7,198 matches
-
sepie beată Și-un șir de cuvinte adunate în ceată. Ele îmi fură apoi și nuntași, Mărșăluind în ritm de val nărăvaș Spre țărmul cu ochi de cetate Ce toate văzu și știe de toate. Pe mare-n furtună, nebun negustor, Îmi zălogii ziua pe-un zbor de cocor Și văzui dedesupt vrerile-mi ninse Covor pentru pași spre zările-aprinse. Și, obosit, poposii pe nisip, la amiază, Și adormii vegheat de-un șarpe și-o barză, Iar trezirea îmi fu fără
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1455723133.html [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
era un al obicei al hoților de la vremea respectivă, indiferent că erau corsari, creștini, sau necreștini, s-au gândit că mai bun preț ar lua pe ea dacă... o păstrau cât de cât intactă. Astfel, ca sclavă a fost vândută negustorilor cu aceste ‘abilități’ in orașul Kaffa din Crimeea, iar aceștia la rândul lor au vândut-o, fie guvernatorului provinciei de acolo care avea să ajungă mai târziu sultan, fie marelui vizir, de unde astfel a fost dusă la Istanbul, pregătind-o
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1428864132.html [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
asupra unor mici transporturi de aur și argint, atacuri încununate de succes de altfel. Faima sa crescu cu timpul destul de mult, încât din Mediterana până dincolo de deșertul Iudeei și din Cezareea Philipi până în Edom cu toții auziseră de el, iar caravanele negustorilor plăteau sume considerabile unor însoțitori înarmați care să-i scape de eventualele atacuri ale tâlharilor. De multe ori acești însoțitori înarmați erau însă oameni tocmiți chiar de el, ori dacă nu erau tocmiți de el erau înțeleși cu aceștia și
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406150813.html [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
însoțitori înarmați care să-i scape de eventualele atacuri ale tâlharilor. De multe ori acești însoțitori înarmați erau însă oameni tocmiți chiar de el, ori dacă nu erau tocmiți de el erau înțeleși cu aceștia și ridicau sume frumoase pentru ca negustorii să poată trece prin locurile în care mișunau tâlharii. Iar uneori negustorii plăteau și tot erau jefuiți. Acest fapt avu urmări nefaste pentru economia Iudeii, pentru că negustorii și comercianții crescuseră prețurile, deoarece spuneau ei, trebuiau să plătească taxe și romanilor
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406150813.html [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
multe ori acești însoțitori înarmați erau însă oameni tocmiți chiar de el, ori dacă nu erau tocmiți de el erau înțeleși cu aceștia și ridicau sume frumoase pentru ca negustorii să poată trece prin locurile în care mișunau tâlharii. Iar uneori negustorii plăteau și tot erau jefuiți. Acest fapt avu urmări nefaste pentru economia Iudeii, pentru că negustorii și comercianții crescuseră prețurile, deoarece spuneau ei, trebuiau să plătească taxe și romanilor dar și lui Baraba, printr-o ciudată ,,concurență” care rezistase destul de mult
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406150813.html [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
erau tocmiți de el erau înțeleși cu aceștia și ridicau sume frumoase pentru ca negustorii să poată trece prin locurile în care mișunau tâlharii. Iar uneori negustorii plăteau și tot erau jefuiți. Acest fapt avu urmări nefaste pentru economia Iudeii, pentru că negustorii și comercianții crescuseră prețurile, deoarece spuneau ei, trebuiau să plătească taxe și romanilor dar și lui Baraba, printr-o ciudată ,,concurență” care rezistase destul de mult timp. De multe ori însă, faptul că negustorii crescuseră prețurile din cauza tâlharilor nu era chiar
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406150813.html [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
avu urmări nefaste pentru economia Iudeii, pentru că negustorii și comercianții crescuseră prețurile, deoarece spuneau ei, trebuiau să plătească taxe și romanilor dar și lui Baraba, printr-o ciudată ,,concurență” care rezistase destul de mult timp. De multe ori însă, faptul că negustorii crescuseră prețurile din cauza tâlharilor nu era chiar adevărat, și mulți puneau în spatele vestitului tâlhar fapte pe care acesta nu le comisese niciodată dar care serveau intereselor comerciale ale unora cum nu se poate mai bine, iar lui și cetei sale
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406150813.html [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
