6,985 matches
-
început, locuitorii orașului medieval au fost meseriași, organizați în bresle. Se apreciază că în perioada secolelor al XVI -lea și al XVII -lea în Sighișoara existau cel puțin 15 bresle cu 20 de branșe meșteșugărești. Prosperitatea economică a meșteșugarilor și negustorilor sighișoreni se reflectă în importantele resurse financiare ce au fost necesare pentru a ridica un puternic sistem defensiv, una din cele mai întărite cetăți ale Transilvaniei. Centura de fortificații consta dintr-un zid lung de 930 m, înalt de 4
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mergea primăvara la Iași la treabă la evrei, mai ales când aceștia se pregăteau de sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași și era plecat de ceva timp după negustorii), Rarița s-a plâns că iaca a îmbătrânit și nu a făcut și ea o fată ca să o ajute la bătrânețe, că are numai băieți
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Ceea ce înseamnă că politica e o artă, o vocație. Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Știi cum văd eu diferența dintre omul politic și cel economic? Omul politic este vulturul de sus, iar negustorul, rața de jos care se uită la el. POPORUL ROMÂN Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. La întrebările fundamentale „de ce?“ și „în ce scop?” aporetica rurală
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pot explica decât prin faptul că, probabil, s-au corcit cu tătarii. Ce-și închipuie rușii? C-a fost pus jos Hitler și ei sunt vaccinați? Au intrat într-un teren minat: în spațiul planetar al intereselor anglo saxone, al negustorilor ăstora. Dacă ești în calea unui automobil anglo-saxon, apare războiul. Păi ce și închipuie muscalii? Că ăia tolerează să stai în calea lor? Ăia s-au învățat, anglo-saxonii, să fie stăpânii lumii — și muscalii zic niet! Ei asta-i... Păi
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
în perioada 1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov, Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu, ascendentul boierilor Filipești de mai târziu. La 19 iunie 1622, moșia Breaza avea patru proprietari: boierii Filipești, negustorul Ghinea, jupânul Gligorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elinaă, devenită prin căsătorie Cantacuzino, fapt amintit și de diata din 1667-1668. După moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, soțul Elinei, în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
stricăciuni si belele. În extremitatea sudică a orașului, s-a înfiripat, tot ca urmare a unei saturații demografice, Podul Vadului care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pietrei cât și fabricarea varului. Mărturia în acest sens este Moara de mozaic, Fabrica de ciment Gura Beliei, azi Fabrica de var. Hanurile de altădată, existente aici, și-au adus contribuția la înflorirea comerțului și cărăușiei. În ele se adăposteau negustorii și chirigiii pe timp de noapte, vreme rea și pe furtună. Târgul săptămânal și mai apoi Bâlciul anual care se ținea în fiecare an în ziua de octombrie, de unde și numele de Bâlciul Vinerii Mari a avut și încă mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al mărfurilor, al accentelor și al călă torilor de pretutindeni. Câte spectacole fără bilet a mai văzut aici! Și uite că nici acesta nu pare de colea. Undeva, în stânga, s-a încins un scan dal de toată frumusețea între un negustor de midii și cumpă ră torul care, din ce ghicește Alexandre în spaniola mârâită pe deasupra tarabelor și scrijelită, pe alocuri, de câte-o înjurătură franțuzească, le-a comandat cu trei zile în urmă și acum pare nemulțumit de marfă. Sau
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
