513 matches
-
alte figuri morale specifice: plictisul, dezabuzarea, scepticismul: „Dar cum să rezist în fața/ Acestor rafale de plictis și/ Surpare?” (Cuvintele ș3ț). Ca și: „Acum pot spune: sînt ostenit/ Tot mai străină-mi pare urma/ Pașilor, cresc semne de-ntrebare” (Tu treci neiertătoare). Ca și: „Între respirația a două cuvinte/ O formă atît de perfectă/ Pentru biciuirea singurătății/ Deși după o sută de ani de așteptare/ Orice paznic chiar prea credincios/ Începe să cadă din picioare” (Facerea). Gnoseologia provincialului se arată sabotată, la
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
afurisenie sau de bună vestire. El îi chema pe toți la pocăință, la vestea apropierii împărăției lui Dumnezeu și propovăduia venirea neîntârziată a lui Mesia. Despre Mesia - Iisus - el vorbea ca despre un sfânt, despre un stăpân drept, desăvârșit și neiertător. El zicea: „Vine după mine altul, mai tare decât mine, care va vântura grâul din arie și va pune paiele și pleava pe foc“ (Luca 13, 16-18). Preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l Pentru sesizări privind vehicule fără stăpân sau
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
place la lectură, cu atît mai mult cu cît traducătoarea Georgeta Filitti găsește corespondențe cu miez calofil, cum se întîmplă, de pildă, în cazul logofătului Nicolae Canta, pe care Suțu îl consideră un „prevaricator emerit și incorigibil.“(p. 144). Sentință neiertătoare, al cărei farmec e că se potrivește foarte bine chiar lui Suțu: curtean abil, știind cum să încalce regulile fără ca cineva să se dezmeticească. O carte cu lexic pestriț și tocmai de aceea atrăgător, a cărei mărturie acoperă o epocă
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
farmecul adevărat al romanului. Vrea s-o revadă pe Valeria, vrea să îl reîntâlnească pe Mihai, cel mai bun dintre povestitorii aflați pe benzile sale audio. În ambele cazuri, va înfrunta deziluzia cu decență. Iubita din adolescență e căsătorită și neiertătoare, povestașul a murit între timp. Scenele erotice trăite în imaginație vor dispărea, în vreme ce legendele cu demoni încarnați și cu regulamente fantomatice vor rămâne doar în amintirile vagi ale nostalgicului transfug. Fără a comunica prea mult unul cu altul, Ion și
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
ceilalți să se tăvălească de râs. Iar mai apoi e perioada tuturor interdicțiilor, de după detenție și excomunicare din centrul vieții culturale, unde trebuia să se afle de drept. Eșecul a venit, paradoxal, din excepționala lui inteligență sigură de sine, tăioasă, neiertătoare. Lăsată să funcționeze liber, l-a transformat în victimă, l-a pus în conflict cu puterea opresivă, incultă, brutal-pedepsitoare, care voia să-și răzbune complexele. Sîrbu a plătit prea scump talentul de spadasin al cuvântului și martirizat de cuvânt. în
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
de legătură. O ultimă schimbare la față petrecându-se în anii din urmă ai scriitorului, când el și-a redobândit interesul pentru propria operă și a încercat reinserția în lumea culturală pe care o părăsise. Contabilitatea acestor periculoase piruete este neiertătoare. O generație de cititori, intoxicată în tinerețe cu textele propagandistice ale corifeului prozei noi (Vânătoare de lupi, Drum fără pulbere, Povești adevărate, Pasărea furtunii), nu mai vrea să audă de Petru Dumitriu, chiar dacă acesta a mai scris și altceva. Iar
O vară de neuitat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7952_a_9277]
-
fel de mauvaise conscience, scoasă la lumină și distribuită într-un rol tare. Detectivul nu are nimic din finețea intelectual-savantă a aristocraticilor Sherlock Homes sau Arsene Lupin, din stîngăcia controlată a histrionicului Colombo, ci este croit dintr-un material dur, neiertător al personajelor tipice pulp-fiction. Deși nu cred că regizorul a avut intenția să ne facă să reflectăm puțin și la infantilismul pe care-l conține creditarea unei teorii conspiraționiste, la reinvestirea lecturii genuine, atît de minunată în copilărie, cu o
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
tocmai potrivite. Însă acel 'cititor leneș' contemporan (fără aplecare spre lectură dificilă), de care pomenea la un moment dat Geo Vasile, poate binevoi într-o bună zi să citească o carte de critică românească. Dacă s-ar întîmpla, ar fi neiertător, pentru că dezamăgirea ar fi cumplită. Geo Vasile, Proza românească între milenii, Casa Editorială Odeon, București, 2001, 336p., f.p.