Acasa > Impact > Relatare > NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului Negustorul din Ninive (1) Negustorul Noam, stând în standul lui din uriașul bazar al cetății Ninive, simțea că îl fură gândurile și
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
Acasa > Impact > Relatare > NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului Negustorul din Ninive (1) Negustorul Noam, stând în standul lui din uriașul bazar al cetății Ninive, simțea că îl fură gândurile și că i se lipesc pleoapele de somn. Îmbrăcat în haine scumpe, grele și lungi până la pământ, cum îi ședea
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
Acasa > Impact > Relatare > NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului Negustorul din Ninive (1) Negustorul Noam, stând în standul lui din uriașul bazar al cetății Ninive, simțea că îl fură gândurile și că i se lipesc pleoapele de somn. Îmbrăcat în haine scumpe, grele și lungi până la pământ, cum îi ședea bine unui om de
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
își permitea să stea liniștit într-un jilț acoperit cu mătase, din mijlocul tarabelor sale, cât timp servitorii săi se descurcau de minune desfășurând și vânzând stofe scumpe, șaluri de mătase, sau mirodenii rare, către rafinații locuitori ai cetății. Așa că, negustorul Noam, avea prea puține de făcut cât timp stătea în bazar, motiv pentru care gândurile sale călătoreau nestingherite înspre vremurile trecutului. Uneori, își reamintea cu înfrigurare, cum, nu mai demult de treizeci de ani, trăise acele vremuri de groază pe
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
avere însemnată și un negoț întins și interesant, Iahve îl binecuvântase și cu o familie foarte dragă. Hannah era o soție credincioasă și iubitoare, care îi născuse patru copii, trei băieți și o fată, mezina, cea mai alintată din familie. Negustorul Noam avea cea mai mare bucurie seara, când se întorcea din bazar la casa lui, situată acum în partea bogată a cetății Ninive, unde îl așteptau cu dragoste soția sa, Hannah, și cei patru copii - averea cea mai de preț
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
imaginația unui copil. Dar Noam îi învățase pe copiii săi, în special pe Estera, ce înseamnă să țină Legea lui Iahve, să păzească poruncile Sale. Copilul întipărise în mintea și inima ei toate aceste învățături dragi. (va urma) Referință Bibliografică: Negustorul din Ninive (1) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1543, Anul V, 23 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1427096325.html [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
Tradiție și multilingvism. Asta ai pe masă! Cine s-a lăudat că asigură protocolul? De ce n-ai spus: câte o cafeluță și, gata! Acum îți bați joc de noi? --Lasă, șefu’! zise în scârbă Scârțoi. O să plătim noi, dacă domnu’ negustor scârțâie. Buhăianu știa ce înseamnă „să plătim noi”. I se făcu silă de cei trei pe care îi târa după el în diferite ocazii. Însă nu se putea lipsi de ei, pentru că aveau un rol important în ecuația afacerilor lui
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445714013.html [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
avut de acestea asupra capacității lor de a guverna. Atâta doar că, în cazul recentului scandal, mulți dintre cei incriminați sunt în floarea vârstei, unii chiar sportivi. Dincolo de platitudini gen „banul e ochiul diavolului", „puterea corupe" sau „hoțul neprins e negustor cinstit" (care își au miezul lor de adevăr), am ajuns la concluzia că aceste comportamente sunt adeseori determinate de trei elemente: modul disfuncțional în care merge sistemul a cărui „elită" o reprezintă cei demascați; lipsa de repere morale/religioase/spirituale
Bogații care se roagă ajung în paradis. Paradisul fiscal. Dar săracii? by https://republica.ro/bogatii-care-se-roaga-ajung-in-paradis-paradisul-fiscal-dar-saracii [Corola-blog/BlogPost/338455_a_339784]
-
erau bineînțeles niște falsuri. Alți o sută de legionari fură disclocați de către procuratorul Ponțiu Pilat în afara Ierusalimului printre corturile care erau amplasate acolo cu ocazia marii sărbătători. Aceștia răscoliră taberele improvizate amplasate acolo însă nu găsiră nimic în afară de păstori, mici negustori și o mulțime de pelerini veniți la Ierusalim cu ocazia Pesahului. Înlăuntrul zidurilor Ierusalimului căutarea continuase până către după amiază când, două dintre cete ajunseră în apropiere de palatul arhiereului Caiafa. Unul dintre legionari fu îndrumat de un decurion să