prin acordarea de scutiri fiscale doar pentru populația venită de peste hotare. Locuitorii din preajma târgului nu beneficiau de aceste avantaje tocmai pentru a nu se ajunge la o depopulare masivă a satelor. În aceste condiții în vechiul târg au ajuns numeroși negustori greci, armeni și evrei. “Privilegiul orașului Tg.Frumos” dat de Scarlat Callimachi în 1815 era un program de modernizare și urbanizare a așezării care a făcut ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din 1865, pe teritoriul orașului Tg.Frumos au fost înregistrați 533 rușilipoveni, iar după episcopul Malchisedek, 756. Ocupația de bază era grădinăritul și stupăritul. Legumele și zarzavaturile erau comercializate direct în piețe și târguri sau erau vândute în cantități mari negustorilor evrei care se ocupau mai departe de vânzarea cu amănuntul. La începutul secolului XX autoritățile românești erau îngrijorate în legătură cu propaganda făcută de oficiali ruși în satele din Moldova și în special în județul Iași pentru emigrarea lipovenilor în țara de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Dunării și Marea Neagră de nordul Moldovei și Liov . Fiind un important centru militar și administrativ, orașul apare menționat în anul 1387 cu denumirea de Iasskii Torg. Într-un document din anul 1408 privind privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Iașul este menționat ca punct de vamă. Funcția de capitală a Moldovei a determinat intensificarea și diversificarea imigrației străine, fapt ce a reprezentat principala cauză a creșterii teritoriale și a diferențierii etnice și socio-profesionale a intravilanului ieșean: în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași, în secolul XVIII, o face și Episcopul Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea funcțiilor economice și prin atracțiile pe care le
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Lespezi situată în N-V-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
652 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 20 persoane de etnie rusă; - în 1966: 17 etnici ruși și 91 persoane de limbă rusă maternă. Iași - în 1930: 996 ruși, aici intrând atât lipovenii cât și rușii nestaroveri, în general negustori. Focuri - în 1956 și 1966 : nu era nici un etnic rus, toată populația având ca limba maternă limba română. Lespezi - în 1956 și 1977: nici un etnic rus. Brătești - în 1930: 0 etnici ruși și 561 persoane de limbă rusă maternă; - în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din Moldova se îndeletniceau fie cu vreo meserie, fie cu negoțul. La Iași, capitala Moldovei, ei constituiau o comunitate însemnată în mahalaua de dincolo de Bahlui, având în sânul ei mulți negustori bogați ce dispuneau de capitaluri însemnate. Legumicultura reprezintă ocupația de bază a rușilor-lipoveni din Tg. Frumos, Brătești și Focuri, dar se practică pe o scară destul de largă și în celelalte comunități. Județul Iași deține cea mai mare suprafață cultivată cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mâner de sabie destul de ruginit, care semăna perfect cu unul văzut de el la Muzeul regional și atribuit sfătosului cronicar. Alții, și trebuie numit aici Dan Protopopescu, marele profesor de română, era convins că ciotul acela de armă aparținuse chiar negustorului, fost luptător în garda civică, poate alături chiar de...jupân Dumitrache al lui nenea Iancu Caragiale! Mă rog, dreptul lor să creadă ce vor! Mai ales că nici despre fotbal nu aveau o părere întemeiată... Că se mirau dumnealor, dascălii
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
se enervă polițistul. Ce alte organe? Păi, ce-a făcut? — Ce-a făcut, ce n-a făcut... Cert e că e reținută. — Domnu’ polițist, dar tre’ să fi făcut ea ceva, de e reți nută, nu? Da? — Hoțul neprins e negustor cinstit! decretă polițistul. Așa..., e cu prezumția aia..., prezumția de nevinovă ție, reuși polițistul să-și ducă până la capăt ideea dintr-o suflare. — Cine, don’le? Vetuța noastră? Fugi, don’le, de acilea, trecu la atac frontal Caterina. Nu e
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
documentelor care, de altfel, se și aflau pe mâna lor. Scările Levantului (orașe și porturi din Imperiul Otoman, din Orientul Apropiat și din Africa de Nord, unde sultanul a renunțat la o parte din prerogativele sale, mai ales de natură juridică, în favoarea negustorilor francezi) erau orașe care, în virtutea capitulațiilor încheiate între sultan și regele Franței, depindeau direct de acesta din urmă; li se ofereau anumite privilegii* Începând cu secolul al XVI-lea, consulii europeni au jucat un rol care nu era doar unul
