634 matches
-
mai cu samă noaptea. Tâlharii vor trage la miere și vor mușca momeala... Fantastic! strigă Mihail în culmea admirației rupând-o la goană spre împlinirea poruncii. Îi belesc! Îi belesc! răcnește el alergând. Ștefan râde și strigă în urma lui: Bărbile, neguțătorilor!! Nu uitați bărbile!! Don Batista, milogindu-se cu briciul: Illustrissimi... Ștefan, cu gândul la chervanul cu bucluc, se răstește: Ce... ce vrai?! Barba... La barba, jonglează cu briciul, elegant, dar periculos de aproape. Aaa! Barba... Atenție la cap, n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
după bună voia lui!..." Ștefane, nu crezi că... poate n-ar trebuie să... încearcă Vlaicu șovăitor. "Cât despre așa-zisele "comori" cu care nu pot cumpăra nici o sută de săbii -, Luminăția ta să cunoască: au fost jefuite la Caffa de la neguțătorii genovezi și moldoveni, care au fost tăiați până la unu'. Acele săbii o să fie pomană de sufletul negru al jefuitorilor, ce vor plăti cu capul nelegiuirea săvârșită, când Luminăția ta va avea bunăvoința să ne cerceteze hotarul!" Ai scris? Ștefane, îndrăznește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veselie pe Mediterană". Ștefan izbucnește în hohote mari de râs, cu boierii după el, măcar că râsul lor e cam hâit: "Nebunul de Ștefan?!" Hai că mi-a plăcut! A dat Domnul s-ajung și pe post de momeală turcească!... Tot neguțătorul mi-a șoptit că Senatul venețian umblă să încheie o pace secretă cu Mahomed. "O pace secretă?!" zvâcnește Ștefan lovit. Încă un pumnal împlântat în spatele Moldovei! Halal cruciați! Ștefan, furios, se vântură de la un capăt la altul al spătăriei. Boierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fulgi cu tot! Se vor trezi din amorțire când iataganul va lovi în porțile Budei, ale Cracoviei, ale Vienei, ale Romei!... Se vor trezi, când Mahomed își va adăpa iapa cu agheasmă din cristelnița Sfântului Petru de la Roma! Când burtoșii neguțători venețieni, pe Canal Grande, se vor ploconi înaintea stăpânilor: "Salamalec! Salamalec efendi!"... Am auzit că Luminăția sa, Padișahul, jinduiește la o catedrală de la Paris, de-i zice Notre-Dame! Ce trăsnaie și aiasta, să-ți duci iapa să se balige prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să privească mulțimea cu aceeași ex presie nepăsătoare. și părintele Bernhard Își reluă locul În spatele estradei, după ce Înclină ușor capul spre tânărul duce. Nimeni nu observase nimic. Secretarul continua să citească: — Vameșul va ține În bună stare toate podurile orașului; neguțătorii de pretutindeni vor avea liberă și sigură trecere. Măsurile pentru vin, fructe și cele pentru argint și aur să fie sub supravegherea celor douăzeci și patru de con silieri ai orașului. Oricine este cetățean al orașului Freiburg are dreptul să aibă un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care-l cunosc de când s-a născut. Urs făcu ochii mari și vru să Întrebe ceva, dar pustnicul Îi puse mâna pe umăr și continuă: — Poate Îți amintești prietene, de vremea dinaintea Împlinirii secolului. Eram amândoi mai tineri, desigur. Ca neguțător care călătorește mult, nu-ți puteau scăpa Întâmplările de la Curtea regelui franc, cel care a răposat de mai bine de zece ani. — Regele Filip, părinte? — Da, regele Filip, cel care a fost căsătorit cu Bertha de Olanda. A fost o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Spirit, vânturând eu aceste zapise, am dat peste unul care vorbește de un incendiu ce a cuprins Iașii la 24 sept. 1766, foc care a răzbătut și în tainița din turnul mănăstirii Dancu „întru cari câțiva din boieri și din neguțători au avut lucrurile lor pentru paza focului.” Printre acești boieri se afla și Manolachi Bogdan, mare paharnic, căruia i-au ars și uricele pentru satele și țiganii ce îi avea. A apelat la Grigorie Alexandru Ghica voievod. Acesta îi confirmă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înțelepciunea lor. Dacă învățătura lor s-ar regăsi în scris, spunea înțeleptul, și-ar pierde înțelesul și puterea, întrucât ea se găsește înscrisă cu literă de taină în marea Carte a Naturii. Oamenii ar renunța să mai descifreze alfabetul lumii, neguțătorii ar purta manuscrisele cu caravanele lor prin deșerturi și oaze, le-ar vinde prin bazaruri pentru galbeni sunători sau nestemate, iar soarta învățăturii ar fi să zacă în biblioteci". Ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă aceste vechi mărturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la Matiaș dar și regele ungur e cu încetineală. Alexandru, fratele Doamnei Maria, cu ostași Moldoveni se duce și atacă Mangopul, care se închinase Turcilor, taie pe Isac fratele al doilea. Ștefan propune Genovezilor să le dea sprijin împotriva Turcilor. Neguțătorii stau la îndoială, fricoși. Turci atacă Cafa și Mangopul. Sultanul se întoarce din pricina podagrei la Constantinopol, amânând războiul. Soli umblă la Țara Ungurească dela Ștefan și la Moldova dela Matiaș Craiu pentru încheierea unei alianțe împotriva Turcului. Regele și Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Veneția. Cetate fondată care cu o mie de ani în urmă, stăpână într-una pe comerțul din Adriatica, în vremea cruciadelor își întinde puterea sa către insulele și coastele orientale ale Mediteranei. Foarte dispuși să lupte pentru legea lui Hristos, neguțătorii pun la dispoziția cruciaților flota lor de comerț, grăbindu-se să realizeze un prim câștig din prețul transportului și un al doilea din mărfurile pe care le aduceau cu aceleași vase din orient în Europa. Politica aceasta au continuat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Toate se restaurează. În sălile palatelor imperiale un tablou mare de Repin, care se vede sus chiar de la intrarea parterului foarte frumoasă și vie perspectivă și care reprezintă pe Neculai I Pavlovici prezentându-se poporului său, în special țărani și neguțători. Remarcabilă monumentala sală albă. * 18.VI Colhozul de grădinărie, legume și pomi fructiferi "Pomenirea lui Ilici" ............. Moscova, cam la 20 de km. (Pamiati Ilici L. : În amintirea lui V. Ilici Lenin) 413 Ha. 332 colhoznici. Alcătuit la început din 250
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
norodului o privea cu ochiul chior și tânguirile le asculta cu urechea surdă. Îndată după războiul cel mare european, când s-au adunat frații într-o graniță, au prins a ieși la drumul mare dușmani care vămuiau pe călători și neguțători. La vadul Prutului din preajma Ștefăneștilor, o tabără de cară negustorești a fost oprită de răufăcători. Starostea hoților a început a cerceta și a vămui. Negustorul din coada convoiului se gândește să dosească banii pe care îi avea și-i vâră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a făcut bun gentilom; majestatea sa te-a făcut duce; fă și domnia-ta ceva pentru tine în lumea asta: bărbierește-te." Un golan întinde trufaș pălăria cerșind, la una din porțile Madridului. Nu ți-e rușine, îl mustră un neguțător, să faci asemenea meserie? Doar ești om cât un munte și ai putea lucra. Domnule negustor, răspunde mândru cerșetorul; îți atrag atenția că nu-ți cer sfaturi, ci monede. Virtuțile sunt instituții omenești; pasiunile, divine. Patima nu se leapădă ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ani cât numără e vioi încă din punct de vedere spiritual. Publiciștii tineri de aici lucrează fie în Institutul de Literatură și Istorie al Academiei, fie în bibliotecile și arhivele Dubrovnicului. Vechea republică a Raguzei, condusă de patricieni și neguțători ca și Veneția, a avut raporturi de negoț și interese bancare în trecut, cu țările românești. N. Iorga, pe vremuri, a cercetat din acest punct de vedere arhivele Dubrovnicului. Însă cercetările acestea nu sunt complecte. Într-o publicație locală "Zbornicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai bine, iar mobilierul din birouri și apartamente se adapta titlului piesei "Mobilă și durere" gioarse urâte, vechi, nefuncționale, cumpărate la mâna a doua de la un evreu român din Montevideo, tipul clasic de harpagon, creionat și de Shakespeare în Shylok, "Neguțătorul din Veneția". Predecesorul meu, un bun diplomat, cu experiență și "vechime" la Montevideo, lăsase "treburile lumești" ale misiunii pe seama administratorului, care, la cele peste 100 de kilograme ale sale și la clima uruguayană caldă, nu prea era atras de reparații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă! Ce trebuie să fac? zise micul prinț. Trebuie să ai foarte multă răbdare, răspunse vulpea. La început, te