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
voiau ei. Îi luaseră mai întîi pe basarabenii care se pripășiseră în oraș, apoi pe cei cîțiva soldați lăsați la vatră care luptaseră în Crimeea. Dispăruseră și două fete de la Chelu, dar despre ele se spunea că fugiseră de frica neiertătoarei blenoragii sovietice, care pe altele le scoseseră din meserie. Judecătorului nu-i mai venea să iasă din casă. Îl oprea lumea pe stradă să-l întrebe ce știa. Primarul răspîndise zvonul că aceste arestări aveau loc cu încuviințarea lui, fiindcă
Invitația expertului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7074_a_8399]
-
Mergi la școală? Ce vrei să te faci?... Și de ce?... Și multe altele. Întreaga existență legată de ideea Tribunalului reluat în diverse înfățișări de religii, ideologii, ca și răsplata sau pedeapsa hărăzite celor ce le merită în fața unui Zeu absolut, neiertător, gelos pe oricine încearcă să-i concureze mărimea, o antropomorfizare la scară generală. Peste cinci mii de ani, viața de acum va fi mai apropiată de viața celor abia ieșiți din caverne prăbușindu-se cu fața la pămînt cînd tună sau fulgeră
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
dulăi care-l păzeau și care păzeau și oile, îngrămădite acum în petecul de umbră lăsat de Zidul istoric și care încet-încet se retrăgea într-o parte silind și oile să se miște după mutarea lui... doar câinii rămânând vajnici, neiertători, în vipia soarelui... L-am întrebat dacă îl văzuse cumva trecând pe agronom, nenea Lache, așa, mai mult ca să spun ceva. El scoase un sunet scurt, gâjâit, care putea fi o negație. Dulăul din stânga lui, care era negru, înaintă spre
Costică Pagubă și Stănică, prostul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8334_a_9659]
-
mai tîrziu./ Mai întîi - povestioara poetică/ a adolescentului/ furișată în caietul de amintiri,/ desenul din caietul de caligrafie,/ viața scurtă a pescarului/ ce-și aruncă năvodul/ sub stîncile frămîntate.// Cînd eu aș vrea/ să mă surprinzi nepregătit/ cu gîndul tu neiertător,/ să mă-nfășori apoi/ în tandrețea ta muzicală,/ să mă faci prizonierul/ sfîrșitului tău zilnic” (Eu, celălalt...). Sînt menționate cu gratitudine miracolele solitudinii: „Fericit ești că ți se dă prilejul/ să cobori singur/ sub geana zilei,/ să fii ochiul ce
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
virtuozitate pentru a nu spune tot adevărul și a menține o stare de spirit în măreața construcție europeană. Gura lui Verheugen, ca botișorul unui mormoloc, emitea sunete graseiate. Din spatele ochelarilor săi cu lentile prismatice ne urmărea însă o privire impersonală, neiertătoare și, totuși, neputincioasă" (p. 227). Prozatorul Dan Stanca a murit fictiv la începutul romanului Mut. Trăiască autorul Dan Stanca, cel care l-a ucis pe prozatorul Dan Stanca - creat după chipul și asemănarea sa -, pe chiar prima pagină a romanului
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
într-o variantă revizuită, Apă neagră (volum publicat în 1999, la Editura Nemira, recompensat cu Premiul pentru Proză al Asociației Scriitorilor din București). Într-o notă de pe manșeta cărții, autorul își deconspiră intențiile și modelul literar, vorbind despre o „parabolă neiertătoare“ și despre „satul multisecular, vag macondian, cu rol de axis mundi, (...) matricea metamorfozelor spectaculare ale comunismului românesc“. Romanul Apă neagră poate fi citit, într-adevăr, ca o narațiune parabolică a adaptabilității românului subt vremi sau a carnavalizării unei istorii dramatice
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
răsucirile sarcastic dibace, care pot neferici orice demiurgie. Numai cu acest preț, un talent de importanța lui Flaubert își depășește obstinațiile care-i macerau creativitatea, înverșunarea de a întreprinde vivisecția micului burghez, a neroziei pretențioase, după impulsuri ale unui scrupul neiertător, mergînd paradoxal pînă la un soi de automutilare. Flaubert, al anilor săi din urmă, pe pragul acelei iluminate despărțiri pe care o citim în Trois Conte, s-a vădit în stare de un magnific avatar, fără grimasă scuturîndu-se de tot
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
utilizată aici tocmai pentru a da greutate confesiunii. Toate „manevrele” epice la care recurge autorul nu fac decât să îmbogățească aparent o experiență de viață care comunică destinul unui prozator în anii ceaușismului târziu. Demersul anamnetic al lui Pora este neiertător cu „memoria scurtă” a contemporanilor noștri. Mizeria fundamentală și strivitoare a comunismului are parte de o analiză de o luciditate extremă. Poate că n-ar fi rău ca Epistolarul lui Pora să ajungă pe băncile elevilor de azi, de multe
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
atât de categorice încât Alecsandri nu s-a sfiit să facă dintr-un nebun, ce e drept, vindecat, din Ciubăr-Vodă, purtătorul de cuvânt al fatalității, de ordine tradițională. Prin brațul lui nu lovește doar un exaltat, fanatic religios, ci puterea neiertătoare a datinei, care-și dictează legile și în drama de mai târziu a lui Alexandru Davilla, Vlaicu Vodă." Desigur, Șerban Cioculescu își formulează opiniile și asupra interpretării actorilor: "D. A. Critico, în rolul protagonistului, a fost un Despot plin de tinerețe
