720 matches
-
vor mai mult), căzând în eroare, au pierdut harul Duhului Sfânt. Să țină cont de această sentință și clerul creștin. Dacă un preot, nu va mai fi mulțumit de intrările obținute licit din serviciul altarului, după cum poruncește Dumnezeu și practică negustoria, vinde garanții și primește cu bucurie darurile văduvelor, numiți-l mai degrabă negustor decât cleric. Și nu putem nici să ne apărăm, spunând: „Nimeni nu ne-a acuzat vreodată de invadatori; nimeni nu ne-a acuzat de violență“, ca și cum învârtelile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de cei buni, tot în paza orîndelor care se țin pe la vite. Costache Buraga Chișca Un an după ce se dusese întîiul război mondial, într-o zi cînd ajunge tătuța acasă trudit, că venea tocmai din ,,tîrgul Eșilor“, unde fusese cu negustoriile, spune cu nestăvilită mirare, ba și cam cu greață, că la ,,Șapte Draci“ - crîșmulița din fața medeanului zis ,,Nicolina“ - un om rotofei, după ce junghiase cogeamite porc, a cules într-o oală tot sîngele curs, bîiguind că-l va pune în hăcuitura
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în corturi și care ar fi fost, în trecut, les possesseurs légitimes ai întregii Basarabii, cum se exprima colaboratorul ziarului din Belgia, "erau cam ciudați în felul lor", căci, bunăoară, la 1407, Alexandru cel Bun prescria ce vămi să plătească negustorii polonezi la Tighina și la Cetatea Albă, iar ierodiaconul rus Zosima, trecând în 1420 prin Cetatea Albă, ne spune că, la traversarea Nistrului, a plătit bir moldovenilor, bir pe care și-l împărțeau, la încheierea socotelilor, nu cu rușii, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
furtuni, înscrise chiar în numele Mării Negre, grecii s-au aventurat pe apă spre țărmurile noastre, iar pe fundul apei, zac amfore ca mărturie a acestei cutezanțe. Sub patronajul lui Hermes, au fondat prospere polisuri pe litoralul vest pontic (Histria, Tomis, Calatis). Negustoria pe mare era singura cale de urmat a acestui popor. A fost nevoit să-și valorifice șansa accesului la Mediterana, în absența unor soluri fertile. De aceea, raportat la spațiul nostru, interesul grecilor s-a limitat doar la zona litoralului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost considerați laolaltă moldoveni. Firul care îi lega în această comuniune ținea de apartenența la ortodoxie și clasa țărănimii (comparativ cu alte etnii cum ar fi germanii, evreii, armenii și chiar polonezii care se ocupau, după caz, cu meșteșugăritul, mineritul, negustoria ș.a.). De abia, sub dominațiile austriacă și țaristă, rutenii au început să își reconsidere statutul etnic în funcție de limba vorbită, mai ales în plină epocă a naționalismului. Adesea, afirmarea identității pe baze lingvistice a fost impulsionată de afluxul de populație înrudită
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tatălui său, scuzîndu-se că, fiind gazetar și deci "negustor de gogoși și de brașoave", nu le poate răspunde regulat. "Aș dori din toată inima ca să vă văd, dacă aș găsi vreun om de încredere, care să-mi țină locul, căci negustoria asta, pe lîngă că n-aduce nimic, nici nu te-ngăduie să închizi o zi-două dugheana și să mai iei lumea-n cap... Dacă oi putea scăpa, iubite tată, fie acum, fie la vară, vin desigur acasă. Îl rog pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
societate este condusă de reguli precise: astfel, viața bărbaților este împărțită în faze (dobândirea învățăturii dharmice, activitatea socială și susținerea familiei, retragerea și ascetismul); membrii societății sunt împărțiți în caste (preoții și învățătorii; războinicii și regii; oamenii de afaceri și negustorii; oamenii simpli și muncitorii). INCLUDEPICTURE "http://www.himalayanacademy.com/resources/books/hbh/images/06 SYM Buddha.jpg" \* MERGEFORMATINET Religia budistă, veche de peste 2500 de ani, își are rădăcinile în învățăturile regelui Buddha; astăzi are aproximativ 276 de milioane de credincioși în întreaga
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