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume... Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă! Ce trebuie să fac? zise micul prinț. Trebuie să ai foarte multă răbdare, răspunse vulpea. La început, te vei așeza ceva mai departe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
piese de teatru cu cei mai mari actori români, ca: George Calboreanu, Radu Beligan, Ion Finteșteanu, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic. Printre piesele de teatru montate pentru teatrul radiofonic amintim: ”Vizita bătrânei doamne” de Friederich Dürrenmatt; ”Wilhem Tell” de Schiller; ”Neguțătorul din Veneția” de Shakespeare; ”Unchiul Vanea” și ”Livada de vișini” de Cehov. Regizorul Dan Puican va monta piese de teatru și pentru alte radiodifuziuni din Europa: Budapesta, Berlin, Varșovia, Praga, Novi Sad, Sarajevo. Și recitalurile de poezie, ocazionate de aniversări
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
învățătură folositor mântuirii lor, apostolilor, și tuturor urmașilor. Să ne fie că o mângâiere din Sfântă ei Gură. Și atunci Preacurata a zis: „Iubiții mei fii, Dumnezeu este ca un împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pildă care urmează: „Era un împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pildă care urmează: „Era un împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștiga mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar într-o lună să vă întoarceți
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
podoabe de aur, București, 1937; Har, București, 1937; Heruvim lăuntric, București, 1938; Mătrăgună, București, 1938; Cloșca cu puii de aur, București, 1938; Pygmalion, București, 1939; Inima munților, București, 1939; Clopotnița mică, București, 1939; Moise, București, 1939; Mihail Eminescu, București, 1939; Neguțătorul de inimi, București, 1939; Dansul dryadelor, București, 1940; Iisus cu crucea pe deal, București, 1940; Ceremoniale, București, 1940; Sfântul Petru, București, 1940; Hones, București, 1941; Imn către Dumnezeu, București, 1941; Minuni, București, 1942; Dar pierdut, București, 1942; Georgel, București, 1942
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
factură pozitivă. Instanțe inițiate cu ochean dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare) întrebând” (TiteștiArgeș). Sosirea de pe ape a colindătorilor ține, în același timp, de capacitatea lor de a aduce mană la casele unde sunt primiți și de viziunea feminină, definită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiate cu ochean dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare) întrebând” (TiteștiArgeș). Sosirea de pe ape a colindătorilor ține, în același timp, de capacitatea lor de a aduce mană la casele unde sunt primiți și de viziunea feminină, definită de principiul acvatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
posibilități, „meseria” Ta și a ortacului tău, pe care noi Îl numim Eros, Cupidon, Amor și nu mai știu cum, este una absolut „normală”, la fel cu cea a croitorului, a fierarului, a olarului, a luptătorului sau a magului, a neguțătorului sau a cerșetorului ce stă umil și insolent, dar viu! - pe treptele marilor catedrale... Numai că vederea ta, tinere domn, e puțin cam... cum să spun, hai să-i zicem - naivă! Da, nu te simți jignit, știu că voi tinerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
, Alecu (17.III.1819, Strășeni-Lăpușna - 5.II.1859, Iași), prozator. Era fiul lui Iancu Rusul (sau Russul), proprietar de moșii, arendaș și neguțător de cereale. Mama făcea parte, pe cât se pare din neamul Donici. Învață acasă cu un dascăl grec, iar în 1829 este trimis în Elveția, la Institutul „François Naville” din Vernier, lângă Geneva, unde rămâne până în toamna anului 1835. Receptiv la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]