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
1918-1925), apoi subsecretar de stat permanent (1925-1928). În perioada 1928-1934 a fost ambasadorul Regatului Unit la Paris. 93 Charles-Frédéric, conte de Reinhardt (1761-1837). Diplomat francez de origine germană, născut la Würtemberg. Se stabilește în Franța, unde devine preceptorul copiilor unui negustor calvinist din Bordeaux, în 1787. În 1789 ia parte la revoluție, afiliindu-se ulterior girondinilor, apoi iacobinilor (1790). Abatele Siéyès îl propulsează în primul său post diplomatic, de secretar de ambasadă la Londra, în 1792, unde îl cunoaște pe Talleyrand
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
verde! Revolta Națională! Avântul tinerimii! Santinela ordinii! Drapelul Libertății! Răsboiul! ...și tot ce se mai poate găsi prin opera lui Caragiale Ca și: Groaznica sinucidere din strada Fidelității! Prefectul asasin! Reacțiunea a prins iar limbă! În Iași nu există nici un negustor român... Mișeleasca înscenare! Panamaua de la noi. Potlogăriile fostei administrații. Procurorul zbir! Complotul bulgăresc! Scandalul Costăchel Gudurău! Costăchel Gudurău mort arest! Costăchel Gudurău liberat! ...și tot ce se mai poate găsi prin opera lui Caragiale. 4. Pe neobservate în mijlocul acestui scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Efimița e tot mai îngrijorată. Renunță și-i contemplă agonia. LEONIDA (delirează, bălmăjește ceva ininteligibil, ca Ștefan în "Apus de soare"): Ohoo!...Aaaa..Îîî...Mol...Mol... EFIMIȚA: Ce spui, soro? LEONIDA: Îîîî....Moldova.... EFIMIȚA: Pardon? LEONIDA: Moldova... La Iași... Nici un negustor român!... Nici unul! EFIMIȚA: Spui drept? LEONIDA (în delir): Nici unul! La Primărie... la prefectură... la catindrală. (delir) Precum la 21....la 48, la 34, la 54, la 64, 74...după lupte seculare...47 de ani... multi si puțini... Sloboade! EFIMIȚA (contariată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
se dădu bătut.Scoase din sacoșa binoclul.Il reglă din oculare. -Priviti! îl indemnă. Domnul Dornu îl puse la ochi. Trecătorii s-au apropiat brusc. -Are și toc.E nou. ”Reclama este sufletul comerțului”. Domnul Dornu încerca să scape de negustorul plictisitor.Ii puse o întrebare formală: -Cât ceri pe binoclu? Fără să clipească,brunețelul se pronunța: -1.500.000 lei. -E mult,bătu în retragere dl.Dornu.Credea că a ieșit onorabil din această situație.Dar... Incepu o negociere aprinsă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să clipească,brunețelul se pronunța: -1.500.000 lei. -E mult,bătu în retragere dl.Dornu.Credea că a ieșit onorabil din această situație.Dar... Incepu o negociere aprinsă.Ultima oferta a dl.Dornu se opri la 500.000 lei. Negustorul accepta greu,de parcă era în pierdere.Dl.Dornu se simți satisfăcut. Era unul din oamenii care nu se tocmesc cu vânzătorii ambulanți pentru un preț bun și acum se simțea în caștig. Negociase!... Brunețelul îi propuse să cumpere și aparatul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
sistemul este nedrept”; - „așa e de când lumea”; - „toți fac la fel”; - „tot ce nu este interzis de lege este permis”; - „nu fac rău nimănui în mod special”; -„dacă nu o făceam eu oricum se întâmpla/o făcea altul”; - „hoțul neprins - negustor cinstit”. Despre codurile etice Pentru a reglementa problemele etice în organizații și în societate, în general, au apărut diverse coduri etice. Într-un articol foarte interesant, Daly și Mattila califică regulile de conduită cuprinse într-un cod etic drept „așteptări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
flori proaspete pe frunte, vine Îndată și Îl ajută cu bagheta sa fermecată.Toți o iubim și ea nu se mai simte chiar așa de singură. LEGENDA ȘARPELUI Demult,tare demult....... Pe când Dumnezeu și Sf. Petru umblau pe pământ.... Un negustor se afla la o răscruce de drumuri, venind spre casă de la un targ. Avea la brâu o pungă plină de bani căci vânduse și el câte ceva, iar pe măgăruș pusese desagile grele, căci luase din târg niște piei de animale
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]