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
creație, numindu-l "opera" lui: meum opus es. Tonul protocolar și cald, dar păstrînd mereu deferența cuvenită unui adept al stoicismului, conferă cuvintelor lui Seneca aerul unei predici filozofice. Seneca nu are nimic cinic sau sarcastic în considerațiile, de altminteri neiertătoare, pe care le face pe seama vulgului, a plăcerilor, a bătrîneții sau morții. E cu totul nepătimaș în judecarea oamenilor, desprinderea lui sufletească acuzînd simptomele unei inteligențe reci și analitice. Poate tocmai de aceea pe Seneca îl prețuiești fără să-l
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
și dăruire, încărcată de sentimentul destinului". Autocitarea și sublinierile îi aparțin lui Blaga, iritat că un "străin" infatuat intră sfidător tocmai în panteonul celor mai originale idei ale sale. Va fi încă o dată, în finalul explicației sale cu aer definitiv, neiertător, făcând aluzie compromițătoare la atitudinea anti-evreiască a legionarilor, a căror aventură politică, însoțită de susținerea lui Dan Botta, eșuase de câteva luni (în ianuarie 1941, prin raportare la iunie 1941, când vituperează Blaga): "Manifestările și ieșirile atât de penibile ale
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
spălată, decantată de scoriile sociale, de ghipsurile crispării și de frica de a nu părea altcineva decât cel care sunt. MARTIE, 1989 O zi plină de ceață, peste tot numai nuanțele de gri și resturi de zăpadă murdară de la traficul neiertător. Nu se vede primăvara decât în cimitir, unde ghioceii și-au scos capetele de sub frunzele de anul trecut, putrezite, devenite pământ cafeniu lucios. Și apa din mijlocul Stockholmului, Strömen, învolburată, acolo unde se spune că apare Näcker, un tânăr cântând
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
și pe norocul spațiului scandinav: în 2010 cei doi au ocupat locul 3 la Oslo, în patria de adopție a botoșeneanului, iar acum vor merge în Danemarca. Deie Domnul să fie iarăși bine! Însă Gabriel Cotabiță a fost din nou neiertător, acuzând și TVR de “blat”: “Și uite așa câștigă cine trebuia! Conform principiului “Orice ați vrea voi, mai departe pleacă cine vrem noi!”. Sunt un spirit critic, analitic, perfecționist, cu o memorie bunicică, sesizând și semnalând imperfecțiunile, fără implicare emoțională
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
vom ști niciodată, probabil, dacă nenea Iancu era sau nu convins că, satirizându-i pe Miticii lui, îi va învăța să vorbească și corect, și miezos, abandonând astfel "marea trăncăneală". Mai degrabă nu. Pentru că, dacă, spre deosebire de umor, satira e forma neiertătoare, intolerantă, a comicului, eroii lui Caragiale n-aveau cum ieși de sub usturătoarele șfichiuiri ale vehemenței sale satirice. Moličre credea că viciile sunt accidentale. Moraliștii contemporani lui nu aveau, în schimb, nicio încredere în virtutea umană. Erau, altfel spus, mizantropi. Așadar, nu
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
foarte ascuțit remarcă orice inadvertență, mai ales din punctul de vedere al logicii scenice, al veridicității personajelor sau integrării lor în contextul dramatic. Componenta muzicală, la care nu e mai puțin atentă, este tratată global și apreciată cu un auz neiertător. Citind textele organizate cronologic observi și evoluția gazetarului talentat care învață prin experiență să-și perfecționeze mijloacele scriitoricești rafinându-și exprimarea și câștigând în autoritate și siguranță. Ea își afirmă curajos și direct punctele de vedere, adesea foarte personale, sau
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]
-
se putea să nu văd Alcatrazul. Închisoarea unde fusese deținut Al. Capone, gangsterul secolului. Culmea! El fusese închis, nu pentru crimele sale, ci pentru evaziune fiscală. La care avocatul său, celebru, nu avusese ce face: registrele americane fiind complete și neiertătoare... La ei, cu o crimă scapi mai ușor, decît cu fiscul. Asta ne și deosebește. * Alcatraz înseamnă în limba spaniolă insula pelikanilor și este o temniță zidită de spanioli pe un petec de pămînt aflat la cîțiva kilometri de țărmul
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
de limbaj, acela vizual, plastic, tridimensional. “Revizorul.Spectacol epocal, în care Pintilie a indus genialitatea în fiecare personaj, în fiecare obiect, în fiecare gest. Decorul meu răspundea intuițiilor lui Pintilie, venea să împlinească proiectul lui de a construi o satiră neiertătoare la adresa prostiei.” Mi se mai pare semnificativ și faptul că profesorul Valeriu Moisescu a reușit să motiveze și cîțiva tineri pentru o zonă neglijată, ca să nu spun chiar abandonată, cercetarea. Colecția despre care vă vorbeam este editată de Centrul de
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]