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1441393745.html [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
alt exemplu de diafazie în opera lui Caragiale îl oferă jupân Dumitrache din comedia „O noapte furtunoasă.” El este „comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică” și reprezintă tipul omului orgolios, mândru de condiția sa socială „m-am gândit: eu negustor ... să mă pui în poblic cu un bagabont ca ăla, nu face.” Ține la onoarea sa de familist și trăiește cu teama de a nu fi înșelat: „Eu am ambiț, domnule, când e vorba la o adică de onoarea mea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
adresează și în funcție de evoluția relației lui cu același personaj. Merge la teatru împreună cu soția sa Veta și cu cumnata sa Zița. Un tânăr, care privește insistent pe dame și îi urmărește pe toți trei în drum spre casă, declanșează gelozia negustorului care se confesează lui Nae Ipingescu. Caracterizarea tânărului și a categoriei sociale a funcționarilor în care este încadrat acesta de către jupân Dumitrache se face într-un număr mare de cuvinte jignitoare, dovadă a disponibilității extraordinare de care dispune limba română
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor repetat în replici diferite sau prin înșiruire în același context: „Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare flexibilitate de a-și schimba modul de exprimare de-a lungul unei opere literare. Ele sunt de condiție socială diferită: domnul Lefter este funcționar mărunt la un minister, jupân Dumitrache este negustor, Marius Chicoș Rostogan, profesor. Semnificative pentru definirea condiției sociale a personajelor și a modului lor de exprimare sunt și numele acestora: Eleuterios are o conotație etimologică pozitivă, însemnând „liber”, în limba română a dobândit un sens figurat, negativ, „liber de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
năstrușnice: se dau peste cap, fugăresc fetele și copiii, ung asistență cu funingine, se vară pe sub paturi și mese, se urcă prin copaci, pe case și pe sobe, scot animalele din grajduri etc. Tot din acest grup mai fac parte „negustorii” și „căldărarii” care își dispută permanent câte ceva, dialogul lor fiind plin de o suculenta ironie. Între jocurile cu măști din Bucovina, un loc aparte îl ocupă jocurile caprei, ursului, caiutilor și cerbului. Jocul caprei se integrează în mod armonios în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cerc sau se desfasoara liniar și radial, față în față, simulând o șarja de cavalerie, sub comanda unui căpitan sau vătaf. Sunt sate în care, asemănător alaiului caprei și ursului se întâlnește alaiul calului însoțit de turc, babă, moșneag și negustor. Uneori caiutii sunt grupați în cete de sine stătătoare conduse numai de un căpitan. Dar sunt și cazuri în care caiutii, mai puțini la număr, sunt incluși în cete mari și sunt subordonați altor personaje, ei având, în acest caz
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor zoomorfizate, fie în jocul moșilor și al babelor, fie în simple alaiuri neorganizate de mascați. Prin intermediul măștii de cap și al costumației sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
drăcii. Dacă moșii și babele sunt o reflectare a cultului înaintașilor, celelalte măști de urâți apar că reprezentări din alte timpuri istorice, văzute în diverse ipostaze. Jidanii, ca grup de mascați, se întâlnesc în toate cetele, ei jucând rolul de negustori lipsiți de scrupule. Pădurarii apar în compania cerbilor, dracul și moartea amenință și răspândesc groază în jurul lor, doctorii încearcă să „vindece” cu un instrument improvizat, perceptorii, cu registre mari în mână, caută să încaseze sumele datornicilor etc. În timpul deplasărilor prin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Mazilu”, n-a rezistat și și-a „făcut plinul” cu încă o sută de grame din viitoarea țuică „Ochii lui Dobrin”. Până seara, Oara a vândut trei din cei cinci saci de cartofi. În toată piața mai era un singur negustor de cartofi, dar ai lui nu se comparau cu ai ei. La început, i-a dat cu 1 leu și 50 de bani kilogramul, dar, văzând că „merge”, a prins un moment când nu avea niciun client și a ridicat
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]