a fost scrisă În 1600. După Romeo și Julieta a urmat Neguțătorul din Veneția - 1594. Cum nu putea să-i pună Dogelui Veneției prenumele Viola, regizorul indian a schimbat cronologia operei shakespeariene. De aici deducem că e indian. Așadar Columb nu s-a Înșelat: a descoperit India, În urmă cu aproape o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să ducă o viață de cîrtițe. Ca În Evul Mediu. Mai rău chiar. Ca-n preistorie. Într-adevăr, era ceva primar pe figurile copleșite ale celor care bîjbîiau spre gura slab luminată a metroului. Puteau fi, foarte bine, milogi sau neguțători, refugiați dintr-un alt război, tot medieval, sau dintr-un război al viitorului, așa cum și-l imaginase H. G. Wells sau vreun alt scriitor mai ciudat... Apoi Helen surprinse frînturi din conversația lor: PÎnă peste cap! Ce-am mai rîs!; Două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
țară „Întunecată și Încă nedescoperită“, din care „nici un călător nu se Întoarce“. Dar săvîrșim acest gest În numele Tineretului Angliei, și În numele Libertății, Cinstei, și Adevărului. Preferăm să ne luăm de unii singuri viața, decît să ne fie furată de marii Neguțători de Război. Cerem un singur epitaf, și acesta să fie la fel ca al marelui T. E. Lawrence, „ne-am luat soarta oamenilor În mîinile noastre și ne-am scris testamentul pe cerul Înstelat.“ Duncan Îl privi uimit pe Alec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ar vrea să o scoată la capăt, după o topografie ieșită de mult din uz din orice uz în această lume, croită din coline de moloz, din cicatrice de cărămidă, din hrube horcăind răcori cu mirosuri fetide, foste pivnițe de neguțători medievali, metamorfozate, de curând, doar de curând, în bulboane viclene, mascate sub grohotișul ruinelor. Numai în văzduh reflecta, uneori, Mircea ai putea să nu te poticnești, luând-o în diagonală prin acest ținut al melancoliei, pe acolo pe unde gâturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de argint; iar mergând nu prin Cetatea Albă, ci prin Tighina, se va plăti aicea vama Cetatea Albe. Alexandru cel Bun era tătar! La anul 1420, ierodiaconul rusesc Zosima, călătorind către Sfintele Locuri prin Moldova, spune următoarele: De la Kiev, cu neguțători și cu boieri mari, am mers treizeci de mile, iară o milă e ceva peste cinci verste, și am ajuns departe la un fluviu numit Bug, unde stă orașul Braslav, și am stătut acolo o săptămână. De aci am purces
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sunt cărturari, dacă între cărturarii din sat nu e nici un om cumsecade, ori nici unul care voiește să primească "slujba" de primar, românul poate să aleagă pe vreunul dintre oamenii fără de căpătâi ce cutrieră țara ca o haită hămisită, pe vreun neguțător scăpătat, un logofăt, un vătaf ori un fecior boieresc. Astfel am ajuns că în cele mai multe sate din țară coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zice, dar ăsta, tabloul de deasupra ușii, cumpărat tot pe două ruble, zice, nu-i deloc un fleac. Pe când tata mai trăia, s-a găsit unul care-i dădea pe el trei sute cincizeci de ruble, iar altul, Saveliev, Ivan Dimitrievici, neguțător, mare amator, a ajuns până la patru sute și săptămâna trecută i-a oferit chiar cinci sute lui frate-meu Semion Semionâci. L-am reținut pentru mine. — Păi e... e o copie după Hans Holbein 42, spuse prințul, reușind să vadă tabloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trecut, pe când se inaugura redeșteptarea națională prin scrierile istorice și filologice ale unui Șincai și Petru Maior, a început a se trezi conștiința națională și în macedoromânii presărați în colonii comerciale din Pesta, Viena, Triest și în țările noastre. Mari neguțători de lână și producte, mulți dintre ei milionari, unii ridicați la ranguri nobilitare de către monarhii Austriei, ei fură atinși de mișcarea plină de înălțare sufletească a o mână de învățați și, văzând decadența în care poporul lor numeros se afla
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]