francezul - prudent; germanul - spiritual; englezul - prost dispus; polonezul - limitat; ungurul - chiar mai puțin; rusul - nu are în cap nimic; turco-grecul - mai puțin decât atât. Ce a dat Dumnezeu neamurilor? Autorul unui text românesc din secolul al XVIII-lea răspunde: turcilor - negustoria, rușilor - beția, nemților - scârnăvia, sașilor - râia și slăbiciunea, grecilor - norocul la bani, leșilor - mândria, cerchezilor - frumusețea, moldovenilor - lăudăroșenia, muntenilor - invidia, evreilor - bogăția, țiganilor - sărăcia și goliciunea. Iar autorul unui text din secolul al XIX-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai vrea, cine mai cumpără? Femeia: Auzi, dragu' mamei, aș vrea să te întreb ceva... Octav: Da, doamnă, vă servim cu orice răspuns... Cu ce vă mai servim, altul la rînd! Femeia: Auzi, mamă, de ce ți-ai ales loc pentru negustorie tocmai într-un cavou, în cimitir?! Octav: Criză de spațiu, doamnă, criză! Femeia: E, criză...! O fi criză, nu zic, dar să crăcănezi blugi de-ăștia pe fața unui mormînt...! Octav: Cu ce vă mai servim...? Avem... Altul la rînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și se face liliac. (...) se face și din nafăra de la Paști, adică din pasca cea sfințită, care e tot nafără...de-a mânca vreun șoarece din casă. Liliacul e bun de dragoste. În Bucovina se spune că e bun pentru negustorie. Când mergi cu marfa la târg, tragi cu grebluța și o mulțime de cumpărători vin. Aripa de liliac, și așa dacă o porți lângă tine, e bună de dragoste. Ca să-ți meargă bine într-o casă să îngropi un liliac
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Instituirea în urmă cu sute de ani a dreptului comercial a constituit numai o decizie artificială a politicului asupra evoluției firești a unui drept profesional născut natural din activitatea celei mai dinamice și mobile grupări de oameni din Evul Mediu, negustorii. Altminteri, el s-ar fi desăvârșit în chip la fel de firesc în mai multe ramuri specializate, profesionale: drept societar, drept cambial etc. E deja cunoscut faptul că jus mercatorum a apărut aproximativ în aceeași perioadă a Evului Mediu târziu, simultan deci
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
se face ca copilul să trăiască ani mulți și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe dos, umbli rău. Să nu te îmbraci cu cămeșa pe dos, că te urăște lumea. Să nu poarte cineva cămeșa pe dos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se deoache. Cei cu ochi verzi și sprîncene îmbinate deoache mai tare. (Gh.F.C.) Copilul deocheat se face bine dacă-i pui scuipat pe buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai după joc, ca să nu li se deoache banii. (Gh.F.C.) Copilul îl ferești de deochi de-i legi la gît un săculeț cu cărbuni sau cu usturoi. Dacă ai asupra ta trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
transilvănean. La începutul romanului sunt câteva informații despre Mara: "A rămas Mara, săraca văduvă cu cei doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică". Protagonista câștiga bani din taxa de trecere pe podul de la Mureș, din negustorie în târguri transilvane și își împărțea "averea" în trei ciorapi: unul pentru casă și ceilalți doi pentru copii. Persida a fost primită la mănăstirea din Lipova, iar Trică ajunge ucenic la cojocarul Bocioacă. Între timp, Națl, fiul măcelarului Hubăr, se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
încredere al soțului. Deși divorțată, Zița își poate poetiza iubirile cu schimburi prelungite de priviri, bilețele, versuri și urmăriri nocturne. Deosebirile de vârstă și de situație sunt însoțite de altele care angajează întreaga lor atitudine. Veta a rămas la stadiul negustoriei patriarhale. De altfel, Veta nu e tratată caricatural. Nu cunoaște limbajul neologistic și nu are veleități mondene. Comediile de la Union o plictisesc și stilul declarației lui Rică o face să râdă. Adulterul ei se consumă simplu, cu oftaturi, jurăminte și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
croitori, zăbunari, condoragii, băcani, zidari, ișlicari, bărbieri, dulgheri, lăcătu și etc. Aceștia sunt urmați de micii slujbași din administra ția statului, la fel de săraci: toată armata de polcovnici, postelnici, armași și armășei, logofeți, vistieri, căpitani, stegari, ceuși etc. Micii boiernași și negustorii sunt de asemenea bine re prezentați în conflictele păstrate în condicile de la Mitro polie. Mult mai puțin numeroși sunt marii boieri, dar nu pentru că ei nu divorțează, ci pentru că desfășurarea procesului nu se trece întotdeauna în condică, ci cartea de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de fratele miresei), ci am cu dumnealui pahar ni cul“, adică cu cel care a făcut propunerea, care a stat între ei la ne go cie rea zestrei și care a fost martor la încheierea „contractului“. Nunta apare ca o negustorie, totul se ana li zea ză, se negocia ză, se tran șea ză: ziua nun ții, hainele miresei, nas tu rii de la bi niș, be tea la de la gevrele, diamante le de la inele, sa firul de la cer cei. Dragostea e
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
patru și 12 ani reîntoarce rea soțului. O perioadă destul de lungă și dificilă din punct de vedere economic. Sub pretextul cău tă rii unei slujbe sau exercitării acesteia, soțul pleacă de acasă și uită să se mai întoarcă. Plecat cu negustoria, Nicolae din mahalaua Golescului rămâne la Constantinopol. După șase ani revine în București cu treburi, dar nu trage „acasă“. Deși poartă turban și șalvari, foștii vecini îl recunosc și îi cer să se reîntoarcă la soție. Acesta își neasgă identitatea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care existența ei se derulează în funcție de „zvonurile“ cu privire la soț oferite de cei cu care intră în contact. De astă dată căutarea durează mai mult; șapte ani și jumătate încearcă să-i dea de urmă, întrebând la toate cârciumile, pe la toți negustorii, alergând acolo unde „informatorii“ îi spuneau că a fost văzut. Fuga bărbatului implică și mobilitatea soției. Fără un domiciliu stabil și obligată tot timpul să cerceteze, Neacșa migrează din casă în casă și din stăpân în stăpân, câștigându-și existența
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rasa monahală, oamenii secolului al XVIII-lea sunt scutiți de astfel de căutări. Bigamia plecarea la muncă constituie un bun prilej pentru a contracta o nouă căsătorie fără a o declara pe prima. În acest mod procedează micii meșteșugari sau negustorii balcanici veniți din Imperiul Otoman. Ei încheie, în Valahia, o altă căsătorie tăi nuin du-și starea civilă sau negând exis ten ța unei alte relații. Cum preoții nu se arată întotdeauna vi gi lenți, biga mia apare. De altfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
arhetipul european al reprezentării orașelor în Adunările de stări, se poate aprecia că prima convocare a reprezentanților orașelor a avut loc în anul 1538. Mai târziu, în privilegiul acordat de Petru Șchiopul negustorilor din Liov la 8 ianuarie 1579, "toți negustorii" apar ca o stare politică organizată, alături de boieri și "țară"651. În adunările Țării Românești, una dintre puținele manifestări ale reprezentării orașelor are loc la alegerea lui Constantin Brâncoveanu (1688), la care au participat "omnibus boieronibus maioribus minoribusque, militum ducibus
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proporție de peste 85% evreiesc. O explicație pentru această evoluție a hărții etnice a economiei orașului, încearcă să ne ofere același Costache Radu. Pe de o parte, acesta pune fenomenul pe seama migrației benevole a românilor din sfera economică spre cea administrativă. Negustoria și afacerile românilor nu au fost lăsate moștenire generațiilor viitoare, părinții preferând să-și îndrepte copiii spre posturile sigure și, relativ, bine plătite din instituțiile statului. Pe de altă parte, așa cum menționează „cronicarul”, trendul acesta ar fi fost stimulat și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oraș cu păsări, animale, lapte sau zarzavat, ca și muncitorii fabricilor din localitate, ce încasau salariile sâmbătă, înfundă cârciumile, care n-au văzut niciodată o perioadă de mai mare înflorire”. Micul și marele comerț erau desfășurate, aproape în întregime, de negustorii evrei, urmați, la mare distanță, de etnicii români și armeni. Pentru exemplificare, am apelat - motivați de plaja limitată a surselor arhivistice, dar și de acuratețea informației - tot la datele cuprinse în listele de alegători afișate de Camera de Comerț și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]